Page 10 - Drumul_socialismului_1982_06

pag. 8 DRUMUL SOCIALISM
rMjetnessrjmKSfjg.

Permanenţa! diversitate! eficienţa Li ZI li AOStfOULTiERÂ

{Urmare din pog. ţ) eum trebuie. „Mă grăbesc
Specificul organizaţiilor tilor la înfăptuirea sarci­ ultimii 2—3 ani. Noi înşi­ de partid — desfăşoară o să ajung acasă, să fac mân­ 11.00 Tel
de partid din Întreprinde­ nilor de plan. Această mo­ ne, cei care conducem din muncă cu un conţinut bo­ care" — se justifică Vio­ 11,03 Pro
rile de comerţ şi prestările bilizare am reuşit-o prin punct de vedere politic şi gat ceput cum se crapă de rica Zdaric. „De fapt — lui.
aut
de servicii — nuclee de co­ grupele de partid. Dar nu administrativ întreprinde­ Unul dintre organizato­ ziuă, nu pe la prînzul ma­ continua femeia — rându­ lui
munişti grupaţi pe unităţi, numai la mobilizarea pen­ rea, alcătuim un colectiv cu rii de grupă de partid este re, cum obişnuiesc unii“ — rile astea sînt ale tovară­ 11,10 Fiii
dispersate pe o arie largă, foan Birceanu. zice Magdalena Kiss. şei şefe (Marla Licescu, şe­ şl u
eum este un oraş, de e- tru înfăptuirea sarcinilor o foarte strînsă unitate de Trebuie precizat că ab­ fa fermei zootehnice) dar 12,19 Oe<
ran
xemplu — face propice şi economice ne sprijinim pe gîndire şi acţiune. Pentru ca — Ce sarcină a primit, solut toţi oamenii din sat, dânsa n-a putut veni şi dra
necesară organizarea lor în grupele de partid. Mobili­ să reuşim aceasta la nivelul tovarăşe Birceanu, grupa indiferent de funcţie sau no-a trimis pe mine". 13.00 înc
grupe de partid. zarea la activităţi cultural- întregii organizaţii, al în­ de partid de la alimenta­ loc de muncă au primit de lui
Aşa a gîndit şi biroul artistice şi de muncă pa­ tregului colectiv de oameni ţie publică în cursul lunii săpat sfeclă, cartofi etc. POATE FI MULŢUMIT 10.00 Tel
10,05 Via
organizaţiei de bază de la mai, din partea biroului ? Iar cei din conducerea co­ PREŞEDINTELE ? la
întreprinderea comercială triotică pentru gospodări­ ai muncii am dat impor­ — Principala sarcină a munei, în frunte cu prima­ pol
de stat mixtă Călan şi a rea şi înfrumuseţarea uni­ tanţa cuvenită tuturor ac­ fost să realizăm ritmic un rul Liviu Cranciova, au Vasile Munteunu, preşe­ IC,30 „Di
Iei*
constituit trei grupe de tăţilor noastre sau a ora- ţiunilor care ne puteau a­ anumit volum de desfa­ fost primii care au ieşit la dintele Cooperativei agri­ Pol
partid, corespunzător celor ceri, astfel incit să se asi­ sapă, exemplul lor fiind cole de producţie din Tur­ 16,10 Ser
trei principale profiluri de mobilizator. Au ieşit la ci aş se arăta mulţumit de mu
mu
activitate din întreprinde­ ACTIV1TATEA POLITICQ-GRGANIZATORICA gure realizarea planului pe pvaşilă şi cei ce nu locuiesc modul cum a început şi 17,00 Sin
re: comerţul cu produse luni şi trimestre. Şi am în sat, dar lucrează aici, se desfăşoară Întreţinerea 10,00 înc
lui
alimentare, cu produse in­ ÎN GRUPA DE PARTID reuşit acest lucru, chiar cu cum ar fi, de pildă, Ma- culturilor. Şi, cum ne-am 20,00 Tel
dustriale şi alimentaţie pu_ unele depăşiri. ria Mogoşan, gestionară la convins mai apoi, avea mo­ 20,30 Act
blică. Ce activitate politică — Cum aţi antrenat toa­ magazinul comercial, care, tive temeinice să se arate 20,45 Mc
lor
şi organizatorică desfăşoa­ şui ui o realizăm tot prin juta în înfăptuirea scopu­ te unităţile în care acţio­ ca să se achite repede şi astfel. La ora actuală, pra- să
ră comuniştii în grupele grupele de partid. lui propus. Am realizat lu­ nează grupa dumneavoas­ bine de sarcina ce i-a fost şila I manuală )a sfecla cisi
