Page 98 - Drumul_socialismului_1982_05

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!

Cînd propaganda vizuală convinge,

influenţa ei este evidentă Copii, basme, flori.,
„Ce o li învăţat azi Mo­ dormitoare unde îi ajută candoare. Atribute ce nu DUMIl
Din aiHnrriFrile minei A- dar si cu cele care trenea­ desprinsă din realitate, o- mea la grădiniţă ?“ ; „S-a pe cei mai micuţi să-şi Îm­ pot lipsi acelora ce-şi în­
ninoasa ştirile ajung re­ ză bunul mers al muncii. biectivă şi -operativă, pro­ obişnuit oare Radu să doar­ brace pijamalele iar apoi, chină viaţa minunatei me­ 8,00 Telcţ
8,40Omu
pede la „zînă“. Cînd ies Alături, angajamentul co­ paganda vizuală de la mi­ mă in noul său pătuţ ?“; „O cînd somnul le apleacă ge­ serii de a educa, de a for­ 0,00 De s
din schimb, minerii află lectivului minei, ca răs­ na Aninoasa sensibilizează, fi mincat Ancuţa la prînz nele, ii veghează cu gin­ ma viitorii oameni. Iar in 9,30Bucii
fum au muncit ortacii lor puns la chemarea la între­ convinge, iar eficienţa ei e In neliniştea gindurilor în­ găşie. această creşă-grădiniţă, to­ 10,00 Viaţc
11,45Lumi
din alte sectoare, care co­ cere a minerilor de la Lu- tot mai evidentă, „Eficienţa dreptate spre micuţii pe Dragostea educatoarelor tul este o dovadă că ele 13,00Telc>
lectiv „merge* cu... rache­ perii ; în sala de apel, pri­ se simte şi în munca oame­ care i-au lăsat in grija e- şi infirmierelor pentru a- nu lipsesc. Locul I cucerit 13,05Albii
ta, care se opinteşte cu... menită odată cu primă­ nilor, în strădaniile pentru ducătoarelor sau infirmiere­ ceasta delicată şi impor­ pe judeţ în 1979 şi în ur­ 17,25Călăi
Emisi
roaba, cit cărbune s-a mai vara, „sărbătoritul săptă- realizarea sarcinilor de lor, părinţii îşi pun în­ tantă muncă se simte la iot mătorii doi pe municipiu la tiu i
adăugat la zestrea minei, mînii" — şpful de schimb plan şi în conduita lor — trebări. întrebări fireşti, ale pasul. In clase, pe holuri, concursul „Şcoala noastră 18,15Teles
pe ce loc se află aceasta Vaier Tîrlea — stă faţă în precizează tovarăşul Vasi­ căror răspunsuri le-au aflat, in dormitoare, bucătării şi - casa noastră", organiza­ lele
atleti
în întrecerea dintre mine­ faţă cu panoul întrecerii le Rusu, secretarul Comi­ cu multă bucurie, cei care rea impecabilă in fiecare nici.
le Văii .Ţiului, cine silit socialiste dintre întreprin­ tetului de partid al între­ işi lasă peste zi copilaşii lună a „clubului artelor", rcctă
„23 /
sărbătoriţii săptămânii, ca­ derile miniere ale Văii prinderii miniere Aninoa­ in grija creşei cu grădiniţă însemnări de la a lecţiilor deschise în ca­ 19,00Tcleî
re-s in,disciplinaţii. O pro­ Jiului. De pe panouri şi sa. Alături de propaganda a întreprinderii miniere Hu­ creşa cu grădiniţă drul comisiilor metodice or­ 19,30Pairi
pagandă vizuală operativă, grafice sugestiv realizate, vizuală folosim şi alte for­ nedoara. a întreprinderii ganizate intre grădiniţe nenţf
tre.
