Page 95 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 95
R. 7 636 © SlMBĂTĂ, 29 MAI 1982 pag. 3
i-------------------------------
SUPERPOLIŢISTUL
La Săce! copiii cîsită, peliculă potrivită este o ’ UN GEST SIMPLU,
„Superpoliţistul"
stagiunii
estivale, abundînd în umor, 1 FIRESC
în veritabile explozii de 1-
se joacă, clar în punct dc referinţă în formu maginaţie dc care tandemul i . Faptul in sine poate li
,uzi cale ale Anghel Dumbrăveanu: larea unor aprecieri menite Sergio Corbucei — Sabalino considerat minor, semni-
jva — Tea- să-l situeze pe Anghel Dum- Ciuffini dă dovadă pe tot ţ licaţiile sale sînt insă
„CUVINTE MAGICE" parcursul dinamicei acţiuni.
primai riad învaţă! După mai bine ele două tre creatorii de valori dura
ic : ,.Janc brâveanu, după merit, prin Deşi nu esle cu lotul ine l deosebite, lată despre ce
zeci de ani de activitate li bile, iar pentru cititori un dită, ideea de la care por 1 este vorba. Depunind o
de săplămî- terară, Anghel Dumbrăvea- prilej de a citi o adevărată neşte scenariul poate fi con I sumă de bani la liliala
Am sosit la Şcoala aju că aici se asigură o in nu oreră iubitorilor de fru poezie. siderată generoasă : împleti ^ C.E.C. din Brad, la pleca-
ica eveni- mos un excelent volum dc rea elementului cvasi-fanlas-
lolitice tătoare din Săcel intr-o struire temeinică, că fe poezie, in ediţie bilingvă Prof. IOAN BLAJ tic cu spectaculozitatea ge 1 re am uitat să-mi iau res-
îamo Buni- zi frumoasă din această tele sînt îndemînatice şi (română-engleză). apărut la nului poliţist. In genere, } tul — ciţiva lei. Uitasem
•'niversitatea .primăvară. Era pauza ascultătoare. Editura Dacia, sub un titlu Concertul inaugural realizatorii fac lot ce esle 1 cu desăvirşire de ei, cînd,
cu putinţă să sporească a-
mare cînd elevii, supra La atelierele de lăcătu- simplu dar sugestiv: „Cu al „Festivalului tractivltatea acestui specta o revenire, lucrătoarea
vinte magice".
vegheaţi de către profe şerie şi tîmplărie maiştrii Purtat pe aripile imagina 11 col cinematografic deconec i Aurelia Florea mi i-a în-
muzicii de cameră
sorul de serviciu Elcono- instructori Ionel Taures- ţiei fertile, poetul ne îmbo Cele opt concerte ale „Fes tant, născut sub semnul a- ' tins cu un gest simplu, li-
muzamentului
ra Dănău, după mica cu şi Petru IIioni supra găţeşte cu un plus de spi tivalului muzicii de cameră", gurul fapt ce spumos. Sin ţ resc, de parcă atunci
reaminteşte
gustare, s-au încins la vegheau şi îndrumau ele ritualitate românească, dâ- susţinut de profesori ai Şco discret că lumea nu trăieş
podi a ruindu-ne, cu fiecare vers, lii generale nr. 8 Deva, des te intr-o epocă tocmai li j i-aş li uitat. O notă bu-
instrumen- joacă şi voie bună. Imen vii în confecţionarea u- metafore într-o inedită îm făşoară lucrări dintr-o am
are sa curte a .şcolii a fost nor repere şi piese ne binare de cuvinte. Poeme ca plă perioadă a culturii mu niştită este o experienţă
I: „Lumini cuprinsă de îndată în cesare autodotării şcolii. „Lacrima timpului", „Cinte- zicale europene, respectiv, nucleară, care constituie in J cauză, pentru întregul co-
“ — cpiso- cul sturzului", „Geneza", triga : tinârul protagonist al \ lectiv al filialei C.E.C. din
veselia molipsitoare a Am admirat strădania „Ceva pentru care merită de la barocul muzical şi pî- filmului dobindeşte in urma l Brad, ale cărui elemente
celor peste 200- de copii. copiilor pentru respecta să pierzi o corabie", „Lacri nă la muzica secolului XX. unei iradieri accidentale pu / delinitorii sînt cinstea şi
principal
de
Susţinute
în
teri neobişnuite care-i con
însoţiţi de profesorul rea şi aplicarea indicaţii ma de întuneric", „Fenome instrumentişti deveni. con feră disponibilităţile necesa
de simbătă nul tînăr“, ..Nevăzutele 1 corectitudinea. (Prol. Ma-
ietăţi muzi- Viorel Iosivoni, directo lor primite, precum şi vămi" ş.a. pun in evidenţă certele vor avea drept invi re carierei de poliţist. în î rin 'Stan, Brad).
