Page 9 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 9
)(p@® VIZITA DE STAT A TOVARĂŞULUI
fsy NICQLAE CEAUSESCU Şl
T O V A R Ă Ş E I E L E N A C E A U S E S C U
I N G R E C I A
PLECAREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
DIN BUCUREŞTI ÎNTRE PREŞEDINTELE
NICOLAE CEAUSESCU
T o v a r ă ş u l Nicolae
Ceausescu, preşedintele Re Şl PREŞEDINTELE
Anul XXXIV, nr, 7 615 MIERCURI, 5 MAI 1982 4 pagini — 50 bani publicii Socialiste Româ CONSTANTIN KARAMANLIS
nişi, împreună cu tovarăşa
Elena Ceausescu, a plecat, La Palatul Prezidenţial liste România, tovarăşul
marţi dimineaţa, din Capi din Atena au început, Nicolae Ceauşescu, şi pre
ffrîu Mare-Retezat Acum principală tală, într-o vizită de stat marţi după-amiază, con şedintele Republicii Elene,
vorbirile oficiale între pre
în Grecia, la Invitaţia pre
şedintelui Republicii Elene, şedintele Republicii Socia Constantin Karamanlis.
este şi aducţiunea secundară Constantin Karamanlis. VIZITA PROTOCOLARA
Şeful statului român este
însoţit în această vizită de
— Sigur, lucrările hotă- ria de deviere a Rîuşorului Florea Muscalu şi Gheor tovarăşii Gheorghe Oprea, hi cursul după-amiezii, bianţă de stimă şi înţele
rîtoare pentru punerea în am străpuns-o, am executat ghe Ciocăzan, mecanicii prim viceprim-ministru al preşedintele Republicii So gere reciprocă, in spiritul
funcţiune eît mai repede a şi racordai de la Ciurila şi Franclsc Bodea şi îoan A- guvernului, Ştefan Andrei, cialiste România, tovarăşul bunelor relaţii care s-au
celei dinţii şi celei mai acum dăm zor la cele două dăscăliţel, electricienii Ion ministrul afacerilor exter Nicolae Ceauşescu, şi tova statornicit între România
mari hidrocentrale de la galerii. Lucrarea, respectiv Creţu şi Gheorghe Bucu- ne, Gheorghe Petrescu, mi răşa Elena Ceauşescu, au şi Grecia, punînd pregnant
Rîu Mare-Retezat (de 335 aducţiunea secundară, este rescu, sudorii Radu Costin nistrul industriei de ma- făcut o vizită protocolară, în evidenţă profunzimea şi
MW) sînt centrala subte deosebit de importantă, ur şl Bacsik Mihai. „în gene şini-unelte, electrotehnică la Palatul Prezidenţial, trăinicia sentimentelor do
rană, barajul de acumula mând să capteze foarte ral treaba merge bine, con şi electronică, de alte per preşedintelui Republicii E- prietenie şi consideraţie
re a apei şi aducţiunea multe pîrîiaşe de munte — sidera brigadierul Gheor soane oficiale. lene, Constantin Kara dintre popoarele român si
principală — releva lng. între care Rîuşor, Ciurila, ghe Ionescu. Cel 12 oameni Ceremonia plecării a a- manlis. elen, legate prin afinităţi
loan Dănilă, şeful şantie Radeş, Dobrun, Şesele, Cîr- din brigadă lucrăm pe vut loc pe aeroportul Oto- întrevederea dintre cei tradiţionale şi prin aspira
rului nr. 1 de pe amena ligului — asigurând cam 40 trei schimburi, cu randa peni. Pc frontispiciul aero doi şefi de stat, premergă
jare. Dealtminteri, aici sînt la sută din volumul total mente la excavaţii de 35— gării se afla portretul tova toare convorbirilor oficiale, ţii comune de pace si pro
concentrate şi cele mai de apă al lacului de acu 40 mc pe lună, în cintre, răşului Nicolae Ceausescu, s-a desfăşurat într-o am gres.
