Page 94 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 94
r>aq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Biroul coordonator al consiliului unic
agroindustrial —- un puternic factor mobilizator I T E L I
în înfăptuirea sarcinilor agriculturii  X-a sesiune de comunicări 11,05 Centre
n,oo Telex
tării:
Crearea, în lumina ho- ţii economice în agricultu cu agricultură cooperatis brii biroului coordonator trul li:
tărîrii organelor superioa ră pînă la formarea omu tă, membri ai biroului e- să acţioneze competent în tehnico-ştiinţifice a Institutului 11,55 Film i
Pittmei
re de partid, a birourilor lui nou, printr-o asiduă şi xecutiv al consiliului unic, conducerea activităţii poli 13,30 La sfii
coordonatoare ale muncii perseverentă muncă de e- deci oameni cu răspunderi tice si economice, ei tre de subingineri Hunedoara nft
politice şi activităţii orga dueaţie. profesionale sau politice buie să cunoască bine ho- 16,40 Mai,
mentei
nizatorice de partid în con Noi am urmărit şi ur delimitate la un teritoriu târîrile de partid, instruc Ieri şi astăzi, In Institu combustibili, optimizarea 17.00 Fotbal;
siliile unice agroindustria mărim, în principal, o sau la un grup de proble ţiunile organelor superioa tul de subingineri Hune unor tehnologii, asimilarea reşti -
le a însemnat premisa mai bună integrare în sar me. Calitatea de membru re, normele muncii de doara se desfăşoară sesiu de noi metode de lucru. Craiov:
unui pas înainte în mai cinile politice a specialiş în biroul coordonator îm partid. Cum realizaţi acest nea anuală de comunicări Au reţinut atenţia comu 18,50 1001 dc
buna desfăşurare a activi tilor care fac parte din bogăţeşte însă conţinutul lucru? tehnico-ştiinţifice. La cea nicări referitoare la căile 19.00 Telcjm
tăţii de partid în agricul biroul executiv al consiliu acestor răspunderi. — Mai iutii am asigurat de-a X-a ediţie a sesiunii, de raţionalizare a energiei
tură. De la crearea aces studiul documentelor de deschisă ieri în aula insti la laminoare, metode efi
tor birouri coordonatoare partid, instruirea cu pro tutului se prezintă peste o ciente pentru determinarea 19,T«vecii <
a trecut un an. Ce expe Activitatea de partid blemele şi sarcinile pe ca sută de comunicări tehni temperaturii optime de de 20,30 Virtuoz
telor p
rienţă a acumulat în a- re trebuie să le rezolvăm co-ştiinţifice, rod ai cerce formare la cald, perfecţio 20,50 Film s
ceastă perioadă biroul coor şi participarea tutUrof la tării colectivelor de cadre narea tehnologiei de fabri şi un
dul 13
donator din cadrul Consi în agricultură viaţa de partid, în organi didactice şi studenţi des caţie a oţelurilor pentru 21,40 Telejur
liului unic agroindustrial făşurate în acest an uni industria minieră, reduce ★ Spor'
de stat şi cooperatist Hu zaţiile de bază, acolo unde versitar. Lucrările sesiunii rea consumului de combus 22.00 inttlnir
nedoara ? Un răspuns lui unic, pe de o parte, As da un exemplu - se materializează hotărîri- se desfăşoară în plen şi în tibil la cuptoare prin e- seara:
eal-dist
complex ni-1 dă ia această iar pe de altă parte, o acţiunea de contractare cu le. Am acţionat şi acţio trei secţii: metalurgie şi crânarea zidăriei, optimi regrafic
întrebare, tovarăşul Ştefan mai bună înţelegere a statul a animalelor şi altor năm în permanenţă pentru construcţii, electromecani zarea procesului de încăl 24.00 închide
Şerban, organizatorul de răspunderii de component produse agroalimentare. în întărirea vieţii interne de că şi ştiinţe sociale. Ală zire a lingourilor pentru lui.
