Page 93 - Drumul_socialismului_1982_05

■'V’I-vKv |M, ’StusJ L*
• ţ >, yr f: ■••' i
Plenara Consiliului Naţional
PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE. UNIŢi-VĂi

! pentru Ştiinţa şi Tehnologie

Sub preşedinţia tovarăşei tele Republicii Socialiste tor inginer Elena Ceauşescu,
academician doctor inginer România, plenara a anali­ membru al Comitetului Po­
Elena Ceauşescu, membru zat modul în Care s-a rea­ litic Executiv al C. C. ai
al Comitetului Politic Exe­ lizat planul de cercetare P.C.R.. prim viceprim-mi-
cutiv al C. C. al P.C.R.. ’ ştiinţifică, dezvoltare teh­ nistru al guvernului, pre­
prim viceprim-ministru al nologică şi de introducere şedintele Consiliului Naţio­
guvernului, preşedintele a progresului tehnic pe a- nal pentru Ştiinţă si Teh­
Consiliului Naţional pen­ nul 1981, îndeplinirea pla­ nologic, care s-a referit ’a
tru Ştiinţă şi Tehnologie,
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAI\I HUNEDOARA AL P.G. □H vineri, 28 mai, a avut loc, nului pe acest an, pregăti­ problemele cc s-au desprins
din dezbateri şi a subliniat
rea elaborării şi înfăptui­
Şl AL C O N S I L I U L U I SIE U L A R J U D E Ţ E A N la Institutul Central de rii planului pe 1983 şi a o serie de concluzii în lu­
Chimie din Bucureşti, ple­
mina sarcinilor şi exigen­
pe
programelor
actualul
nara Consiliului Naţional cincinal. ţelor tot mai importante pe*
pentru Ştiinţă şi Tehnolo­ oare partidul şi guvernul
în cadrul plenarei, tova­
Anul XXXIV, nr. 7 638 S1MBÂTÂ, 29 MAI 1982 4 pagini - 30 bani gie. răşul Ion Ursu, prim-vice- le pune in fata activită­
La plenară au participat preşedinle al Consiliului ţii de cercetare ştiinţifică
membri ai Consiliului Na­ Naţional pentru Ştiinţă şi si tehnologică.
ţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a prezentat ra­ Ideile şi orientările for­
LA ZI ÎN AGRICULTURĂ Tehnologie, conducători ai portul Biroului Executiv a! mulate de tovarăşa acade­
unor institute centrale de Consiliului Naţional pentru mician doctor inginer Elena
cercetări, specialişti din u- Ştiinţă şi Tehnologic. Ceauşescu au fost primite
Se împung s mobilizare şi participare cadre universitare în continuarea lucrărilor toţi participanţii la plena­
cu
aprobare
de
deplină
nităţi de cercetare şi pro­
iectare,
şi alţi invitaţi. au luat cuvînlul tovarăşii ră, care au aplaudat înde­
lanru Drăgan, Ion Crişan,
lung.
activă a tuturor forţelor satelor la în lumina hotărîrilor ple­ Marin Ivaşcu, Barbu Pe- Intr-o atmosferă de pu­
treseu, Palfalvi Attila, Io-
narei C.C. al P.C.R. din 31
martie a.e., ale recentei sif Bercea. Florin Tănă- ternic entuziasm. partici­
panţii la plenară au adop­
lucrările din agricultură consfătuiri de lucru de ia scscu, Maria Ionescu, Mih- tat o tovarăşului Nicolae
telegramă
adre­
nea Gheorghiu, Vlad Bîi-
C.C. al P.O.R., a indicaţii­
sată
lor date de tovarăşul bîie şi alţii. Ceauşescu. secretar generai
Nicolae Ceauşescu, secre­ în încheierea lucrărilor al Partidului Comunist Ro­
Aşa cum am constatat că nu se depun eforturi co­ culturilor de cartofi, sfeclă
in raidul-anchetă între­ respunzătoare pentru orga­ şi porumb, care sînt fără tar general al Partidului plenarei a luat cuvîntul mân, preşedintele Republi­
prins iii mai multe unităţi nizarea muncii, pentru mo­ goluri, au densitatea cores­ Comunist Român, preşedin­ tovarăşa academician doc­ cii Socialiste România.