ive şi co- rul şcolii, şi administra mîndria lor atunci cînd frămîntările în faţa miraco taţi interpreţi ai Conserva rest — o serie de gaguri,
toarea Maria Mihăilescu, aceste strădanii erau a- lului cotidian (..Am spus : torului „George Dima“ din combinate înlr-o structură
programu- Pretutindeni se văd izvoare Clui-Napoea, şi ai Filarmo drnmaturgică elastică. I VREI CASTRAVEŢI ?
am căutat să cunoaştem preciate şi încurajate. şi taine/Ezitarea mea e nicii de stat din Sibiu. Terence Hill, junele-prim
cîte ceva din viaţa şi ac Cabinetele de speciali bucuria/De a discerne cele Primul concert ai festiva al studiourilor de la Cine- \ IA Şl GAROAFE...
tivitatea acestui aşeză tate, sala şi terenurile de ce vin din curgerea vremii"). lului ne-a condus în atmos citta este şi aici fericitul po
al
sesor
fera muzicală a anilor 1700,
rol-mănuşă,
unui
mânt de instruire, cu sport, cantina, cabinetul („Fenomenul tinăr"), trans prin lucrările lui Arcangelo in care umorul (atingind nu | „La magazinul de le-
figurează poetic zbaterea
program special. în săli medical, toate demon marcată de trecerea irever Corelli şi Antonio Vivaldi. o dată limitele absurdului) 1 gume-fructe din cartierul
le ele clasă, dotate cu strează preocuparea con sibilă a timpului şi mai Abordarea a două opusuri se împleteşte cu parada de ţ Bejan (de lingă berăria
(A. Corelli „Concerto grosso"
zile
a
mari
calităţilor
dc
: 6,00 Ra- mobilierul necesar şi cu ducerii şcolii, a cadrelor ales aşează inlr-o lumină op. 6 nr. D în Fa major şi justiţiar. Partenerul său, ţ „ O r i z o n t c a s t r a v e ţ i i s e
magică eternul sentiment al
minctii; 7,00 materialul didactic adec didactice, pentru a asi iubirii în centrul căruia sc „Concerto grosso", op. 6 în Ernest Borgnine (excelent vînd condiţionat : vrei
0 Revista vat, domnea curăţenia. gura acestor copii, care află femeia — motivul de Re major) ce aparţin matu actor, cu însuşiri interpreta | kilogram de castraveţi, iei ţ
ierul melo- Elevii, cu o ţinută îngri bază al liricii lui Anghel rităţii formei de „concerto tive dovedite) este absolut , şi o garoafă. Altfel, poţi
in de ştiri; au nevoie de o pregătire Dumbrăveanu : „Aş vrea să grosso" — formă reprezen memorabil în rolul superio \
•adio; 10,00 jită, erau numai ochi şi s.pccială, o meserie de în chin/Această tăcere femeii tativă a barocului instru rului irascibil. Desigur, exis ) pleca cu... plasa goală.
; 10,05 Rc- urechi la explicaţiile pro bază, utilă şi temeinic ce vine/Pe urmele mele,/Să mental — precum şi a uneia tă şi aici o poveste de dra ţ Sînt, e drept, frumoase
radio; 10,40 fesorilor. Aflăm că de e- însuşită. Şcoala ajutătoa mă-nchin sărutului ei frigu- dintre lucrările cu rezonan goste care • creează incurcă- ţ florile, dar le cumpărăm
îzică popu- ros/Pe care încă-1 amină” ţă in sfera formelor aparţi- turi suplimentare, în sensul
11.00 Bu* ducaţia acestor copii se re din Săcel obţine, an de („Lui Nichita Stănescu"). nînd următoarelor epoci de că Dnvid Speed, „superpo
11,05 Con- ocupă un număr de peste an, rezultate bune în Poetul se simte legat per cultură muzicală (A. Vivaldi liţistul" din Miami Beach,
11,35 Pu- 40 cadre .didactice, cele procesul de instruire şi manent de mediul generator „Concerto grosso" op. 3 nr. 1 trebuie să-i înfrunte şi pe
Buletin de de viaţă, de soare, de apă, in Re major), fac dovada u- răpitorii iubitei sale.
