Page 90 - Drumul_socialismului_1982_05

DRUMUL SOCIALISMULUI N
paq 2

(Urmare din pag. 1) -
Liceul pedagogic la ,, mese prieteneşte, ie apără La zi în aoricultură
demnitatea, îi ajută să-şi iTElEVf
Genericul „Spre o nouă colectivul didactic din li­ acţionăm printr-o largă şi consolideze o bază pentru (Urmare din pag. 1) însiloza 800 tone furaje,
calitate in pregătirea vii­ ceu s-a concentrat şi în a- permanentă colaborare cu viitoarele evoluţii. din care mai mult de ju­ 15.00 Telex
15,05 Admiterea
torilor învăţători . şi edu­ cest an spre materializarea organizaţiile U.T.C. şi de Aşa a venit în secţie tî- concentrare masivă de for­ mătate sînt deja realizate. mintui sui.
catoare" defineşte conţinu­ sarcinilor ce revin şcolii, pionieri, cu familia şi cei­ năra Maricica Piroş. Prima ţe la plantatul legumelor, Octavian Şindea, Ion Jol- nic (consul
tul manifestărilor meto- reieşite din documentele lalţi factori educaţionali mină de ajutor i-a întins-o respectiv ardeiului pe cele dea, Aurel Nan, Aron Va- 15.30 La volan
dieo-ştiinţifice şi educative de partid şi de stat. Păs- pe linia acestor obiective, un v.ăr de-al ei din locali­ 10 hectare planificate. Şe­ siu, Viorel Osoianu şi Au­ pentru cor
auto
ce se desfăşoară, în aceste trînd tradiţia bunei pre­ a climatului educativ, activ tate, dar o mină nu prea ful fermei, ing. Emilia Po­ rel Burza sînt mecanizato­ 15.45 Emisiune
zile, la liceul nostru, fina­ gătiri a viitoarelor cadre şi afectiv de mobilizare omenească. Drept pentru pa, se află permanent, în rii care asigură hrana ani­ germană
lizate prin sărbătorirea de învăţători şi educatoa­ spre noi succese în pregă­ care tovarăşii de muncă cîmp alături de cooperatori malelor pentru viitoarea 17,40 Tragerea 1.
17,50 1001 de sei
1
„Zilei şcolii' , în 29 mai. re, liceul nostru a reuşit tirea temeinică a elevilor şi mecanizatori, urmărind perioadă de stabulaţie. 18.00 închiderea
Manifestările instructiv- ca şi în acest an şcolar, pentru muncă, pentru via­ îndeaproape . calitatea lu­ Concomitent cu însiloza- lui.
Telejurnal
20.00
educalive prilejuite de a- în primele două trimestre, ţă. crărilor, în special respec­ rea secarei masă verde, la 20.30 Actualitate:
ecst eveniment constituie să realizeze o medie ge­ Colectivul liceului peda­ tarea densităţilor stabilite. C.A.P. Ilia s-a trecut în 20.45 Film artist»
un omagiu adus Partidu­ nerală de 8,49, să reducă gogic a preluat cu respon­ Pentru a nu avea pierderi flux la efectuarea arături­ „Jcnc Pittr
lui Comunist Român, se­ simţitor numărul de cori­ sabilitate şi noul său atri­ din densitate, .se face zil­ lor pe terenul eliberat în 22,20 Cintccul şi
re ne-au i
cretarului său general, to­ genţi şi mediocritatea în but, acela al perfecţionării nic irigarea legumelor plan­ vederea însămînţării po­ ria. Laudă
varăşul Nicolae Ceauşescu, însuşirea cunoştinţelor.- educatoarelor şi învăţăto­ tate. Cînd este nevoie, .in­ rumbului siloz. Formaţiile românesc
iniţiatorul şi îndrumătorul în ultimii ani, în cadrul rilor din judeţ, care di­ ginera lucrează efectiv la de mecanizatori de la 22,15 Telejurnal.