atractivă informează şi sti­ minerii află zilnic ce loc me care sensibilizează. Nu­ Aici educatoarele Nicoli- miniere Hunedoara sint doar citeva argumente 19,50Ciuta
mulează oamenii minei ocupă sectoarele în între­ mai în ultimele două luni ja Scurtu (directoarea cre­ în acest sens. Şi incă un Prim
fiind „mereu acasă* — cere, iar gazetele „Mine­ am organizat de patru ori şei), Viorica Blehuiu, Ange- vestiare, pretutindeni ordi­ argument : frumoasele im­ uă
cum s-au obişnuit să spu­ rul", „Reflector" „Tinere­ — în sala de apel şi la sec­ la Stanciu, Cornelia Grui- presii consemnate de cei 20,40 Film
o au
nă — cu problemele mun­ tul şi producţia" nu aş­ toare — „Judecata munci­ ţă, Angela Şarlă inţeleg să nea şi curăţenia este sino­ care au vizitat unitatea in 22,05 Tclej
cii şi vieţii colectivului. teaptă o zi anume pentru torească cu cei «care au a- fie adevărate mame pentru nimă cu albul imaculat al „Cartea de onoare", din * Sp
De la intrarea în incinta o nouă ediţie, ci munca, vut abateri de la discipli­ cei mici în orice împreju­ halatelor, al feţelor de ma­ care cităm : „...Buna rin- 22,30 Dulci
duială se întilneşte aici cu
să şi şerveţelelor, cu apre­
nic
minei si pînă la gura viaţa impun înnoirea lor. nă, sau raiduri Ia cămine­ rare : cînd îi învaţă ce e tul mileuritor cusute cu căldura sufletească, cu muri
silaba ori cuvintul, cînd le
puţului minerul e însoţit Hotărîrile consiliului oame­ le de nefamilişti, însoţite povestesc basme, folosin- măiestrie pe etamină şi al responsabilitatea muncii, cu
de îndemnuri, se regăseşte nilor muncii, criteriile în­ de pelicule — foto şi film du-se de planşele viu colo­ draperiilor Înflorate ce dragostea pentru cei mici". CU?
trecerii socialiste pe acest
5n portrete, pe grafice, la — pe care le-am prezen­ rate ce acoperă pereţii în­ maschează cuierele, cu lu­ ...Neliniştitelor întrebări, 15.00Emis
gazete. Pe „Aleea brigadie­ an şi ale iniţiativelor mun­ tat în faţa colectivelor de căperilor - cu scene şi per­ ciul faianţei şi veselei, cu părinţii le-au găsit mereu gltiai
rului" — Cei mai buni din­ citoreşti, roadele obţinute muncă ale celor Sn cauză. sonaje din cele mai îndră­ sterilizarea lenjeriei, cu dra­ răspunsuri. Zilnic îşi lasă 17,501001
18.00încli;
tre cei buni r minerii Con­ de brigăzi ca şi câştigul Efectele nu întârzie. Sîn- gite poveşti, cînd ii însoţesc gostea pentru flori. copiii cu încredere in mirai lui.
stantin Ia-rob, Pavel Dediu, realizat pe post şi funcţii, tem bucuroşi să constatăm, la vestiare, deprinzîndu-i ...Flori, pretutindeni Hori. bune, zilnic se formează în 20,00 Telej
Nicolae Mart, Stan Rotaru, gazete cu teme privind res­ odată cu creşterea produc­ să-şi spete minuţele, sau ii Ficus, violete, asparagus, curtea grădiniţei o mică 20,30Actll;
Iosif Prisecan, Dumitru Lu- pectarea normelor de teh­ ţiei de cărbune, scăderea supraveghează in sala de filodendron, azalee — in „parcare" in care cărucioa­ 20,45Cailr
za n
ca, Ioan Maxim, Vasile Mi- nica securităţii muncii, în­ simţitoare a absenţelor ne- mese şi le arată cum să mi- ghivece, susţinute de supor­ rele, aliniate in ordinea so­ cictă
răuţă, Constantin Gheor- demnuri la muncă, la ordi­ motivate (în trimestrul I nuiască corect lingura şi fur­ turi, ornează pereţii tuturor sirii, işi aşteaptă micuţii Rom
muri