agricole din Consiliul unic bilizarea la lucru, întări­ punzătoare normelor, sînt
agroindustrial Brad, mun­ rea ordinii şi disciplinei, a prăsite şi curate de buru­
ca este în general bine or­ răspunderii personale şi co­ ieni. Acesta este rodul Realizarea producţiei nete —
ganizată si se obţin rezul­ lective pentru soarta pro- muncii mecanizatorilor şi
tate pe măsura eforturilor cooperatorilor, al bunei în centrul preocupărilor
şi strădaniilor cc se de- conlucrări dintre preşedinte
sint şi neajunsuri ÎN CONSILIUL UNIC şi inginerul şef, Maria Mi- Aplicarea cu consecven­ comornic, a celorlalţi indi­ preiuării do către comerţ
care se cer grabnic înlă­ AGROINDUSTRIAL hcţ. Aceeaşi grijă şi pre­ ţă şi eficienţă a noului catori care o condiţionea­ a cantităţilor de bere pe
turate. Este vorba, aşa cum BRAD ocupare pentru îngrijirea şi mecanism economic în toa­ ză şi n determină. care întreprinderea noas­
se va vedea din rîridurile întreţinerea culturilor agri­ te sectoarele de activitate, — Să concretizăm, tova­ tră le poate fabrica şi tot
de mai jos, de mobilizarea cole si legumicole din seră, aşa cum a indicat secreta­ răşe director. in limitele noului meca­
şi participarea tuturor for­ ducţiei, pentru ea fiecare solarii şi eîmp se întîlncsc rul ' general al partidului — Şi în 1981, dar cu nism economie nu trebuie
ţelor satelor la executarea cooperator să acţioneze în şi ia C.A.P. Brad — pre­ să producem marfă pe ca­
lucrărilor agricole zi de zi. spiritul sarcinilor, răspun­ şedinte şi inginer-şef Mir- re să n-o putem livra be­
de dimineaţă pînă seara, derilor şi obligaţiilor ce de­ coa Opri.şa. neficiarilor.
şi nu doar 6—8 ore, aşa curg din calitatea de pro­
cum se întîmplă la C.A.P. prietar, producător şi be­ Participarea Slaba preocupare şi pre­
Lunca, Rişca şi în altele, neficiar. la muncă nu-i o gătire a comerţului huno-
motivindu-se de către con­ nostru. tovarăşul Nicolae deosebire de la începutul dorean pentru preluarea şi
ducerile unităţilor că nu „La noi, culturile chestiune benevolă Ceauşescu, presupune or­ anului acesta, am acordat desfacerea către populaţie
se poate lucra deeîi aşa rid în soare“ La C.A.P. Ţebea, folo- ganizarea temeinică a în­ o mare atenţie organizării a unor cantităţi sporite de
deoarece majoritatea locui­ sindu-se uneltele agricole tregii activităţi productive, muncii pe întregul proces bere la butoi — aceasta,
torilor muncesc în între­ Aceste cuvinte ni le-a cu tracţiune animală şi sa­ cu accent principal pe de fabricaţie, întăririi dis­ datorită faptului că nece­
prinderi şi instituţii şi sînt spus Nicolae Jula, pre­ pa. s-au prăşit 10 din cele realizarea producţiei fizi­ ciplinei do producţie, mo­ sarul de sticle pentru îm-
navetişti. Această motiva­ şedintele C.A.P. Ribiţa şi 00 ha cu cartofi, 5 ha din ce şi a producţiei nete, în buteliere nu poate fi aco­
re nu stă în picioare, de aşa este-'. Aici grija pentru condiţiile reducerii ia mi­ lii două întreprinderi i perit (producerea sticlei
oarece nu toţi membrii do holde este o preocupare N. BADIU nimum a cheltuielilor de ale industriei reclamînd, precum se ştie,
familie sînt încadraţi în permanentă şi aceasta c producţie, a color materia­ alimentare din consumuri mari de energie
alte unităţi. Adevărul este demonstrează frumuseţea {Continuare in pag o 2-a) le îndeosebi. electrică) — nu dăinuie de
Cum se acţionează in a- oraşul Haţeg azi, de ieri. Această opti­
ccstc direcţii, ce rezultate că trebuie reconsiderată a-