procesului de modernizare concursurilor şcolare a mensionează calitativ la a- i-au obţinut un loc în că­ plantare. Interlocutoarea C.A.P. Bretea Mureşană,
a învăţămîntului românesc, Festivalului naţional „Cîn- celeasi cote munca de in­ minul de nefamilişli al în­ remarcă aportul mecaniza­ Dobra şi Lăpuşnic, din ca-
de aşezare a lui la cotele tarea României", elevii li­ strucţie şi educaţie privi­ treprinderii chimice, unde torilor Gheorghe Suba şi re-i amintim pe Vasile Ru-
etapei de progres şi civi­ ceului pedagogic au obţi­ tă ca o continuitate a ceea au mutat-o. Viorel Tirşa, al cooperato­ su, Nicolae Lungu, Nicolae
lizaţie ale noii societăţi ce nut 51 premii la fazele pe ce se înfăptuieşte de fapt Un alt tînăr vrea cu orice rilor Minerva Rovinar, So- Gîta, . Savu Ciugudean,
BUCUREŞTI
se făureşte în patria noas­ judeţ şi 11 pe ţară, remar- în timpul şcolarităţii. Nu­ preţ să să facă marinar, un fica Muntean, Aniţa Tă- Viorel Crişan şi alţii, se dioprogramul dii I
tră. cîndu-se unele discipline mai în acest an sînt cu­ vis mai vechi. Oamenii de maş, Angela Furdui, Ma- preocupă de însilozarea Radiojurnal; 8,(
Sărbătoarea este un pri­ de învăţămint, ca : ştiin­ prinşi în diverse forme de aici l-au înconjurat cu dra­ rioara Căceu şi Dora Roz, grabnică a furajelor. presei ; 8,10 Cui
lej de reflecţie asupra a ţele sociale, limba si lite­ perfecţionare peste 500 e- goste şi i-au spus-o fără carp participă la plantatul diilor ; 9,00
ştiri ; 10,05 Alia
ceea ce trebuie înfăptuit ratura română, biologia, ducatoare şi învăţători din ocol că nu vor să-l împie­ legumelor, cît şi al lui Mi- SA FIE VALORIFICATE 10,30 Ştiinţa şi
în continuare în direcţia matematică şi altele. La judeţ, realizînd prin diver­ dice să-şi îndeplinească do­ hai Neaţă, Octavian Bota TOATE RESURSELE Partidul, inima
pregătirii viitorilor învăţă­ precedenta ediţie a festi­ se forme de perfecţionare rinţa, dar pînă una-alta să şi Antonie Căleanu, care DE NUTREŢURI siune de versur
letin de ştiri;
tori şi a educatoarelor, vii­ valului muncii şi creaţiei — demonstraţii, dezbateri, lucreze cu nădejde, să-şi asigură irigarea grădinii. să ştiu; 11,35
toarelor cadre dornice să formaţia corală s-a situat seminarii şi cursuri — noi­ însuşească bine meseria şi Cu bune rezultate se în această perioadă tre­ 12.00 Buletin de
se alăture marelui front al pe primele locuri la faza le strategii didactice, cu un s-o practice cu exigenţă, prezintă şi legumicultorii buie să fie strînse cu ma­ Cînlarea Roii*
Avanpremieră
muncii de educaţie comu­ finală, iar la întrecerea pronunţat caracter practic l-au mai spus că la adică din Dobra, Bretea Mure- ximă operativitate furaje­ 13.00 Dc la 1
nistă a tinerei noastre ge­ judeţeană „Şcoala noastră aplicativ. îi vor da recomandarea ne­ şană şi Lăsau, unde se de­ le de pe marginile drumu­ Student club ;
neraţii. Ea dă prilejul, — casa noastră" liceul a Beneficiind de un cadru cesară. Tinărul este azi pun eforturi la plantarea rilor, canalelor şi diguri­ lin de ştiri; 1G
printr-un complex de ac­ obţinut locul I. material dintre cele mai unul dintre muncitorii buni răsadurilor în cîmp şi la lor, astfel incit să nu se lui in dulce
Sfatul mediculu
tivităţi, să se realizeze şi Pregătirea- pedagogică şi bune, de un valoros poten­ ai secţiei, care lucrează asigurarea apei necesare piardă nici un kg de fin. ordonate econ<
un valoros schimb de opi­ de specialitate, realizată în ţial didactic, cu experien­ fără reproş. legumelor, Cît şi cei din Pentru a completa balan­ Buletin de ştir
nii, de experienţă în do­ condiţii optime în liceu şi ţă şi pregătire metodico- Zam, unde într-o singură ţa furajeră a unităţilor a- diomagazinul fe
Din cîntecele si
meniul muncii de educaţie. în unităţile de aplicaţie profesională, cu competen­ în curînd, prin strădanii zi, peste 60 de cooperatori gricole, este necesar să fie nesc contcmpc