mari forţe — oameni şi u- mulare. şi dacă am fi mai bine a- încadrat de drapelele parti
tilaie —- pentru a accelera Pe ambele galerii se lu provizionaţl şi nu s-ar de dului şi statului. DINEU SI RECEPŢIE ÎN ONOAREA
cit)?. iăi mult ritmul lurră- crează intens. Mineri, ar- fecta atlt de des utilajele PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU
de transport al sterilului Numeroşi cetăţeni ai Ca
din subteran, am avea re pitalei, veniţi la aeroport, SI Â TOVARĂŞEI ELENA CEAUSESCU
11
zultate mai consistente . au salutat cu multă căldu OFERITE DE PREŞEDINTELE
La cîţiva metri mai sus, ră pe tovarăşul Nicolae
în cocheta colonie munci Ceausescu şi pe tovarăşa CONSTANTIN KARAMANLIS
torească de la Rîuşor — a- Elena Ceauşescu. Expri-
devărată staţiune montană, Preşedintele Republicii te România, tovarăşul
mînd simţămintele întregii
rilor. Dar importantă este tificieri, mecanici de uti noastre naţiuni, ei le-au Elene, Constantin Kara Nicolae Ceauşescu şi a to
manlis a oferit la Palatul
DUMITRU GHEONEA
şi aducţiunea secundară, laje se străduiesc, într-un GHEORGHE GOSTIAN urat succes deplin în a- Prezidenţial, un dineu ofi varăşei Elena .Ceauşescu. * 2
lucrare de anvergură, la efort comun, să excaveze cial în onoarea preşedin
care se lucrează, de ase şi să transporte cit mai (Continunre în pag. a 4-a) telui Republicii Socialis (Coniinucire in pag o 4-o5
menea, cu forţe sporite, mult steril din pîntecul {Continuare In pag. a 3-aî
din două puncte: de la muntelui, spre a lăsa cale
Nucşoara şi Rîuşor. liberă apelor în marele
lac de acumulare, iar de
Am trecut, din mlnioră- CAMPANIA AGRICOLĂ PE PRIMĂVARA
şelul Brazi, prin comuna aici spre paletele turbine
Rîu de Mori, şi în cîteva lor dătătoare de forţă şi
minute am fost la lotul energie electrică. Obiectivul
Rîuşor, poate cea mai a- constructorilor de la Rîu la zi pe ogoare g întreţinerea culturilor
propiată bornă a amenajă şor în acest an: străpun
rii de la Rîu Mare de gerea, spre sfîrşitul Iul de Lucrările in legumicultura
creasta teşită a Retezatului. cembrie, a tronsonului Rîu
Coborâm la intrarea în ga şor—Nucşoara. Mecanicul
lerii, apoi parcurgem una iulian Radu, secretarul or în agricultură, în aceas ginerul şef al unităţii. de ardei, roşii, vinete etc. praşila pe cele 5 ha cul
dintre ele. ganizaţiei de partid a lo tă perioadă, un accent Avem semănată cu cartofi Ferma are semănate 17 tivate cu ridichi — ne
tului, ne spunea că între deosebit trebuie pus pe o suprafaţă de 40 ha şi în milioane de fire răsad pe spunea ing. Georgeta Viad.
— De aici acţionăm pe prima zi de lucru mecani şefa de fermă. în prima
două fronturi — ne pune gul colectiv depune stră întreţinerea culturilor, lu zatorul Ludovic Buştea a care le pregăteşte pentru
la curent cu activitatea danii perseverente în a- crare care se desfăşoară rebilonat 15 ha. Preconi grădinile de legume ale zi s-au prăşit două hec
tare, iar ieri am încheiat
constructorilor tânărul ingi cest sens. Iar după consul în paralel cu însămînţa- zăm ca în cursul zilei de cooperativelor agricole de praşila şi pe celelalte trei
ner Georgel Sănduleanu, tarea cu şeful lotului, ni rea legumelor în cîmp, a joi să încheiem lucrarea producţie din judeţ şi hectare.
i-a prezentat şi pe cîţlva porumbului pentru siloz, pentru gospodăriile popu
şeful lotului Rîuşor: în eu punerea în valoare a pe întreaga suprafaţă. laţiei. Culturile, bine în Şi la ferma legumicolă a
amonte, pe tronsonul Rîu- dintre meseriaşii cei mai fiecărei palme de pământ, La C.A.P. Veţel se des treţinute — este momen C.A.P. Brad se execută lu
şcr—Nucşoara, în lungime destoinici de pe cele două Ne aflăm la C.A.P. Veţel, făşoară în ritm intens şi tul să subliniem că în crări importante. „Astăzi
de 3 31(V metri şi în aval, tronsoane ale aducţiunii. din consiliul unic agroin combaterea buruienilor din fermă muncesc în fiecare vom încheia . plantatul to
pt tronsonul Rîuşor—Ra secundare : şeful de briga dustrial Deva, pentru a culturile de cereale păioa- zi în jur de 120 de oa matelor pe o suprafaţă de
deş, în lungime de 7 800 se. Se lucrează cu o ma meni — arată bine, se 2 ha — ne spune inginerul
dă Gheorghe Ionescu, şe vedea cum se lucrează la
metri. Pe prima porţiune întreţinerea culturilor. şină, la volanul tractoru dezvoltă frumos. Petru Bolea, şeful fermei,
am excavat cam 2 650 de ful de schimb Emil Miron, — Am declanşat astăzi lui aflîndu-se mecanizato La ferma nr. 1 din ca în continuare, pentru a
metri, iar pe a doua nu minerii Mihal Amăriuţei şi rebilonarea cartofilor — rul Aurel Cătălina. Pînă drul aceleiaşi asociaţii se folosi cît mai eficient te
mai vreo 400 metri. Gaîe- Viorel Radu, artificierii ne spunea loan Nistar, in- acum au fost erbicidate desfăşoară din plin o vas renul de care dispunem,
40 ha din cele oJ ha se tă gamă de lucrări speci vom planta în solarii, prin
mănate cu griu şi orz. fice acestei perioade. Pc tre • rîndurile de tomate,
în continuare ne depla primul plan al preocupări gulioare. Circa 40 000 de
J U D E Ţ U L N O S T R U - săm la ferma nr. 8 Sîn- lor se înscrie recoltarea cheiat această acţiune pe
plante. în seră am şi în
cepei verzi şl a spanacu
tandrei, din cadrul Asocia
csssa noastră de buni gospodari ţiei economice de stat şi lui. în cursul zilei de ieri o suprafaţă de 0,5 ha“.
