Page 97 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 97
■5SUu=w»
Şedinţa Biroului Executiv ai
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
Comitetului naţional mmm
Oamenii de ştiinţă şi pacea iS
A L I S M ll loc şedinţa Biroului Execu participare tot mai activă Apelului Simpozionul ui, di
vitatea în domeniul ştiin
Sîmbătă, 29 mai, a avut
fuzate ca documente ofi
ţei şi tehnologiei, pentru o
ciale ale Organizaţiei Na
tiv al Comitetului naţional
român „Oamenii de ştiinţă
la lupta pentru apărarea
ţiunilor Unite.
şi pacea", sub preşedinţia
în cadrul şedinţei a fost
tovarăşei academician doc dreptului fundamental al apoi dezbătut şi aprobat
popoarelor la viaţă, la pa
QRGAK AL COMITETULUI JUDEŢEAN tor inginer Elena Ceauşescu, ce, la existenţă liberă .şi planul de muncă privind
prim
vlceprtm-ministru
al
activitatea Comitetului na
demnă.
IE
«. 1 tiu tu 1 P OPULAR JUI guvernului, Naţional pen în acest cadru a fost e- ţional român „Oamenii de
preşedintele
ştiinţă şi pacea", pe semes
Consiliului
tru Ştiinţă şi Tehnologic, videnţiat caracterul rodnic trul II al anului 19(12 si pe
al întîlnirilor tovarăşei a-
preşedintele Comitetului cadeanician doctor inginer anul 1983.
Anul XXXIV, nr. 7 637 DUMINICĂ, 30 MAI 1082 <1 pagini - 30 bani naţional român „Oamenii Elena Ceauşescu cu oameni Subliniind necesitatea re
de ştiinţă şi pacea". de ştiinţă din R.P. Chine actualizării programului cie
în cadrul şedinţei a fost ză, R.P.D. Coreeană, Gre lucru al Comitetului naţio
prezentată o informare a- cia, cu prilejul vizitelor la nal român „Oamenii de
Un obiectiv care trebuie Comitetul naţional român nivel înait, ce s-au consti ştiinţă şi pacea", tovarăşa
supra activităţii depuse de
academician doctor inginer
„Oamenii de ştiinţă şi .pa tuit în noi prilejuri cie pro Elena Ceauşescu a apre
movare a ideilor de pace,
cea", de la constituire şi dezarmare, securitate şi ciat, în încheierea şedinţei,
să producă mai repede pînă în i prezent. La dez cooperare ale oamenilor de că acţiunile prevăzute vor
bateri au luat cuvîntul nu
da o expresie tot mai preg
meroşi vorbitori. S-a rele ştiinţă din România. nantă dorinţei oamenilor
Instalaţia de poliurelani vor executa în această un aport substanţial l-a a- vat faptul că, dînd expre Relevîndu-se acţiunile în de ştiinţă din ţara noastră,
si termoplaste de la între secţie ? vut maistrul mecanic Ste- sie voinţei dc pace a oa treprinse pe plan interna a întregului popor român
prinderea chimică Orăştie — Cele mai deosebite lian Toma, inginerul Mihai menilor de ştiinţă din pa ţional, a fost subliniată în pentru înfăptuirea dezar
trebuie să intre in func sînt volanul, planşa bord, Bozdoc — cu automatiza- tria noastră, Comitetul na semnătatea deosebită şi e- mării şi în primul riad a
ţiune la sfîrşitul lunii sep cotierele (din poliuretani), lea, ehimista Rodica Mu- ţional a organizat, in a- coul larg al mesajului a- dezarmării nucleare, pen
tembrie a.c. Şi, spune con unele repere injectate (ce neanu şi ing. Ana Sasu, ceastă perioadă, o serie dc dresat de tovarăşul Nicolae tru promovarea politicii
structorul — Grupul de le din garnisajul interior care s-au ocupat de stabi acţiuni interne şi externe, Ceauşescu participanţilor ferme de pace .şi colabora
şantiere Alba-Iulia al Trus al autoturismului), multe lirea tehnologiilor de spu- pentru mobilizarea tuturor la Simpozionul internaţio re a partidului şi statului
tului de construcţii indus altele pentru ornamentul mare. echipa condusă de celor ce-şi desfăşoară acti nal de iu Bucureşti si a nostru.
triale Cluj —, va produce exterior. Noua secţie, prac maistrul Vasile Horia, dar
chiar mai repede cu o lu tic noua uzină, va fi do şi alţii. De reţinut că totul
nă de zile. Acest obiectiv tată cu instalaţii cie înaltă este pregătit, asigurat, in
clusiv utilajele, mai tre Depăşiri «le plan
buie doar să... producă.