Se va insista asupra direc­ din municipiul Deva, este ţă şi pasiune, responsabili­ colective, în oraş se va des­ au prăşit rădăcinoasele. îi'iobilizaţi cosaşii la strîn- Agricultura de
ţiilor şi orientărilor meto- evidenţiată prin rezultate­ tate socială şi politică, a- chide şi amenaja corespun­ gerea fără pierderi a, .în­ Ritmuri înalte
dico-didactice, a căilor de le si comportamentul profe­ vem încredere în noi zător un club al muncitori­ LUCRĂRI ÎN I LUX tregii cantităţi de fin din 'Dorea culturilor
le serii ; 18,30
realizare a noii calităţi în sional şi politic al absol­ izbînzi spre o nouă cali­ lor întreprinderii, unde tine­ LA SXRÎNGEREA zona drumurilor şi căilor trie ; 20,00 I
procesul instructiv-educa- venţilor liceului — peste rii vor avea prilejul să-şi FURAJELOR ferate, de pe toate supra­ 20,20 Scară cui
tiv, pe baza îmbogăţirii 3 000 în anii socialismului. tate şi eficienţă în pro­ petreacă în chip plăcut tim­ feţele unde există aseme­ Buletin de şti
sugestia duir
continue a experienţei po­ Punînd ca sarcină prio­ cesul instrueţiv-educativ. pul liber, să citească, să se Directorul Complexului nea resurse. 22.00 O zi într*
zitive, a sporirii caracte­ ritară ridicarea calităţii simtă bine. de vaci cu lapte Ilia, ing. Bijuterii muzi
rului aplicativ-formativ al muncii în procesul de e- Profesor Emerit Căldura colectivului dă Dimitrie Ioschici, ne spu­ COMBINELE — 3.00 Non stop i
turn.
procesului de învăţămint. ducaţie, sporirea caracteru­ CORNEL STOICA astfel demnitate tinerilor, îi nea că în perioada actuală GATA SĂ INTRE
Pe această linie, cu pre­ lui aplicativ-formativ al directorul Liceului pedagogic ajută să se formeze ca oa­ la această unitate se vor ÎN LANURILE
ocupări şi eforturi sporite, procesului de învăţămint, Deva meni de nădejde. DE CEREALE
Şeful centrului speciali­
zat de la S.M.A. Ilia, ing. DEVA : s
SU
Petru Sonoc, ne-a relatat (Patria); 1-IX
(Ai-ta);
că, pînă acum, încadrîn- Regina din T
(Urmate din pag. 1) zot 100 ha păşuni mecani­ căra); Şcoala
zat şi 25 ha manual şi se du-se în termenele stabili­ (Siderurgistul)
principalul element de ca­ mai fac 75 ha. Au fost fer­ te, mecanicii au efectuat rabela (Arta
re depind costurile şi ren­ tilizate şi îngrăşate şi cele reparaţiile necesare la 90 meu e iubire
(Constructorul)
tabilitatea producţiei ani­ 47 ha fineţe naturale ale de combine. După finaliza­ ŞANI : Ogli
maliere, creşterea produc­ cooperativei. Executăm lu­ rea intervenţiilor la încă 4 (Unirea); Toa
ţiei de nutreţuri şi spori­ crări de regenerare pe 30 combine se va trece la re­ limplâ numai
rea valorii lor nutritive se ha si supraînsămînţare pe paratul celor 24 de echi­ tul loanidc •
impun ca o necesitate de 10 ha în păşunile Mugu­ pamente pentru recoltat (7 Noiembrie)
Capitolul al ci
prim ordin. rea ua-Brănişca şi Prislop- porumb. La punerea în ral); Punga
— Cum veţi soluţiona a- Boz, iar prin defrişare se stare de funcţionare a (Muncitoresc);
ceastă problemă ? vor asigura încă 30 ha pă­ combinelor de recoltat ce­ Saltimbancii
— Vom îmbunătăţi struc­ şune în zona satelor Ro- reale păioase o contribu­ LONEA : Cală
(Minerul);
PE
tura culturilor, punînd ac­ vina-TîrnăViţa. De aseme­ ţie meritorie şi-au adus-o la amiază (
centul pe extinderea supra­ nea, organizăm tabere de mecanicii Toraa Herci, Mi- AN1NOASA :
feţelor cultivate cu trifoi vară pe specii de animale lian Capelini, Ionel Mi hi. ‘ digo (Munci
I. M. Bar/.a, sectorul I Musariu, raionul Măgura. In fotografic, tic Ia stingă la
şi lucernă — plante care si asigurăm pă.şunatul ra­ dreapta: Vasile lîrsu, şef de brigadă, Vasile Ştefan, miner ajutor şi minerul Cornel Po­ Ion Mărgineanu .şi Achim " CÂNI : Soţul
;
zaţul)
Bl