partid al consiliului şi se ai acestui organ de către desfăşurarea acestei ac partid, reuşind să determi turi de lucrări realizate de reducerea consumului de
cretarul biroului coordona toţi cei ce-1 alcătuim. Era ţiuni am antrenat pe a- năm, în acest sens, o bu cadre didactice şi studenţi energie termică ş.a. Intere
tor. necesar să ne fixăm un proape toţi membrii bi nă activitate în organiza^ de la institutele de subin sante au fost şi comunică î K a d
— Sarcinile unui aseme astfel de obiectiv, biroul roului executiv al consiliu ţiile de bază din comunele gineri din -Hunedoara şi rile care au avut ca teme
nea organism politic cu fiind constituit din secre lui unic agroindustrial. Di Teliuc, Gheţari şi Pestişu Reşiţa, au prezentat comu autoconducerea muncito
BUCUREŞ
funcţii coordonatoare nu tari ai unor organizaţii de rectorul S.M.A. —■ Gheor- Mic. în Comunele neeoo- nicări activişti de -partid, rească, fundamentarea ştiin dioprogranni
sini nici puţine nici sim bază din teritoriu, secretari ghe Viţă — do pildă, în perativizate, pe linie de specialişti din unităţi in ţifică a deciziei politice, Radiojurnal;
ple, ele mergînd de la mai ai comitetelor comunale de cadrul Consiliului are răs partid acţionează preponde dustriale, profesori de la rolul noului mecanism eco- presei; 8,10
buna conducere a activită partid din c o m u n e l e rent activistul Comitetului licee şi şcoli generale clin nomico-finaneiar în creşte diilor; 0,00 E
punderi specifice unităţii municipiu. rea eficienţei întreprinderi 9,05 Audien
pe care o c o n d u c e . Ca judeţean de partid, dar un Prin tematica lor, comu lor, dimensiunile noii revo Buletin de
membru al biroului coor sprijin real îl dau şi ac nicările sînt axate pe eî- luţii agrare etc. Sesiunea vista literr
Orchestra dt
la zi in agricultură donator, însă, are în răs tiviştii obşteşti. Bineînţeles teva dintre preocupările s-a impus atît prin ţinuta Iară „Bistri
că şi eforturile noastre se
pundere satul Groşi. Acolo ■de Stringentă actualitate: riguros ştiinţifică a comu letin de şi
(Urmare din pag 1) prăşească şi pe rind cu s-a ocupat de toate proble conjugă cu ale lor. economisirea de materii nicărilor, cit şi prin vasil... cursul isteţ
sapa, dar nu avea cine. La Acţiunile desfăşurate de prime, materiale, energie şi latea tematicii abordate. biicilale; 12
ştiri; 12,05 .
8 cultivate cu sfeclă fura sediul C.A.P. funcţionarii mele, inclusiv de încheie biroul coordonator al Con 12,35 Din coi
rea contractelor cu popu
jeră şi 10 ha mecanic, iar „săpau adine" în hîrtii, în laţia. siliului unic agroindustrial Iui; 12,45 Av
din culturile legumicole — timp ce sfecla de dincolo Hunedoara in îndeplini Faza judeţeană a sesiunii dio-TV.; 13,0
5 ha morcovi şi pătrunjel de geamul lor, năpădită în Un alt exemplu pentru rea atribuţiilor sale sînt 15.00 Mcridi
Buletin de !