de partid ? încercăm o pă­ în completarea răspunsu­ cruri de consistenţă în a- tră de partid la realizarea încredinţată şi-a adus în de zahăr s-a încheiat şi a 21,10 Foi
trundere mai detaliată în lui intervine în discuţie to­ ceastă direcţie. Avem o ritmică a sarcinilor ? sprijin câteva prietene şi început praşila a Il-a me­ ale
ma
problemă, cu ajutorul unor varăşul Viorel M'ariş, se­ gospodărie anexă la a că­ — Am luat legătura cu vecine din Orăştie. O par­ canică ; din cele 45 ha cu <1(15
membri ai biroului organi­ cretar adjunct cu probleme rei bună funcţionare par­ fiecare şef de unitate — la ticipare numeroasă este şi cartofi s-au săpat 25 de 22,00 Via
zaţiei de bază şi al unor economice, directorul între­ a elevilor satului, care în­ către cooperatori ; se află 22,20 Tel
organizatori de grupă. prinderii : ticipă tot colectivul şi prin noi, în r.C.S.M. Călan, toţi vaţă la şcolile din Orăştie, în plină desfăşurare prăşi-
— Tovarăşe secretar Voi- care ne asigurăm o parte şefii de unităţi de alimen­ iar după ce se întorc de la tul manual ai morcovilor.
chiţa Novac, cum lucrează — Colectivul nostru este din carnea necesară în taţie publică sînt comu­ lucru şi muncitorii schim­ Dar deşi recolta a răsărit
biroul organizaţiei de bază alcătuit din oameni care sectorul de alimentaţie pu­ nişti — şi ne-am întraju- bului I, câmpul se umple frumos peste tot, praşila I
cu grupele de partid pen­ au lucrat ia cel puţin trei blică. Mobilizarea la ase­ torat cu fond de marfă, de oameni. la porumb încă n-a Înce­ BU CU
tru a asigura permanenţă întreprinderi comerciale menea activităţi o realizăm astfel ca fiecare să-şi poa­ put, suprafaţa abia acum dioprogi
Rudioju
şi consistenţă muncii poli­ înainte de a ne constitui tă realiza zilnic planul. LA PRAŞILA se împarte pe formaţii de presei;
tice între adunările gene­ noi ca întreprindere. Pro­ prin organizatorii grupelor Simplu, practic, cu mul­ PRIN PROCURA muncă, iar praşila I ma­ ctiilor; î
rale ? de partid. Am reuşit să re­ tă mobilitate; ceea ce do­ nuală a cartofilor merge 9.05 Iţii
rilor; l(
— înainte de a răspun­ blema coeziunii intre oa­ facem brigada artistică a Şi la Pricaz au fost mo­ încet. E drept că în. 10.05 Mo
de la această întrebare, aş meni se punea la noi mai întreprinderii, să organi­ vedeşte că la I.C.S.M. Că­ bilizaţi la sapă toţi oame­ tă vreme toate . culturile Din ere
vrea să arăt că în acest an stringent ca în alte cazuri. lan, activitatea politică şi nii satului şi marea majo­ prăşitoare îi solicită pe Sile Dii
noi am obţinut rezultate Cred că am reuşit această zăm excursii reuşite. Sîn- organizatorică în grupele ritate dintre ei s-au achi­ cooperatori, că oamenii din moncsci
diotelcv
bune, rezultate care ne-au tem, cum s-ar spune, uniţi de partid înseamnă perma­ tat de sarcină. Excepţiile Turdaş participă în număr tin de
situat pe locuri fruntaşe în sudură, această unitate de şi la muncă şi la reereere. nenţă, diversitate, eficien­ insă nu lipsesc. Iată un mare la muncă, dar prin copiii h
întrecerea socialistă. .,Se- colectiv, căci altfel nu am Şi aceasta, cred eu, pentru ţă, caz. O femeie săpa de zor, sat mai sînt destui care tin de
moara 1
cretul“ l-a constituit mo­ fi putut să obţinem rezul­ că „coloana vertebrală" a dînd cu unealta ici colo, stau pc la casele lor si nu gazin te
bilizarea tuturor comuniş- tatele economice bune din colectivului — organizaţia ION CIOCLEt fără să afineze pământul ies la sapă. Avanpr
13.00 D
# — a - a — <a ~ a — v ~ « « — a — » — » — a~ » — » — *> — a — & — Club li
letin d
medicul
O cerinţă expresă conteni;
şi orga
râ; 17, <
17.05 T
Te a pil
Pierea în evidenţă a tot mai mea ~
18.00 O
diojurn
clu. Vi
multe resurse minerale 23.00 I
nere; 2
23,30—5.