trebuie să reprezinte, aşa ţional şi cît mai îndelun­ pa, din brigada lui Ştefan Mico. Seheau. uman o (Steai
cum prevede proiectul de gat. O suprafaţă de 10 ha o _ — • — w — ® — o — • — o — ® — ® — » — ® — * — '* — '* — RAŞTIE : C
lege amintit, 60 la sută din păşune o oprim pentru lacul de arg
suprafaţa cultivată cu coasă, ca să avem fin mai lancu Jianu I
;
căra)
GI
plante de nutreţ. Acestea mult. Construim şi un fî- Saltimbancii
sînt culturi care dau pro­ nar în care putem păstra tură); I-IAŢE'
ducţii mari la hectar, au o fără pierderi 400 tone de — Prin trecerea brigăzi­ rea (Dacia);
valoare nutritivă ridicată furaje. (Urmară din pag. 1) nem in prezent şi le vom ÎNTREPRINDEREA lor de la abatajele cameră canul; CAL A
personale
(C;
şi pot fi folosite în hra­ — în ce priveşte gospo­ amplifica pînă la finele MINIERĂ 6 222 şi 6 223, care s-au ră); De mon
nă, atît ca masă verde, cît dăriile populaţiei — spunea bandaje, plase etc. Mai a- trimestrului II. Astfel, BÂRBATENI închis pe steril, la execu­ acuzaţi pe K1
nie) ;’ SIMEI
şi sub formă de fin. A- Alexandru Olaru, vicepre­ par unele probleme pe la pentru a asigura linie de ţia lucrărilor de la orizon­ în Egipt (Mu
La finele anului, produc­
vem în cultură 20 ha tri­ şedinte al biroului execu­ utilaje... front activă în cea de a ţia zilnică a întreprinderii tul 700, prin completarea Ştefan Luchi
— Cum vă explicaţi, to­
doua jumătate a anului,
foi, 25 ha lucerna şi 20 ha tiv — nu avem probleme varăşe inginer, că sînt ne-am propus ca la înche­ va fi de circa 3 000 tone efectivelor celorlalte for­ Ghelari : Casi
ncrul).
borceaguri, ceea ce repre­ cu furajele. Baza principa­ multe brigăzi sub plan ? ierea trimestrului II să în­ cărbune, cu mult peste me­ malii, s-au creat condiţii
zintă 70 la sută din supra­ lă de hrană o constituie Să luăm, de exemplu, lu­ registrăm o depăşire a pla­ dia realizărilor obţinute la optime ca pînă în iunie
faţa cultivată cu furaje, linurile naturale, dar şi na aprilie. Din 24 de bri­ nului eu aproape 400 ml la această dată. Un accent plusul la pregătiri să fie IVRER
precum şi 10 ha sfeclă fu­ cele de trifoi, lucernă şi găzi, care lucrează la pre­ lucrările de pregătire şi cu deosebit se va pune pe in­ de peste 200 ml, ceea ce a- Bbb.£SBQK3I
rajeră care ne asigură 450 ghizdei. Gospodăriile din gătiri, 15 nu şi-au înde­ 15 ml la cele de deschide­ tensificarea ritmului lucră­ siguru realizarea planului
tone suculente. O altă cale satele necooperativizate au plinit sarcinile de produc­ re. Pe ce ne bazăm ? Com­ rilor de pregătire, în ve­ de cărbune pe semestrul Pentru ziua
Vremea va fi
care ne asigură producţii şi disponibilităţi de nutreţ ţie. bina de înaintări în steril derea intrării în funcţiune al II-lea. în faţa colectivu­ rul mai mul'
mari de furaje de calitate pe care îl valorifică prin — Nu toate brigăzile se pe care o introducem zi­ a noi capacităţi de produc­ lui nostru mai stau cîteva tea şi elimin,
sînt culturile succesive. A- achiziţii. Prin grija consi­ organizează corespunzător. lele acestea pe galeria di­ ţie (patru abataje fronta­ sai’cini importante, cum locuri noros
vem. semănate cu furaje liului popular se asigură De multe ori nu se urmă­ recţională din culcuşul le sînt planificate in acest sînt: accelerarea lucrărilor mai ales în :
şi de munte,
55 ha (răpită, lolium în a- curăţarea şi întreţinerea a reşte transpunerea în stratului III, orizontul —50, an). de avansare la galeria dia­ dea averse d
mestec cu secară şi orz), peste 450 ha păşuni, iar practică a măsurilor lega­ va permite avansări de — De la începutul anu­ gonală din blocul 10—12, ţite de dese
ce. Vin tul vi
din care 20 ha în jurul peste 300 ha le fertilizăm te de organizare, aprovi­ 80 ml lunar. De asemenea, lui — remarca Ioan Vitan, la galeria direcţională din neral slab.