s cultural ; n mite din partea lo- educare al elevilor. Din de oameni. Lor le aduce nei temeinice cunoaşteri a In esenţă, Sergio Corbucei
ra folcloru- cu ^i. numărul total al acesto bucuria tăinuită în intimita epocii baroce, a unui fin a intenţionat să realizeze un
emieră Ra- tea unui suflet generos : simţ valoric. film cu declarate accente de
e la 1 la 3; în dormitoare, paturile ra, doar un procent de „Pentru voi am adus/Grîul Interesul suscitat de cele parodie, in care sînt luate
club; 16,00 cu lenjerie albă şi cu unu la sută nu reuşesc curat, şi sarea, şi amfora trei opusuri audiate nu este peste picior, cu o frenezie
; 16,05 Mu- mobilierul frumos aran- să termine o şcoală pro plină cu apă,/Vouă v-am doar reflexul nivelului com tipic meridionala, ticurile 1 clnd dorim noi nu cind
iadă; 16,30 jatj dotate cu difuzoare fesională. purtat rîsul meu bun, pen ponistic, cit, mai ales, al genului poliţist. Această in
. de muzi- tru ceasu-ntîlnirii/Şi bucuria deosebitei realizări artistice tenţie reuşeşte graţie scena ) vor alţii“ - ne semnalea-
,00 Buletin (există şi televizor), se a- La încheierea documen mea, şi lacrima grea de-ntu- care le conferă viabilitate şi riului spiritual şi regiei in ^ ză Florina lonescu din
Meridianele sigură o ambianţă plăcu tării noastre, copiii ser neric./sinteţi mult mai pu acum după aproape 300 de ventive, care izbutesc să 1 Deva.
Orele se- tă şi, în acelaşi timp, in veau masa de prînz. Ur ani de la crearea lor. Da confere substanţialitate şi
urnal; 20,20 ţini, iar eu mai bătrîn cu torăm prilejul unei seri de celei mai imposibile situaţii. . întrebăm conducerea în-
în
dc
clipă".
(„Lacrima
o
21.00 Bu- structivă. Aici, ca de mau activităţile recreati tuneric''). înaltă distincţie muzicală Derulat într-un ritm vioi, I treprinderii judeţene de .
1,05 La su- fapt şi în sălile de cla ve şi gospodăreşti, şi pre Fiind o selecţie riguroasă preocupărilor constante şi oferind multe prilejuri de ^ legume şi fructe : cine in- I
>astră; 22,00 să, privirea ne-a fost a- gătirea temelor, sub su a celor mai reprezentative exigente ale tinărului an- rîs copios „Superpoliţistul"
30 Invitaţie poeme publicate in volume samblu instrumental devean, are esenţiala virtute (deloc 1 găduie o astfel de prac-
)—6,00 Non trasă de frumuseţea cu pravegherea cadrelor di aflat sub bagheta profeso neglijabilă), de-a fi o bună / tică, in totală contradic-
> ciunt. săturilor ce împodobesc dactice de serviciu. Mulţi le anterioare, cartea „Cu rului Octavian Negreanu. distracţie. ţ ţie cu regulile unui co-
magice"
constitui
va
vinte
pereţii şi o parte a mo ANA BOHANCU AL. COVACI
dintre ei participă ia re pentru critica literară un ^ merf civilizat ?
bilierului. Ni se spune petiţii în cadrul formaţii
cu mîndrie că sini reali lor artistice ale şcolii, cu ^ A FOST ODATĂ
zate de fetele maistrului noscute în împrejurimi. \ UN PARC FRUMOS !
instructor Maria Mihai, La Săcel copiii se joa în parcarea din faţa Mu
în orele de lucrări prac că, cîntă, fac sport, par zeului din Orăştie, condu | In cartierul O.M. din
cătorii auto işi parchează
Derpoliţistul tice. După vizita la ate ticipă la activităţi ob
î de iarnă maşinile, fiecare pe unde ] Hunedoara există un loc
•îEDOARA : lierul unde se realizea şteşti, dar în primul rind se poate strecura. Pc cînd I) denumit Piaţa Eliberării.