s-au înregistrat de la în­ dernizării unor fluxuri teh­ tît în sprijinul fabricii de
ceputul anului în două în­ nologice. reducerii consu­ bere şi al comerţului, cit
treprinderi ale industriei murilor specifice şi, nu în şi în folosul consumatori­
alimentare din oraşul Ha­ ultimă instanţă, îmbună­ lor do bere. Cit despre ca­
ţeg 7 tăţirii calităţii berii. Ur­ litatea berii de Haţeg, ea
— Sîntem conştienţi că marea ? Pe cinci luni pre­ s-a îmbunătăţit mult, dar
în contextul noului meca­ liminăm depăşiri la pro­ trebuie acordată o mai
nism economic şi activita­ ducţia marfă de aproape măre atenţie transportului,
tea colectivului nostru tre­ 1 milioane lei şi la pro­ depozitării şi servirii ei în
buie să se exprime prin ci ucţia netă de p o s t e unităţile comerciale.
rezultate financiare con­ 100 000 lei, depăşiri sub­ Preocupări susţinute şi
crete — releva ing. Teo­ stanţiale ia productivitatea rezultate bune pe linia a-
dor Pătescu, directorul În­ muncii, reducerea cu 3 lei plicării noului mecanism
treprinderii de bere Haţeg a cheltuielilor la 1000 lei economic se înregistrează
- prin creşterea rentabili­ producţie, obţinerea unor şi la întreprinderea de
tăţii unităţii. Ca urmare, beneficii suplimentare de producere şi industrializa­
în prim-planul preocupă­ circa 3 milioane lei. re a legumelor şi fructelor
------ ------------------------------- rilor noastre situăm cu — La planul fizic, de
preponderenţă realizarea bere, aveţi însă unele res­ DUMITRU GHEONEA
Cu Asociaţia economică intercooperaiistă lliîi s-au ins ilozat peste 500 tone furaje. : reducţiei nete, ca indica­ tanţe
___ _____________ _____ i tor de bază al planului e- — Aceasta din cauza ne- (Continuare în pag. a 2-a)
h c.a.p. Pensii; PgrsBvereiîfă pentru
redresarea sectorului zootehnic Vom extrage şi prolifera cantităţi sporite di minereuri 4 4
La Exploatarea minieră palii indicatori avem de­ demn de apreciat, să exe­ reliefa că două au fost di­
Cooperativa agricolă din tea acestora. Pentru acope-
Densuş dispune de condiţii rirea deficitului la sorti­ Deva, în ultimele două păşiri, după cum urmează: cutăm revizii şi reparaţii recţiile de acţiune în ulti­
pentru a îmbunătăţi radi­ mentul fibroase au fost re­ luni şi jumătate, s-a lu­ 4a producţia netă de 1,1 la aproape toate instala­ ma vreme. Prima — mări­
cal realizările în sectorul ţinute 25 de hectare păşu­ crat bine si s-au obţinut milioane lei, la producţia ţiile şi utilajele din dota­ rea capacităţii de prelu­
zootehnic. Citeva argumen­ ne, care s-au şi fertilizat, rezultate frumoase. Res­ marfă de 3,5 milioane lei, re. la întregul parc rulant. crare a minereurilor, prin
te în acest sens le-am des­ in scopul producerii de fîn. tanţele acumulate la înce­ iar iu productivitatea mun­ Efectele acestor măsuri urgentarea lucrărilor de
prins din dialogul purtat De asemenea, s-a stabilit putul anului au fost in cii o creştere de 2,9 la su­ n-au intirziat să apară. Mi­ montaj la moara nr. 8 ; a
ou secretarul comitetului ca finul de pe 120 hecta­ bună măsură recuperate tă". nerii de ia Deva au recu­ doua — atingerea unor
comunal de partid, Leonl- re să fie cosit la norme ,,în • întimpina.rea apropia­ După cum se ştie. mina perat piuă la această da­ randamente ridicate de ex­
ţa Dăneseu. Printre altele de către cooperatori. O im­ tului eveniment pe care u- Deva deţine ponderea în tă 4 400 tone de minereu tracţie a utilului din steril.