— nu s-a prăşit nici un mare parte de buruieni, o modul cum înţeleg mem un început bun care se de comunicări ale elevilor zică de pri
rind. In ziua de 27 mai păşteau doi cai şi cinci brii birouluj coordonator cere insă continuat şi Tineri interj
nu era la sapă nici un porci. La Rişca, Lunca şi să sprijine viaţa internă îmbogăţit. Este necesar un La liceele industriale nr. rate şi comunicări ştiinţi că populară
de ştiri; 17
cooperator. Am întrebat de Birtin nu era nici un coo de partid în localităţile sprijin mai consistent din 1, 4 şi pedagogic din Deva fice, şi profesorii îndrumă cîntccului;
ce ? Iar preşedinta C.A.P., perator la prăşit. Munceau din cadrul consiliului unic partea acestuia în desfă s-a desfăşurat ieri, în or tori ai acestora. rii ; 20,00 Ra
Letiţia Drăghici, răspunde: doar mecanizatorii. Numai l-au constituit adunările şi şurarea activităţii econo ganizarea Inspectoratului Sesiunea a constituit un Scară cultul
letin de ştir
„Azi e sărbătoare. Oame Petru Betea, care trebuia conferinţele pentru dare mice şi politico-educative şcolar judeţean şi a Comi bun prilej de bilanţ pentru gestia dunin
nii nu vin la prăsit". Aşa să meargă la Cărăstău, n-a de seamă şi alegeri. Pregă a organizaţiilor de bază, tetului judeţean al U.T.C., activitatea de cercetare Radiojurnal;
s-a irosit o zi foarte bună mai dat de trei zile pe tirea şi desfăşurarea lor, faza judeţeană a sesiunii ştiinţifică şi tehnică desfă la dans;
de muncă în cîmp. Disci la S.M.A. La C.A.P. Vaţa problemele de cadre pe ca perfecţionarea activităţii de referate şi comunicări şurată în acest an şcolar stop muzica
plina muncii lasă foarte de Jos, unde celelalte cul re le puneau, toate acestea de îndrumare şi control a- ale elevilor din licee. La în liceele din judeţ şi a
secţiile de limba şi litera
reunit peste 200 de lucrări
înfăptuirii
botărîri-
supra
mult de dorit. Aşa de e- turi prăsitoare şe prezintă au fost rezolvate cu spri lor de partid şi de stat, realizate după toate rigo
xeinplu, deşi au trecut a- bine, trebuie să se intre la jinul tuturor membrilor coordonarea mai bună a tura română şi limbi mo rile cercetării ştiinţifice. C I N E
proape 5 lîi ni din acest an, piăşitul rădăcinoaselor. biroului coordonator. Deşi forţelor şi mijloacelor po- derne, istorie şi ştiinţe so- Faptul a demonstrat aten
88 de cooperatori din echi unii dintre ei nu au mai litico-organizatorice pentru ciaje, matematică (cu sub- ţia deosebită ce se acordă
pele conduse de Marioara La insilozări — d e s f ă ş u r a t muncă de mobilizarea largă a tutu secţiilc algebră .şi analiză integrării învăţâmîntului cu DEVA :
Cor .şi Nicolae Ghioaneă activitate mai susţinută partid, îndrumaţi şi ajutaţi matematică, geometrie, in cercetarea şi instru.rea (Patria);
(Arta);
n-au nici o zi de muncă ror cetăţenilor satelor la formatică), fizică, chimie, practică, în scopul bunei Regina din
în cooperativă, iar din cea La C.A.P. Lunca s-au îndeaproape au rezolvat înfăptuirea sarcinilor care biologie-geografie, discipli pregătiri profesionale a vii căra); Şcoal
a iui Teodor Stan 31. Aşa însiloxat 80 tone lolium, iar bine sarcinile ce le-au fost stau în faţa agriculturii. ne tehnice şi probleme e- torilor muncitori specialişti. (Siderurgisti
cum Măriţi Călămar, Rave- 10 ha se recoltează pentru încredinţate. ducative şi metodice au rabcla (A
ca Crişan, Marioara Do- fin. Alexandru Petrovan, — Pentru ca toţi mem ION CIOCLEI participat elevii, cu refe- V. ROMAN meu e iu bir
(Constructor
brău, Letiţia Bucin şi alţii Ioan Nistor si Mircea Paur ŞANI : Oj
au prăşit sfecla, puteau s-o au intrat la recoltarea se (Unirea) ; T<
num.