grajdurilor. Culturile du­ cu îngrăşăminte chimice. zionare şi asistenţă tehni­ lucrările la galeria direc­ şeful biroului pregătire, blocul 7, ambele la oi’izon- minime vor
ble — porumb în amestec Fiecare gospodărie, în că, folosirea capacităţilor ţională în zona stratului V, programare şi urmărire a tul 650, şi tot aici punerea tre 12 şi 15 i
cu floarea-soarelui — vor funcţie de animalele ce le de producţie destinate lu­ blocul I, orizontul +50 producţiei — la pregătiri în exploatare a noi blocuri, maxime intri
de.
"ocupa 80 ha şi ne vor asi­ posedă, are repartizată o crărilor de pregătiri şi (care vor începe în luna avem o depăşire de 96 ml, cît şi extinderea magistra­ Pentru 2D ş
gura cel puţin 1 600 tone suprafaţă de păşune pe deschideri, trebuie comple­ iunie), se vor efectua tot iar la deschideri o restan­ lei de transport. mea se va i
siloz Tot în acest scop, pe mai mulţi ani, pe care o tate brigăzile minereşti cu cu o combină de înaintare ţă de peste 60 ml. Minusul cu cerul m.
noaptea şi
60 ha porumb vom culti­ curăţă şi o întreţine. Iar oameni conştiincioşi şi bi­ de mare productivitate. se datorează săpărilor în ★ temporar
va intercalat dovleci. păşunatul este organizat şi ne pregătiţi profesional. Mai avem constituită o steril, unde activitatea a Deşi, după cum nc-au amiaza, cînd
Pajiştile naturale consti­ în sate pe specii de ani­ ÎNTREPRINDEREA brigadă ce va începe, în decurs greoi în primul tri­ declarat toţi interlocutorii, deal şi la r
tuie o importantă bază de male. Activitatea noastră curînd, lucrările (prin me­ mestru, pentru că posibili­ rezultatele la pregătiri şi Jea averse c
vor semnala
asigurare a hranei pentru este orientată pentru dez­ MINIERA PETRILA toda clasică de puşcare- tăţile noastre de haldare deschideri în minele din lectrlce. Vin
animale, tar pentru ca pa­ voltarea şi asigurarea unei — Organizîndu-ne bine perforare) în zona blocu­ au fost limitate. Pînă la Valea Jiului sînt bune de slab. Tempej
jiştile să contribuie mai puternice baze furajere, activitatea încă de la în­ lui I, orizontul +100 al sfîrşitul semestrului I vom la începutul anului, efor­ me vor fi c
13 şl io gratl
deplin !a furajarea bovine­ atît pentru C.A.P., cît şi ceputul anului — sublinia­ stratului III. Toate acestea, recupera însă această res­ turile trebuie intensificate, xime între
lor si ovinelor, acţionăm pentru gospodăriile popu­ ză inginerul Traian Jurca, plus lucrările de pregătire tanţă, chiar vom executa forţa de muncă şi tehnica grade.
La munte,
pertu- i executarea unor lu­ laţiei, pentru a putea spori şeful biroului topometrie, pe care le-am început în unele lucrări suplimenta­ din dotare mai bine folo­ în general
cra: i ameliorative cum efectivele şi producţia la geologie, programare —, această lună în stratul V, re. site, pentru asigurarea din cerul tempor
sini. curăţiri, defrişări, fer­ toate speciile de animale, am reuşit să încheiem pri­ blocul „O", stau la baza — Planul la cărbune timp a liniei de front co­ amiaza, cînd
tilizări, care asigură un de a mări contribuţia co­ mele patru luni cu depă­ acţiunilor noastre de asi­ creşte lună de lună. în ce respunzătoare îndeplinirii dea averse
boţite de dc
sptm de 5 000—6 000 kg ma­ munei noastre la fondul şiri de plan atît la pregătiri, gurare permanentă a unui măsură reuşesc formaţiile mobilizatoarelor sarcini ce trice. (Moţe.
să vereţe la hectar. Pînă de stat, la auto aprovizio­ cît şi la lucrările de des­ larg front de lucru în sub­ de la pregătiri să ţină pa­ revin în acest an mineri­ viciu: Oana
acum s-au fertilizat cu a- narea teritorială. chidere pe care le menţi­ teran. sul cu această creştere ? lor.