am reţinut că unitatea dis­ portantă resursă ce va fi nitatea noastră îl v-a săr­ cadrul producţiei exploată­ din . restanţa pe care o Pe aceste căi s-a reuşit să
pune de peste 260 hectare valorificată în folosul bători — împlinirea a 30 rii. Inginerul Serghie Niţă, aveau. în continuare sîn­ se depăşească planul la
păşuni şi 643 hectare fine­ C.A.P. o reprezintă şi strîn- de ani de existenţă —, şeful secţiei mină, ne-a tem preocupaţi de pune­ cupru cu 55 tone, iar la
ţe naturale, la care se a- gerea finului din zona dru­ sublinia Nicolae Bogdan, vorbit despre modul în ca­ rea în exploatare cît mai plumb şi zinc în concen­
daugă suprafeţele cultiva­ murilor. d i r e c t o r u l exploatării, re au lucrat cele două for­ urgentă a blocului nr. 9. trate să se recupereze toa­
te cu plante furajere. Este Trăgînd învăţăminte din ne-am intensificat eforturi­ maţii complexe conduse do Brigăzile lui Ioan Văduva, te restanţele. Singurul sor­
posibil deci să se asigure neajunsurile manifestate în le pentru a extrage şi a destoinicii brigadieri A- Anton Glii roşa, Iosif Filip, timent cu minusuri rămî-
din producţie proprie, (nu anul trecut, cînd nu s-a a- prelucra cantităţi sporite lexa Ivdoehimov şi Iulian Bodo Janos, cele de la ne pe mai departe fierul
ca în iarna trecută, cînd sigurat decît 50 la sută din de minereuri. La toate ce­ Doţa, care realizează de deschideri, conduse de Va- (230 tone).
s-au cheltuit peste 100 000 necesarul de suculente, se le trei mine — Deva, Troi­ fapt 95 la sută din pro­ sile Damian, Traian Ştef
lei pentru cumpărarea de' va extinde la 70 de hecta­ ţa, Muncel —, în această ducţia minei. „Ne-am re­ şi Nicolae Petrescu, au ul­ Pînă la ziua sărbătorii
furaje) întreaga cantitate re suprafaţa cultivată cu perioadă, accentul prioritar organizat activitatea în aşa timul cuvînt în această care urmează oamenii
plante de nutreţ în cultu­ fel incit să putem folosi muncii de ia E.M. Deva
de nutreţuri necesară ce­ a fost pus pe îmbunătăţi­ privinţă. Şi acestea lucrea­
lor 520 bovine şi 800 ovi­ ră dublă. Totodată s-a sta­ rea randamentelor în sub­ din plin timpul în abata­ ză bine". sînt hotăriţi să-şi sporeas­
ne. în vederea ridicării po­ bilit ca 280 bovine să fie teran, a calităţii minereu­ je — arăta şeful secţiei. că realizările, să asigura
întreţinute în timpul verii Munca minerilor este în­
tenţialului productiv al pa­ pe păşunile alpine. rilor, iar la uzina de pre­ Să nu mai dereglăm trans­ nobilată de preparatori. La economiei naţionale mine­
jiştilor naturale s-au făcut parare pe creşterea ran­ portul minereului, al ma­ reuri mai multe, de cali­
lucrări de îmbunătăţiri pa NICOLAE TÎRC03 damentelor de extracţie la terialelor pe puţ — foarte uzina de preparare, şeful tate.
mai mult de 450 hectare, substanţele utile. De la în­ solicitat. Am reuşit, tot­ coordonator al secţiei „Fio-
pu-nînd accentul pe calita- (Confimiare în pag. o 2-a) ceputul anului, la princi­ odată, printr-un efort ţaţie", ing. Horia Sîrbu, UVIU BRAICA