facă şi Saveta Zeriu, Cor carei masă verde la C.A.P. tîmplă Ioanide
tul
nelia David, Constantin Ţebea aproape de ora 11. (7 Noiembr
Stan, Minerva Sava, Toa- De ce ? Avem — ni se spu Capitolul al
der Ioan, Valeria Lăseuţ, ne — dese defecţiuni la ral); Punga
(Muncitoresc
Ioan Şerban, Raveca Dra- combină. Aici s-au însilo- Saltimbancii
goşa, Saveta Lup, Măriţi zat peste 100 tone. Dar se LONEA : C;
Crişan, Letiţia Crişan, Le- putea face mai mult. S.M.A. (Minerul) ;
liţia Alexe si toţi cei care trebuie să intervină opera Copie la in
UI
rose);
n-au dat încă cu sapa în tiv şi să asigure buna func ideal (Rete:
pămînt. în tot cîmpul nu ţionare a utilajelor de re Mondo uma
am întîlnit la muncă deeît coltat. Trebuie să se intre şie) ; ORAŞ
pe mecanizatorul Ilie Bro- la cosit si însiiozat furaje din lacul de
Ian cu Jianu
zeşan, rare prăşea porumb. verzi la Ribiţa, Vaţa, Bir căra) ; C
Acesta ne-a spus : „Ieri am tin, Rişca ş.a. pentru a se Saltimbancii
prăşit 10 ha ; mai fac azi începe recoltările la trifo- tură); HAT
rea (Dacia) ;
10—12 ha“. Trebuia să se liene şi fin. canul: CAL
personale (<
ră) ; SI MERI
Redresarea sectorului zootehnic Egipt (Mi
Ştefan Luci
(Urmare din pag. 1) nizarea reproducţiei lasă „Vidra" Orăştie, secţia confecţii modele. Modelorul Maria Chişărău explică unui grup de muncitoare tle la
încă dc dorit. Din 279 vi croit modul de introducere ă tiparului pe material. IkQT
Am notat şi faptul că în ţei planificaţi pe întregul
cadrul fermei zootehnice an, pînă acum s-au obţi idealizarea producţiei nete-“în centrul preocupărilor
se realizează un volum nut mai puţini de 100. Rezultatele
sporit de lucrări de moder Semne de întrebare se pun (Urmare din pag. 1) cerinţele beneficiarilor) nu şilelor). Deţinem stocuri timentale, la nivelul pri 28 mai 1982
Extr. I: 64
nizare, unitatea primind şi la ovine. în ceea ce pri ne-am îndeplinit planul fi mari de sucuri naturale mului semestru şi al în 13, 18. 52, 31
un sprijin substanţial din veşte producţia de lapte Haţeg. Realizările de la zic la unele sortimente — pentru producerea unor tregului an. Printr-un com Extr. a îl
partea muncitorilor de la marfă, s-a acumulat o res începutul anului ne sînt conserve din legume, din cantităţi sporite de băuturi plex de măsuri tehnice .şi 67. 34. 17, 72.
Fond total
Amenajarea hidroenergeti tanţă faţă de planul pe prezentate de Ion ionescu, fructe şi din carne — ceea răcoritoare din producţie organizatorice pe care 1359 908 lei.
că Rîu Mare-Retezat. Sînt rioadei de peste 500 hl, şeful biroului plan : depă ce ne-a grevat depăşirile indigenă (mere, zmeură, le-am luat si le vom lua
în curs de finisare lucră care trebuie recuperată pî şirea producţiei globale cu mai consistente la indica căpşuni, struguri etc.). Am în continuare, printr-o co
nă la sfirşitul anului. 3,2 milioane lei, a produc torii de eficienţă, aprecia recoltat şi industrializăm laborare mal stiânsă eu
rile la noul adăpost pentru
Cunoscând faptul că oa ţiei marfă cu 2,3 milioane ing. Ioan Birău, directorul 50 tone de spanac, 10 to furnizorii de materii pri
360 de vaci cu lapte, se vor menii hotărăsc, soarta pro lei şi a producţiei nete cu întreprinderii. Acum pre ne ştevie şi 5 tone urzici, me, printr-o muncă mal Bfco, 468E&S38..