noclun
— Principala noastră acţionăm acum este destul
sarcină — sublinia iosif de variat din punct de ve­
Zavodă, şeful Secţiei do dere al mineralizaţiei, noi «
prospecţiuni şi explorări însă ne bucurăm cînd con­
geologice Veţel — viz.ează statăm că eforturile depu­ DEW
cercetarea atentă şi res­ se n-au fost zadarnice. Re­ priveşti
ponsabilă a zonelor din pe­ sursele de minereuri des­ Maşina
rimetrul în care acţionăm, coperite de brigada pe care HUNEI
tistul l
punerea cît mai rapidă în o conduc, de cînd lucrez la Cum este folosita dotarea tehnica Alahrnu
evidenţă a resurselor mi­ Veţel, sînt destul de mari Echipa.
nerale existente aici, chiar şi îmi face plăcere să vor­ (Arta)
(Constr
şi a celor sărace în conţi­ besc despre ele. în aprilie (LLmore din pog. t} stratul 7, blocul O. Avem VASILE CONDOIU, se­ angajamentul asumat în ŞA NI :
nuturi utile. Colectivul nos­ şi mai ne-am depăşit pla­ cîteva complexe şi în cretarul comitetului do cadrul întrecerii socialiste, rea);
tru a obţinut ani ia rînd nul în medio cu cile 20 la După cum se ştie, între­ curtea minei (I). Unul, ca­ partid de la întreprinderea trebuie să folosim cu mal (7 Noii
Maria-î
rezultate bune, situîndu-se sută". gul flux de transport la re a funcţionat în perioa­ minieră Bărbătcni. Dis­ multă grijă zestrea tehni­ VULG A
da 1979—1980, aşteaptă ter­
4e multe ori pe locul I în Cu realizări frumoase — mina noastră se efectuea­ menul de casare. Altul, a- punem de trei complexe că, să utilizăm cît mai ra­ lea (Ia
cadrul întrecerii socialiste aprecia loan I-Ialga, pre­ ză pe benzi. Avem în func­ mecanizate care, deocam­ ţional, la întreaga capaci­ Camplo
între secţiile întreprinderii, şedintele comitetului sin­ ţiune 27 dc benzi de lun­ ehiziţionat în luna iunie dată, datorită tectonicii ză­ tate, maşinile si instalaţii­ TRIL A
in a cp
adueîndu-şi o contribuţie dical al secţiei, se pot gime mare şi numeroase 1980, care a funcţionat pî­ cământului pe care-1 ex­ le din dotare. URICAi
nă în mai 1981, aşteaptă
importantă la descoperi­ mîndri şi şefii de brigadă aitele mici. în dotarea teh­ ploatăm, n-au fost introdu­ Te­ Carolin
rea, cercetarea şi predarea Radu Barbu, specialist în nică a întreprinderii mai să se ivească o posibilita­ se în subteran. La începu­ statul nostru aţoeă în BRAD
pentru exploatare a unor săparea suitorilor şl gale­ intră şi 13 maşini de în­ te pentru a fi introdus în tul trimestrului IV, poate fiecare an sume importan­ roşie);
sărea c
zăcăminte minerale nece­ riilor, loan Bele şi Florian cărcat. Funcţionează doar subteran (adică să se... chiar mai repede, dacă lu­ te pentru dotarea între­ nerul);
sare economiei naţionale. Varga — de la Muncel, cinci, restul ori sînt des­ ivească un strat cu o gro­ crările de pregătire ne con­ prinderilor miniere cu ma­ (Patria)