ma, Raczoczi Francisc, Ga- ne şi disciplină sînt în acestea au scăzut cu a- culiţa şi cum să protejeze încăperilor. Ce semnifică pasageri... 21,50Telej
preajma oamenilor minei
boş Alexandru — 24 de proape 40 la sută faţă de albul tetelor de masă, in ele ? Puritate, delicateţe, ESTERA SÎNA J 22,05Ansa
brigadieri din toate sectoa­ prin atractive si sugestive aceeaşi perioadă a anului mim
rele de producţie şi inves­ forme ale propagandei vi­ trecut). Se simte pe zi ce
tiţii au luat, de curînd, zuale pe care le realizea­ trece cum se însănătoşeşte
pe panouri locul altor or­ ză operativ, cu talent şi atmosfera de muncă şi Ziua Liceului pedagogic Deva-
5.F.E-T. Deva — sectorul
taci. La capătul aleii, ga­ ingeniozitate. Adrian V. conduită a oamenilor si a- Baia de Criş. Mecanizato­
zeta „Actualităţile zilei" Popa, Vasile Bălan, Gheor- ceasta înseamnă mult. E rul de pe IFRON, Ioan prestigioasă manifestare BUCUR
realizată inspirat (doi va- ghe Macavei, prezenţi cu un cîstig de preţ pentru Doica — un muncitor har­ (lioprogra
goneţi sugerînd două măşti condeiul, cu mintea, dar şi colectivul nostru". nic şi conştiincios. ştiinţifico-metodică Magazin
•— una veselă, alta tristă) cu sufletul în mijlocul vie­ Foto: V. ONOIU siune de
e la zi cu faptele demne, ţii colectivului. Concretă, LUCiA UC1U zică; 12,01
şi culturaî-educativă toţi ; 13,(
13,15 Noi
orchestrei
Ieri, la Liceul pedagogic psihologie, pedagogie şi şoară a
Deva s-a desfăşurat tradi­ metodică, iar pentru elevi 13.30 Var
ţionala „zi a şcolii", care — încercări de cercetare 11.00 U
în contextul activităţii finele căreia juriul, autori­ a incheiat manifestările şti- melodico-ştiinţifică. Varieta­ Portret
Ardelean;
de ridicare a pregătirii tar şi exigent, a stabilit inţiiico-metodice şi cultu- tea tematică a comunicări­ gistrările
profesionale la întreprin­ ordinea primilor clasaţi : ral-artistice organizate in lor prezentate dovedeşte eaşu; 15,f
derea forestieră de exploa­ locul I — Gheorghe Rusu ■ această perioadă, in prima multitudinea preocupărilor l(i,i)0 Buh
tare şi transport Deva se (S.F.E. Baia de Criş) ; lo­ parte a zilei, invitaţii au existente pentru formarea Almanah
tru scurt,
înscriu şi concursurile pe cul II — Nicolae Boboc, făcut cunoştinţă cu dota­ viitorilor invăţători şi edu­ ră dc 1
meserii, care se organizează (S.F.E. Haţeg) ; locul III — rea cabinetelor, laboratoa­ catoare, capabili să răs­ Divcrlism
în fiecare an şi care se Emil Toc (S.F.E. Baia de relor, atelierelor, bibliotecii pundă cerinţelor majore Buletin d
zieoteea
bucură de o largă partici­ Criş). Pe locurile IV şi V şi bazei sportive a liceului, ale educării tinerei gene­ Radiojurn
pare. în acest an, con­ s-au situat Mh-on Marin- au vizitat expoziţia cu ma­ raţii. registrâri
cursul fasonaturilor meca­ (a, de la sectorul Grădişte terial didactic realizată de Ziua s-a incheiat odată Iară; 20,:'
nici, ajuns la cea de a al U.F.E.T. Orăştie, şi VI a- cadrele didactice şi elevi. cu căderea cortinei in Fi­ diilor; 2:
22,10 P;
Xll-a ediţie, a avut loc în dimir Moraiciuc, dc la in cadrul simpozionului nalul spectacolului prezen­ 22.30 Seal
parchetul Ponor, clin ca­ S.F.E. Hunedoara. Primii „Pentru o nouă calitate şi tat de formaţiile artistice 23.00 Buli
drul Sectorului forestier de trei clasaţi au primit di­ eficienţă in pregătirea vii­ ale liceului. La realizarea Muzică (i
Non stop
exploatare Baia de Criş.