face alimentări cu apă la
ducţiei, s-a acţionat eu in 2,4 milioane lei. reducerea ocupările noastre sînt axa anr terminat lucrările de susţinută din partea între
trei grajduri, împrejmuirea sistenţă pentru a perma cheltuielilor totale de pro te, în principal, pe pregă reparaţii a utilajelor şi gului nostru colectiv, a- Pentru azi,
depozitului de furaje. în Vreme caldă
nentiza ca îngrijitori de a- ducţie cu 4 lei şi a celor tirea sezonului productiv instalaţiilor cu care vom p.rcs’iem că vom reuşi să riabil. Local
continuare vor trebui re nimale cooperatori local materiale cu '56 lei, în de vară. Avem în atenţie lucra în campanie, am ex ne încadrăm tot mai "bine ploi cu carat
zolvate problemele de pre nici, care depun eforturi registrarea unui volum de creşterea producţiei de tins şi modernizat unele în criteriile noului meca însoţite de ci
parare a nutreţurilor (cu în vederea redresării sec beneficii suplimentare 'de mazăre în ferma proprie şi inşţalaţii şi fluxuri de fa nism economic. Am dori să trice, mai fr
excepţia adăpostului mo torului zootehnic. între ’a- 1,6 milioane iei. De aseme în consiliile unice agroin bricaţie. fim mai mult ajutaţi în nele de deal
Vîntul va su)
dernizat), cit şi tencuiala ceştia se situează Teodor şi nea, au fost realizate peste dustriale Haţeg şi CSI an — Ce perspective sînt asigurarea cantităţilor ne derat din s<
grajdurilor. \ Cornelia Măsloşan, Ion Ior- plan 80 tone băuturi răco (prin irigarea culturilor), pentru recuperarea restan cesare dc sticle şi borcane. Temperaturii
Ferma se mal confruntă goni, Teodora Ştefănescu, ritoare, 45 tone muştar, respectarea graficelor de ţelor la producţia fizică şi La acţiunea de colectare fi cuprinse
grade, iar ţe
si acum cu unele greutăţi, Ioan Ciulă şi alţii. Alături 114 tone alte băuturi, au însămînţare şi de livrare a majorarea realizărilor la şi predare a sticlelor şi tre 23 şi 28 ;
în special sub aspectul rea de ci, trebuie să pună însă fost livrate la export pro cantităţilor de fasole con indicatorii de eficienţă e- borcanelor, mal ales în a- La munte,
lizării efectivelor şi a pro umărul mai serios deeît a duse in.su.mind 186 000 lei. tractate cu f u r n i z o r i i conomică, pentru aplicarea ceastă perioadă, se impu neral frumo;
ducţiei de lapte planifica făcut-o pînă acum şi şeful — DLi cauza neaprovi- noştri, întreţinerea cores fermă a noului mecanism ne să contribuie în mai schimbător,
te. Inginerul şef al C.A.P., fermei zootehnice, Florea zionării cu cantităţile ne punzătoare a culturii de economic ? mare măsură şi comerţul, cu caracter
Aurelian Cazacu, îşi ex Florin, a cărui prezenţă în cesare de materii prime şi căpşuni (prin aplicarea tra — Considerăm că ne I.J.L.F. Deva, gospodăriile soţite de dc
trice. (Meteo
prima nemulţumirea în le sector nu prea a lăsat ur a unor necorelări de plan tamentelor fitosanitare şi vom îndeplini planul la populaţiei, fiecare dintre cin: Liana 1
gătură cu faptul că orga mele aşteptate. (a producţiei noastre cu executarea la timp a pra- majoritatea produselor sor noi. în interesul tuturor.