novo (Fla- ză. aceste lucrări de ar se pregătesc pentru via să revenim cu o nouă 1 Cindva, aici a fost un
irajului III tizanat, n-am mai avut ţă. Şi nu oricum... imagine — a unei parcări 1 foarte frumos parc, o
amenajate cu simţ gospo
Mar ia Mi- dăresc 7
Numele nevoie de precizări sau ţ adevărată oază de ver-
seriile I-II explicaţii. Ne-am convins GHEORGHE GOSTIAN Foto: VIRGIL ONOIU
PETRO- ^ deaţă şi un loc minunat
la spartă 1 de recreere pentru locui-
mi se în- ' lorii cartierului. Acum este
iie o Bie- ţ pe cale de a deveni un
seriile I-Tl
LUPENI : i adevărat maidan. Zona
lea (Cultu j verde este distrusă liind-
rii libelule
VULCAN : 1 că se joacă lotbal pe ea,
uccafărul) ; 1 copacii ornamentali sint
tul electric \ jupuiţi de coajă, cu cren-
Ni NO A.SA : în oraşul Căi an, legume leuştean. Spanacul lipsea, ria Bariu, nu tratează în- I W M 8 S -
• (Muncito- le şi zarzavaturile sînt vîn- în ce priveşte calitatea, a- totdeauna cu atenţia cu- i \ gile rupte, rondurile cu
NI : Soţul dute 'populaţiei prin cinci venită pe cei ce trec pra , flori au dispărut, la fel
); BRAD : ceasta nu corespundea nici 1 gardul viu, iar din băncile
(Steaua ro- unităţi — trei ale Centru pe departe cerinţelor cum gul magazinului, iar vitri
: Comoara lui de legume şi fructe părătorilor, toate fiind veş nele nu sînt amenajate a- prinderea minieră Ani- ( ţ ce ofereau loc de odih-
u (Patria); Hunedoara, un magazin cu tede, îngălbenite, puţin as trăgător ; cele două unităţi noasa, au fost stopaţi la * 1 nă au mai rămas doar
dticul (Fla- porţile unităţilor atunci | 1 scheletele lor.
\GIU-BAT : produse Gostat şi o unita pectuoase. ..N-au fost din oraşul nou au acelaşi
isa de cul- te a întreprinderii Agro- proaspete nici cînd le-am progţam, ambele fiind în rind s-au prezentat la . } Este greu de înţeles
Trecătoa- coop Hunedoara. Zilele primit — ne-a spus Sa \ lucru. Cauza ? Toţi se I ^ nepăsarea de care dau
:azi : vul- chise între orele 12 şi 16 ; © Fără forme legale. aflau sub influenţa bău- *
Problome trecute ne-am deplasat în bina Roşu, gestionara u- la unitatea nr. 1 Agrocoop \ 1 dovadă faţă de soarta a-
de cu It ii- aceste unităţi pentru a ur nităţii nr. 30. Şi mai este mare dezordine în s Se cunoaşte că într-o u- turilor alcoolice. Urmea- t * cestui parc asociaţiile de
Pi edone în mări ce fond de marfă nitate comercială nu se ză ca faptele lor să fie I ţ locatari şi locatarii înşişi.
jl); ILTA : pun fiecare la dispoziţia curtea unde se depozitează \ pot introduce fără forme supuse discuţiei exigente J
(Lumina). ambalajele; la fel şi în s legale nici un fel de a colectivelor de oameni |
cumpărătorilor şi cum este spatele unităţii nr. 30 ; lu MARE SECETA, MARE ţ
gospodărit, ambianţa şi ÎN COMERŢUL CU I mărfuri pentru a fi vîn- ai muncii în care sînt *
rt t. crătorii celor cinci unităţi dute. Şi totuşi... Lucrăto- încadraţi. *
calitatea servirii. LEGUME ŞI de legume-fructe trebuie l Intr-un articol publicat
La magazinul nr. 1 al ZARZAVATURI să desfăşoare şi un comerţ 5 rul-gestionar Victor Po- « Instanţa va decide. * / nu demult în ziarul nos- i
Agrocoop — abundenţă de stradal, scoţînd afară din * pescu, de la magazinul O patrulă de ordine a | r tru arătam că in păşunea 1
igcrii din roşii, castraveţi, salată ver magazine, la vînzare, pe 1 cu autoservire nr. 12 din miliţiei municipiului De- J ^ din Dineu Mare, comuna *
de, ridichi, ardei' iute, toa este ceva: unele comenzi •o Petroşani, a introdus în va a surprins, în noap- t | Mărtineşti, nu există nici
10. 29, 82. te proaspete. Alături, la u- lingă răcoritoare şi alte gestiunea sa, fără forme tea de 25 spre 26 mai, pe I o sursă de apă, din care
nu ni se onorează deloc, produse. \ legale, 51 kg de cafea Vasile Bătin şi Grigore î
nitatea nr. 6 a Gostat —- \ cauză animalele rabdă de
16. 12, -37, iar din alte produse ni se S boabe. Desigur, nu pen Cornea, ambii încadraţi f