plome şi premji, iar urmă­ torilor învăţători şi educa­ lui şi-au dat concursul co­
Concursul a început cu fa­ torilor doi li. s-au acordat toare" au lost prezenţi cu rul şi orchestra de mu, că
za de masă, antrenând la comunicări cadre universi­
întrecere peste- 400 de fa- menţiuni şi câte un pre­ tare, profesori. învăţători şi populară ale liceului, gru­ LClî
sonatori mecanici din toa­ miu. După o nouă testare educatoare din invăţămin- pul vocal (clasa a Viii-a A),
te cele 12 sectoare ale în­ a primilor trei, cel care tul hunedorean şi, desigur, dansul tematic ,,Florile DEVA :
treprinderii. La faza pc> în­ va ocupa primul loc va profesori şi elevi de la li­ prieteniei“ (clasele l-IVj, (Patria);
(Arta);
treprindere s-au calincat participa la concursul fa­ ceul gazdă. După lucrări­ montajul „Steaguri albe in Regina c
36 de fasonatori, cei mal sonaturilor mecanici pe ţa­ le in plen, sesiunea de co­ inimile ţării“ (clasele a căra); Şc
buni dintre cei buni. Etapa ră, ce se va ţine în luna municări s-a desfăşurat in IV-a A şi B), dansurile mo­ (Siderurgi
rabela
pe întreprindere s-a desfă­ iunie în judeţul Harghita. mai multe secţiuni: pentru derne (clasele V—VIII şi meu e iu
şurat pe cinci probe prac­ Dc- menţionat că la con­ profesori — discipline fun­ IX—XII), brigada artistică şi (Construc
tice (două în parchet — curs au participat şi elevi damentale şi discipline so- dansuri populare (clasa a ŞANI :
(Unirea);
doborit şi curăţat de crăci de la Liceul industrial nr. cial-politice şi de cultură lll-a A). limpid m
— şi trei în poligon — 3 din Deva, care se pregă­ generală ; pentru prolilele tul Ioar
pregătirea fierăstraielor tesc- pentru a deveni lucră­ Învăţători şi educatoare — VIORICA ROMAN (7 Noien
Capitolul
pentru lucru, tăierea com­ tori forestieri, primul Ioc ral); Pu
binată şi tăierea de preci­ revenind lui Cornel Si- (Muncitoi
zie), precum şi a probă miorr, copilul unui şef de Saltimbai
LONEA :
teoretică. întrecerea a fost parchet din S.F.E. Baia de (Minerul)
pasionantă, dinamică, la Cris. Panou! fruntaşilor ria-Mirab
ANIN O.-vt
(Urmare din pag. 1) aie întregului colectiv. £ digo (M
CÂNI : y
{Urmare drn pag. 1) funcţionarea amenajării se normal ca şr răsplata să fie zaţul);
La zi in agricultura ocupă cu deosebită răspun­ — Cum reuşiţi să vă si­ comună, dreaptă pentru liman o (£
porumb şi a praşilel a doua dere Nicu Poienaru. Cu ex­ tuaţi an de an în frunte ? fiecare membru ai colecti­ RABARZi
(Minerul)
pe 20 de hectare cu sfeclă, triaj (condus de Aurel A- la întreţinerea culturilor de cepţia ţelinei, s-a încheiat — Lucrind in „foc conti­ vului,. Luptindu-ne int'e-o moara di
iar la cartofi s-au rebilo- vasilicăi) la lucrările de legume si la recoltat l-au cultivarea tuturor sortimen­ nuu". O importanţă pri­ competiţie cinstită, deschisă (Patria);
nat 70 de hectare. Forma­ îmbunătăţiri funciare, ast- dat lucrătorii de ia între­ telor de legume planifica­ mordială acordăm discipli­ tuturor oamenilor muncii, ducul
ţiile de cooperatori au rea­ fel punîndu-se în valoare prinderea de morărit şi pa­ te, iar lucrările de întreţi­ nei la locui de muncă. Ea din întreprindere, pentru a ŢEG : Tr
BRAZI: ^
lizat prasila manuală pe o suprafaţă de 26 de hec­ nificaţie Deva, de la Sec­ nere şi valorificare a le­ implică o bună organiza­ ne situa în frunte, noi ştim Probleme
mai mult de 70 de hectare tare prin acţiuni de scări- ţia L5 C.P.R. .şi de ia coo­ gumelor sînt încadrate în re a timpului de lucru, o că şi răsplata materială a ele cultul
ocupate eu sfeclă şi car­ fica're, nivelare şi desecare, perativa „Progresul", pre­ grafice. repartizare judicioasă a muncii va fi pe măsura e- teanc de
nie); ST
tofi. cum şi elevii de la liceul muncitorilor, o bună apro­ lortului. Principala noastră în Egipt
La fermele I.A.S. Mintia Ziua şi noaptea — „DeeebaT". Ştefan Stqian, Furajele — strînse vizionare cu materie primă. preocupare este deci să Ştefan L--
cartofii sînt întreţinuţi şi Elisabeta Lugojan, Aurica şi depozitate — Aveţi o deviză: cali­ muncim bine, să producem GI1ELAR1
rul).