(Flacăr
— Ce realizări s-au obţi­ Constantin Alexandru, Va­ completate ori ns sînt uti­ sime adecvată pentru acest firmă, vom introduce şi noi şini şi utilaje de mare Vineri
nut de la începutul anului sile Penciuc, Patru Brihan lizate datorită presiunii complex -— n.n.). Al trei­ un complex în stratul 13, productivitate, pentru pro­ (Casa
în secţie ? — de la Hondol, Nicoiae scăzute a aerului compri­ movarea unor tehnologii ŢEG:
dragost
— Deşi planul valoric pe Mariş, loan Petresc, Ale­ mat din zonele unde sînt moderne de exploatare, Supcrn:
acest an este cu 18 la sută xandru Muşa — Vorţa, iar amplasate. pentru mecanizarea lucră­ CALAN
mai mare decît cel de a- la foraje — Vasile Suciu, Anul acesta am făcut rilor în subteran — căi si­ lor (Cai
nul trecut, s-a lucrat bine. Traian Ghiurea, Aurel Bog­ progrese în extragerea me­ gure de creştere a produc­ planat
RTA: /
Şantierele şi-au realizat dan si Dumitru Ciadîr. canizată a c ă r b u n e l u i . ţiei de cărbune de care ţa­ şui); ]
sarcinile la toţi indicatorii, — Sîntem conştienţi de Procentul este mai bun, însă lea se află încă în depozit. blocul 10. S-au mecanizat ra are mare trebuinţă. Dar din Wi
■înregistrînd chiar unele de­ importanţa muncii noastre nu la nivelul planului şi al A fost achiziţionat în luna însă alte lucrări. De pildă, nu peste tot se acoi-dă im­ LARI:
bunicul
păşiri : la galerii -j-210 ml, — spunea maistrul princi­ posibilităţilor noastre. De septembrie a anului trecut, cu cele patru combine de portanţa cuvenită introdu­
la foraj -j- 774 ml, la sui­ pal Liviu Palcău. — şi de aceea, am luat unele mă­ însă în luna noiembrie a abataj şi cinci de înainta­ cerii în subteran a dotării
tori -|-11 ml, s-au torere- aceea ne străduim să în­ suri tehnico-organizatorice, fost dat disponibil la com­ re, din care trei sînt în tehnice In raport de cu­
tat 1 300 mp de galerie, ob- cheiem cît mai repede lu­ care vor conduce la extra­ binat, pentru redistribuire. reparaţii şi una în rezervă, noaşterea prealabilă, te­
ţinîndu-se economii la pre­ crările de prospectare. Deo­ gerea mecanizată a 20 la Valoarea complexelor de­ reuşim să tăiem mecanizat meinică, a tuturor condiţii­
Rczul
ţul de cost de peste 720 000 camdată lucrăm la orizon­ sută din producţia minei. păşeşte 50 milioane lei, iar peste 60 la sută din pro­ lor din straiele unde ur­ iunie 1
iei. Rezultă deci că aproa­ tul —100, dar în cursul lu­ Subing. IRINA CHELEŞ, în fiecare lună se plăteşte ducţia totală de cărbune mează a fi montate noile Extr.
pe peste tot vitezele de nii iulie vom începe să­ întreprinderea minieră Vul­ un milion de lei amortis­ extras. Gradul de utilizare utilaje; nu peste tot aces­ 29, 5.