— Constructorii au lu îa principalii
IM VESTIŢI ÎL E crat bine, au realizat lu
crări de calitate, remarca indicatori
Mihai Carabarovici. diri
gintele şantierului, dar în Colectivul Unităţii dc
ultimele zile şi-au mutat e- bunuri metalice Brad
are o importanţă deosebi tehnicitate şi de mare pro fceti vele la alte lucrări, continuă să înregistreze
tă în fabricarea noului au ductivitate, care vor redu tot ale noastre, cu terme şi în acest an rezultate
toturism „Oltcit". Aici se ce simţitor efortul fizic ai ne de predare ta sfirşitul notabile în producţie.
vor executa peste 150 de muncitorilor. lunii mai. După finalizarea Acordînd o atenţie ma
sebansamble aferente autn- — Sperăm că în cursul lor ne-au asigurat că vor ximă organizării judi
turisnvuiui, care în prezent, lunii iunie, intervine Ion reveni cu toate forţele la cioase a fiecărui loc de
in majoritatea cazurilor, Petica, şeful serviciului acest obiectiv. muncă, asimilării şi in
sint asigurate din străină plan-dezvoltare-in vesti ţii, să în şantier au mai ră troducerii în fabricaţie
tate, pe valută. Iată păre pornim prima linie* de fa mas echipa de dulgheri a noi articole, preocu-
rea inginerului şef al în bricaţie. condusă de Dumitru Ma- p î iul u-se constant pen
treprinderii, Eugen (lan — înseamnă că dispuneţi nolache. la pregătirea fun tru îmbunătăţirea cali
cea : de unele rezerve despre daţiilor pentru turnarea tăţii produselor si reali
— La această oră. pen care n-aţî amintit nimic, pardoselilor, şi zidarii lui zarea ritmică a sarcini
tru noi, cea mai arzătoare deoarece iunie este... ca Gheorghe Butnbea, care lu lor fizice, oamenii mun
problemă este finalizarea mîine şi la noua secţie încă crau la izolaţia acoperişu cii de la unitatea bră-
investiţiei. Cu cit va intra nu s-n montat nimic, deşi lui. Şeful şantierului, Ki- deană şi-au depăşit, în
mai repede în producţie, după cite am constatat e~ raiy Ştefan, mulţumit de perioada trecută de ia
xistă front pentru montaj. începutul anului, sarci
eu atit ţara va face eco modul în care au muncit nile de plan la toţi in ..Vidra" Orăştie, secţia creaţie. Maria Turdăşan confec
nomii mai mari de valută. — Pentru devansarea oamenii săi, ne spunea că ţionează produse pentru export de o mare complexitate.
Lucrările sînt destul de a- termenului de punere în dicatorii. Astfel, ia pro
vansate, în grafice, şi spe funcţiune şi reducerea e- s-a angajat să predea be ducţia marfă depăşirile
fortului valutar al ţării, neficiarului acest obiectiv se cifrează la 500 000
răm să nu avem surprize aşa cum ne-a cerut-o se Iei, iar Ia producţia fi
neplăcute. în ce ne priveş cretarul general al parti cu o lună mai repede decît zică, acestea însumează Jlanaul ţ.tu
te, am sprijinit şi sprijinim dului, tovarăşul Nicolae termenul prevăzut. Finisa 1 500 de umbrele plian
în ~:rtinuarc constructo Ceauşescu, am luat măsuri jele interioare, exterioare, te. Remarcabil este făp oan Lung este şef de - Ce înseamnă pentru
rul pentru realizarea la în vederea montării de lucrările de sistematizare tui că şi la export s-au i schimb la blocul 5-6 dumneavoastră locul I,
termen a importantului o- maşini şi instalaţii in spa- a zonei nu mai constituie obţinut realizări foarte ah- Termocentralei respectiv locul II, obţinute
biectiv, cu tot ceea ce pu liile existente pentru ur o problemă, vor fi execu bune, fiind livrate în Mintia. El şi formaţia de în 1981 in întrecerea socia
tem : forţă de muncă, uti gentarea fabricării coliere tate la timp si de calitate. plus faţă de pian 5 000 lucru pe care o conduce listă ?
laje ş.a. lor. planşelor bord. vola umbrele pentru copii. alcătuiesc un colectiv Irun- - In primul rind muncă.
— Ce fel de repere se nelor. La aceste operaţii LIVIU BRAICA taş. De aceea nu concepe Grea şi uşoară, aşa cum
sâ se vorbească despre re este meseria, înseamnă
zultatele muncii lui fără a realizarea şi depăşirea pla
le asocia celor obţinute de nului, inseamnă economie
LA ZI ÎN AGRICULTURĂ echipa sa. Şi e firesc sâ de materiale, lucru de ca
iie aşa din moment ce litate, nc spune Maria Ke
,,forâ angajarea întregului regi.