stropiţi contra manei pe instalaţiile de irigare Bodean, Rozalia Angliei, fără pierderi! tate şi cantitate. Va să zică mult şi de calitate supe­
100 hectare, porumbul este să funcţioneze intii calitatea. rioară.
prăşit mecanic pe 210 hec­ iără întrerupere ! Ileana Miron, Adina Pri­ Directorul I.A.S. Mintia, — Firesc. Ne aflăm în
: V
ic
r
tare, iar sfecla furajeră pe cep, Jana Axinte, Florica ing. Marin Constantinescu, cincinalul calităţii şi eficien­ Trei ipostaze ale condi­ ma^SSi
60 de hectare. O asemenea situaţie se Munteanu şi alţii partici­ ne-a relatat că în fermele ţei. Cei doi parametri ai ţiei de fruntaş. Ne între­
Preşedintele C.A.P. Bîr- întilneşte la ferma nr. 1 a pă cu mult suflet la lu­ unităţii se lucrează intens muncii sint doi factori care băm uneori ce-i determină Pentru
N
său, Petru Dalie, remarca Asociaţiei horticole Deva, crările din grădină, iar la stringerea furajelor. Pi­ ne dau alît satisfacţii mo­ pe oameni să tindă mereu Vremea •
va fi ms
preocuparea mecanizatoru­ unde amenajarea de iriga­ mecanizatorii Ion Dobra şi rale cit şi satisfacţii mate­ către un loc in fruntea e- cădea pr
lui Gavrilă Ca.şvart, care re funcţionează fără între­ Samuel Lăcătuş îşi înde­ uă acum s-au îjisilozat pe­ riale. Muncind bine, cişti- şalonului in Întrecere. Do­ mă de p
ste 500 tone lolium, s-a re­
dovedeşte multă pricepere rupere. între altele, s-au plinesc ireproşabil sarcini­ coltat şi balotat lucerna de găm bine. ploaie, îi
cflri
la întreţinerea culturilor. In irigat varza (de trei ori), le ce le revin. rinţa de a avea o confir­ sufla eleel
mare a posibilităţilor, nici­
mo
acelaşi timp, şi-a exprimat ceapa, căpşunii şi ardeiul. Irigarea legumelor este pe 25 hectare, iar o parte — Chiar şi despre remu­ fieări loc
mulţumirea pentru spriji­ De folosirea eficientă a a- organizată pe două schim­ s-a şi depozitat la ferme. nerarea muncii vorbiţi la odată pe deplin exprimate, km/h di
nul primit din partea di­ tnenajării se ocupă Pascu buri şi la ferma condusă Unde există condiţii se fa­ plural. ar fi un răspuns ce se des­ nord. Te
rectorului E.M. Certej, ing. Bălan, Fora Caro! şi Co­ de ing. Nistor Giura Do­ ce irigarea plantelor de nu­ — Da. Pentru că, alcă­ prinde din cele trei iposta­ mo vor fi
şi 13 gra
Gherasim Felea, care, înţe­ vaci Barna. Economista fer­ rin. La unele culturi — treţ, iar după culturile ma­ tuind un tot unitar, reali­ ze. Dar cite alte răspunsuri xime tni,
legând bine rosturile agri­ mei, Rodica Cristescu, ne-a ceapă şi usturoi — s-au fă­ să verde s-au însămânţat zările sînt în egală măsură nu sînt pasibile ? grade.
culturii, a repartizat un u- spus că un sprijin preţios cut eîte două udări. De furaje în cultură dublă.