24. numai salată (foarte fru dau cantităţi mult mai Faţă de toate acestea, în ţ sete sau sint duse ta mari
cîşliguri ; moasă, la preţul de 1,10 situaţia în care există o I tru uzul propriu, ci pen la Şantierul I al Trustu- »
mari decît solicităm sau V 1 distanţe pentru a li a-
lei bucata) şi ceapă verde, ne sînt necesare. Dumini abundenţă de produse de tru a le vinde în folos lui de construcţii Deva, I ’ dăpate. De atunci şi pină
calitatea I, în două sorti că ni s-au adus 600 bucăţi sezon, se impune o singură I personal. De unde provi furînd un geam cu trei ! 1 acum lucrurile au evoluat
mente : cu 5,80 şi 4,75 lei salată rind noi mai aveam concluzie : în comerţul cu >. ne cafeaua şi alte aseme canaturi de la punctul de I \ spre rezolvare, dar nu cine
kilogramul. Calitatea ? In •foarte multă. Astăzi (marţi legume şi zarzavaturi este I nea „amănunte" vor fi lucru al blocului 51. J 1 ştie ce. Ţeava necesară a
versă cu preţul 1 Exprimîn- — n.n.), aruncăm peste 150 necesară o mai judicioasă * elucidate în faţa instan Prinşi şi cercetaţi, s-a 1 ) fost procurată, vălaele au
du-ne nedumerirea, Jucră- gospodărire a fondului de ţei de judecată, unde constatat că tot ei au 1
mai 1982 : toj'.ul gestionar Ioan Bariu kg salaiă veche, stricată",. marfă. Şi aceasta, pe tţiată I V. P. a fost trimis cu mai furat două ferestre î \ fost confecţionate. Ce
cerul va- Afirmaţii asemănătoare a filiera proci ucătOr-cum pă acte... legale. cu cîte două canaturi, pe » \ mai trebuie făcut ? Să se
r cădea explică : „Ceapa adusă ieri făcut şi Parasca Bălan, * « Stopaţi la poartă. care le-au ascuns în | l sape un şanţ în lungime
de aversă, de la întreprinderea agri rător, începînd cu prelua
rcări clec- colă de stat Simeria este responsabila unităţii nr. rea legumelor şi zarzavatu i Deşi în locuri şi la ore curtea lui Aurel Lazăr, J / de circa 200 m pentru
nte în zo- la preţul de 4,75 lei, dar 29, exemplificând : „Ardei diferite, Ilie Neagoie şi str. George Enescu nr. ţ j îngroparea c o n d u c t e i .
de munte, iute am cerut 100 bucăţi şi rilor de la fermele legu * Dumitru Tolea de la 10 Deva, urmînd să le ' ţ Conducerea cooperativei
lab la mo mai avem din cea primită s-au adus 500". micole conform contracte
li) sudic, anterior la preţul de 5,80 lor şi graficelor încheiate I Combinatul siderurgic Hu vîndă apoi unor persoane | i insă nu întreprinde nimic
îinime vor lei. încercăm s-o vindem Din discuţiile cu nume cu unităţile producătoare nedoara, Nicu Stanca, şef din Hunedoara, cu care J / pentru mobilizarea oame-
> 11 şi 1G roşi cumpărători — prin şi continuînd cu dirijarea I de schimb, Ionel Drago- se înţeleseseră în acest | ) nilor la efectuarea aces-
laxirne in şi pe aceasta". In unităţile tk mir şi Anghel Tatu, va sens. Legea califică fapta !
Centrului de legume şi tre care Maria Precup, lor atentă şi operativă ^ tei lucrări, aşleptind să
fructe — nr. 29 din oraşul Maria Crăciun, Ioan Pavel, spre centrele de desfacere, ! gonetari de la întreprin lor ca infracţiune de tîl- î ^ sosească în unitate un
ii o în ge- Nicolae Horia şi Ileana derea minieră Petrila, hărie în dauna avutului I
cu Ojerul vechi, nr. 30 şi 34 din o- astfel ca în mîna cumpără >4 Gheorghe Leopac şi Cel- obştesc. Instanţa va deci- J * ,,Castor" sau un alt uti-
cădea ploi raşul nou — produsele de Popa — întîlniţl în unităţi torului să ajungă numai / !aj Oare oamenii din
rversă. în- sezon puse în vînzare sînt am mal reţinut şi alte as produse proaspete şi de I lar Istvan, de la între de, cît şi unde...
4
■Sri elec- aproximativ aceleaşi : us Rubrică realizată cu sprijinul 1 Dineu Mare nu ştiu să
; de servi- pecte : la unitatea nr. 6 cea snaî bună calitate. ^ sape un şanţ ?
•ga). turoi şi ceapă verde, rfc> Gostat cele două vînză- Inspectoratului judeţean de interne
dichi, ' salată, ardei iute, toare, Maria Soos şi Ma- DOINA COJOCARU