Nici o clipă de răgaz în desfăşurarea lucrărilor pe ogoare! colectiv, nu am li reuşit sâ seamnă totodată cinste şi
- Titlurile de fruntaşe in
ocupăm locul I in întrece
rea socialistă" - după cum mindrie, care insă ne obli
el însuşi ne mărturisea. gă şi ne angajează in
Volumul sporit de lu ţă de soarta recoltei îl re cooperatorii au intervenit mecanizare, Aurel Dobîr- Dintre cei 16 tineri (echi muncă pentru păstrarea lor,
crări care trebuie realizate prezintă starea tarlalelor cu praşila manuală pe 80 tă, remarca aportul de pa iiind formată numai din intrucit fiecare dintre- mun
în această perioadă pe o- cultivate cu plante prăsi de hectare. De asemenea, seamă al mecanizatorilor tineri) care au contribuit citorii fabricii au oceosfo
goare impune o temeinică toare, care sînt menţinute s-a făcut praşila manuală Horia Cuteanu, Ion Raţ, în mod substanţial la obţi dorinţă de a se situa in
organizare a muncii în fie permanent curate de bu pe 50 de hectare cultivate Simon Pintea, Vasile tfrim, nerea titlului de fruntaş în frunte — completează Ana
care unitate agricolă şi ruieni. La cultura sfeclei cu porumb, lucrare înche iosif Răbuiea, Martin An- întrecerea socialistă pe for Suciu.
consiliu unic agroindus de zahăr s-a trecut la a- iată la brigada Bejan. Con drax, Aurei Tamaşa şi O- maţii de lucru, îi menţio Consultînd gralicui Io zi
trial, să se acţioneze în spi plicarea celei ' de-a doua comitent, o parte din for vidiu Pis, la buna desfă nează pe muncitorii Con al întrecerii socialiste, con
rit de ordine şi disciplină, praşile mecanice, iar pri ţele mecanice au fost con şurare a lucrărilor aflate stantin Busuioc, Mihai statăm cu bucurie că lupta
cu toate forţele şi mijloa ma praşilă manuală se centrate la fertilizarea te la ordinea zilei. Szecsi, Gheorghe Drăgan, pentru obţinerea unui loc
cele mecanizate la întreţi face pe ultimele hectare. renului cu îngrăşăminte O bună mobilizare la în lancu Chiştoc. Holărîţi să fruntaş este foarte strînsă.
nerea culturilor, irigaţii, Cartofii au fost rebilonaţi organice şi la însăminţa- treţinerea culturilor se în- păstreze titlul ciştigat, îm -k
stringerea furajelor şi pre de două ori pe 45 de hec rea castraveţilor pe ultime tîlneşte şi la C.A.P. Veţcl preună cu maistrul şei llie onştiinţa datoriei este
gătirea recoltării cerealelor tare din 85 planificate, iar le hectare. Şeful secţiei de ş; Leşnic. Secretarul comi Stepan, ei au acţionat şi S- principala trăsătură
păioase. Iată cîteva aspec tetului comunal de partid, acţionează pentru menţine J de caracter a şefului
te care vizează preocupa loan Ştef, ne-a relatat că rea disciplinei la locul de de brigadă dc la atelierul
rea pentru materializarea la cartofi s-au făcut două muncă şi eliminarea avari de confecţii vată minerală
sarcinilor respective în cî rebilonări, la sfecla furaje ilor, astfel incit instalaţiile al I.M.C. Bircea — ne spu
teva unităţi ale Consiliu ră, căpşuni si rădăcinoase să funcţioneze la parame ne şeful atelierului, Iova
lui unic agroindustrial cîle o. praşilă şi este în trii proiectaţi. râsul Marton Francisc.
Deva. curs de efectuare praşila T*r - Ce înseamnă pentru
tovarăşe
Operativitate mecanică la porumb. arnice, disciplinate, dumneavoastră, titlul de
Blănării,
cu o înaltă conştiin- Ştefan
Zi-lumină activitatea nu
şi calitate la efectuarea conteneşte nici pe ogoarele M fă a muncii, bune fruntaş in întrecerea so
praşileîor mecanice C.A.P. Deva. Inginerul şef tovarăşe de muncă." Sint cialistă ?
şi manuale al unităţii, Liviu Gîrbea, a citeva din aprecierile mais - O încununare lirească
ţinut să evidenţieze răs trului Edita Meşter aduse a eforturilor depuse de bri
Pe ogoarele cooperativei punderea ce o dovedesc surorilor Keregi Maria şi gada pe care o conduc
agricole din Şoimu.ş se lu mecanizatorii Ion Borodi şi Ana Suciu, ambele munci
crează zilnic, din zori şi Petru Gavrilă faţă de cali pentru realizarea sarcinilor
de plan.
pînă în seară, la întreţine tatea lucrărilor. Ei au asi toare fa Fabrica de încăl
rea mecanică şi manuală a gurat efectuarea prăşi lei ţăminte hlunedoara. Le-am DAN CIMPEAN
găsit pe cele două surori
culturilor. Argumentul cel mecanice pe 120 hectare cu in faţa modernelor maşini ccresponcieni
mai convingător care ates La ferma de legume a 6. A.t*. llia se lucrează la plan NICOLAE TÎRC08 de ştanţat, la secţia de
tă răspunderea cooperato tatul mecanizat al legumelor. croit. f * • o «oq o 2-a)
1
rilor si mecanizatorilor fa {Continuare în pag. a 2-a)