mai execu
cooperatiste eu profil hor
.,Ce lucrări
au fost pregătite şi trimi
ticol Deva. Aici se efec se magazinelor de desfa taţi ?“. „Recoltăm verde
cere 2500 rozele de spa
Orice palmă de pâmînt să poarte tuează acoperirea cu folie nac şi 1 500 legături de ţuri — ceapă, usturoi, sa
lată, spanac. Pînă acum
a solariilor. Pînă în pre
zent a fost montată folia ceapă verde. Pînă în pre am trimis pe piaţa oraşu-
amprenta simţului gospodăresc suprafaţa de 9 ha solarii. zent ferma din Deva a li TR. BONDOR
pe mai mult de 8,5 ha din
vrat pieţei 24 000 legături
Se lucrează, de asemenea, de ceapă şi 25 tone spa L. 8RAICA
Brigada de reporteri a dărîmate, confecţionate din Dacă în preajma blocu
ziarului nostru s-a aflat în fel şl chip de materiale. rilor 2, 8, 1, D 7 de pe la întreţinerea culturilor nac.
cursul zilei de ieri în mu O situaţie similară şi pe strada Kogulniceanu zone de tomate si a răsadurilor — Alaltăieri am început (Continuare în pag o 3-a}
nicipiul Deva, pentru a ur străzile Mihai Viteazul, le verzi sînt adevărate
mări acţiunile de înfrumu George Enescu, Emanoil 'părculeţe, împrejmuite cu
seţare şi gospodărire. Gojdu : dezordine, lipsă de gard viu şi presărate cu
La capătul străzii Lenin spirit gospodăresc. Spaţiul verdeaţă şi flori, nu ace
rămînem neplăcut sur laşi l-ucfu îl putem afirma
prinşi. Zona verde din fa despre porţiunile dintre
ţa poştei e insuficient a- Mai şi iunie trotuar şi şosea, paralele
menajată, terenul cu iarbă luni aie ordinii cu aceleaşi imobile, care
bătătorit, iar cea din faţa nici pînă acum nu au fost
patiseriei, deşi este bine a- şi curăţeniei săpate. în preajma com
menajată, era plină, de plexului meşteşugăresc e-
hirtii, cartonaşe, etc., etc. xistâ trei fîşii de teren
în rest, pînă la gară, pe din spatele străzii Narci care ar putea deveni nişte
această stradă se cunoaşte selor este pe mai mult de zone verzi. Două dintre ele
mina bunului \gospodar. jumătate din suprafaţă ne — cel din faţă şi de ală
Spaţiul din faţa gării este amenajat? I Un aspect ne turi — sînt săpate se pare
însă prost gospodărit, iar plăcut şi pe bulevardul de mai multă vreme (cel
parcul din faţa autogării „Decebal". Pînă la barul din spate nici măcar atît)
dar au rămas în acelaşi
11
arată jalnic. Zona verde de zi „Opera şi la maga
11
este complet neamenajată, zinul „Căminul zona ver Brigada de reporteri :
băncile sînt rupte, gardu de este plantată cu arbuşti E. SÎNA, V. PÂTAN,
rile grădinilor care închid ornamentali şi trandafiri, G. BOIANU
o parte din zona parcului în faţa „Di-odei — aspect echipa condusă de Valeu lina GhcorgliilA, din cadrul Fermei nr. H Sintandrei, Ut-
11
sînt, de asemenea, rupte, deplorabil. {Continuare în pag. a 3-a} crcazi» la recoltarea salatei.