înaintare planificate au parea galeriei nr. 8, de ia can. 5 complexe mecaniza­ ment. a combinelor de abataj tea sînt exploatate raţio­ Extr.
fost atinse, productivităţile suprafaţă, pentru cerceta­ te. 14 combine de abataj, 6 ...Şi uite-a.şa, cadrele teh­ este de 85 la sută, însă noi nal, reparate la timp şi de 21, 7. 1
Fond
cele mai ridicate fiind rea­ rea zonei cuprifere ia un combine de înaintare. Deo­ nice de la mina Vulcan eonsiderăm că avem resur­ bună calitate. lei.
lizate de lucrătorii raioane­ nivel superior. Lucrăm bi­ camdată însă, multe din consideră că mult mai a- se insuficient valorificate Este necesar deci ca or­
lor Hondol şi Muncel, care ne, cu depăşiri medii lu­ aceste utilaje, în loc să vantajate sînt dacă pentru în această privinţă. Pen­ ganele şi organizaţiile de
şi-au depăşit prevederile cu nare între 5—10 la sută. taie cărbune, taie din be­ fiecare panou mai mare a- tru că aici încă se mai partid din minele Văii Jiu­
pierde timp preţios în ca­
chiziţionează câte un uti­
19 .şi, respectiv, 14 la sută. ...în acest an, pentru re­ neficiile unităţii. Pentru că laj, pe care îl abandonea­ re s-ar putea da cărbune. lui, consiliile oamenilor
Am cunoscut mai mulţi zultatele bune obţinute co­ numai 300 tone de cărbu­ ză după ce şi-a îndeplinit Reviziile şi reparaţiile la muncii şi comitetele sindi­ Timp
mineri de la aceste raioa­ lectivul secţiei Veţel se si­ ne se extrag zilnic cu com­ în parte misiunea, justifi­ combine nu sînt întot­ catelor, toţi factorii răspun­ ziua <li
ne fruntaşe. Ne-au vorbit tuează pînă în prezent pe plexe mecanizate (din 4 800 când a.poi nefolosirea dotă­ deauna de c a l i t a t e . 68 zători de soarta producţiei mea vr
dă cu
despre munca lor de pros­ lacul I în cadrul întrecerii tone, cît ar trebui). Singu­ rii tehnice pe seama con­ la sută din totalul pro­ să depună eforturi stărui­ nin. N
socialiste din întreprindere. rul complex în funcţiune toare, concrete şi consis­ precipii
pectare şi cercetare, despre diţiilor de zăcământ. Mai ducţiei de cărbune este
eforturile pentru realizarea Pe măsura priceperii şi se află în stratul 15, blo­ sînt 8 combine de abataj, ca. tente în direcţia folosirii în gen
hărniciei ee-i caracterizea­ cul IV. Se mai află unul re nu produo nimic şi a că­ transportat la suprafaţă integrale, la parametrii turile
si depăşirea planului. ză oamenii muncii de aici în subteran, dar nu mai mecanizat, cu ajutorul ben­ proiectaţi, a dotării tehni­ prinse
„Muncim, dar avem şi sa­ funcţionează de aproape ror valoare depăşeşte 18 iar ceh
SI de
se străduiesc zi de zi să milioane lei, cu un amor­ zilor. Şi aici am avut u- ce de mare valoare tehni­
tisfacţii — ne spunea mi­ dezvolte continuu baza de doi ani, odată cu termina­ tisment lunar de 220 000 nele defecţiuni care au di­ că şi financiară din unită­ La n
nerul şef de brigadă Va- substanţe minerale utile. rea extracţiei din panoul lei. Unde este atunci efi­ minuat, mai ales în acest ţile miniere, pentru creşte­ moaşă
după-a
siie Sabadoş, do ia puţul respectiv. Urmează să fie cienţa mecanizării ? Numai an, realizările. Pentru a ne rea neîncetată a producţiei de ser'
Veţel. Perimetrul în care LIVIU BRAICA scos, reparat şt introdus în în dosare ! putea îndeplini planul şi de cărbune. rol).