Page 11 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 11
JJ NR. 7 640 ® JOI, 3 IUNIE 1982 oaq. 3
ludeţul nostru -r casa noastrâ de f « Fiecore acţiune între un grad ridicat de califica şantierul tineretului de ta
n
SZKUIUE prinsă cu elevii este un re, sint realizate de maiş acest liceu ni se contura tot
BUNI G O S P O D A R I moment de educaţie, « trii Gheorghe Călescu şi mai mult adevărul din vor
Ideea pregătirii unei plat Dorin Olteanu. bele directorului unităţii de
ile einclnalu- forme industriale a liceului Elevii maistrului llie Croi învâţămînt, prof. Robert Sin-
rli <lin bazl- se materializează : elevi şi torii, de la instalaţii, sint ger : „Maiştrii noştri con
ii al Gorju- ilustrate" brădene maiştri şi-au asumat reali parcă prea maturi cînd structori sint sincer şi res
a! : „Lumini zarea unei investiţii în va muncesc alături de îndru ponsabil implicaţi în instrui
(episodul 12) Raidul întreprins în ora unde i-am întîlnit mun loare de peste două mi mătorul lor. „Executăm lu rea elevilor". Ni se contura
'82. „Obscu- şul Brad pe tema înfrumu cind cu hărnicie pe Flori- lioane lei. crări serioase ! — sublinia această apreciere pentru că
mislic — seţării, gospodăririi şi mo ca Faur, Maria şi Nicolae
ior destine 1 * La Liceui industrial nr. 4 ză ei, urmărindu-şi maistrul şi la lucrările de construc
a programu- dernizării localităţii ne-a Meghieş, pe alţi harnici din Deva, activitatea prac în toate. Şi doar îl ştim cît ţii de la şcolile generale nr.
pus în faţa preocupării şi florieultori. Se cuvine să tică este organizată - fără 8 şi 7, la cele de întreţi
acţiunii menite să confere apreciem şi frumuseţea nere a zonelor verzi, de de
ilii. Omul de a se abate cîtuşi de puţin
i — educator aşezării de pe Criş noi va rondului din faţa consi de la programa şcolară — montare şi conservare a bcs-
lenţe ale civilizaţiei, con liului popular, şi pre după trebuinţe. Iar acestea zorel lefuri lor {de mare va
lungul Vistti- cretizate, printre altele, în ocuparea edililor oraşului Neliniştea
irtaj din K.P. ţin seama în primul rînd de loare artistică), unde mun
două moderne cartiere de pentru modernizarea stră pregătirea temeinică a vii ceau instruindu-se mai mulţi
i iu cartea locuinţe, in construcţii so- zilor Viaţă nouă şi Doinei, torului constructor care se elevi coordonaţi de Vasile
Ferestre sub cial-culturale, şeoli şi gră pentru canalizarea ce se
reportaj face în strînsâ legătură cu liniştii Marc, am simţit acelaşi in
tineretului diniţe, policlinici ş.a. face acum la blocurile clin producţia. Orele de practi teres feţâ de meserie. Va
a programu- „Sîntem în „oraşul nou“ strada V. I. Lentei. Există că sint ore pline, în şcoală sile Marc dăduse examenul
(construcţia lui a început deci, aici la Brad, străda
1 şi în preajma ei pregăti responsabilităţii şi probităţii
ca economica prin 1960), cartier în care nii pentru gospodărire si rea elevilor se vede, ea dă e de arţăgos cu meseria profesionale - împreună cu
documente- acum locuiesc atîţia oameni înfrumuseţare. acea stare de nelinişte în- căreia nu-i îngăduie nici băieţii lui — încă în urmă Copilul din fotografie a
tgină glorioa- cîţi erau în toată loca Dar, există şi un dar, am
upta antifas- litatea la data amintită. mai întîlnit şi o altă ipos îilnită permanent aici. un rabat". De 6—7 ani de cu 7 ani, cînd îşi asumase fos/ găsit in staţia C.F.R.
Komânia — Acum lucrăm pe şan cînd lucrează în şcoală, tencuirea a 22 de aparta Deva, intr-un tren ce so-
e muzicale Aici şl în alte puncte tază, aceea în care mîna munca e muncă, meseria - sise dinspre Arad, în data
eieviziunii pe aie Bradului au prins şi bunului gospodar lipseşte tierul noii platforme indus mente din cartierul „Progre
latforme in- triale cu elevii claselor de meserie. sul", distruse de inundaţii. de 9 mai, ora 1 noaptea.
ale. ţârii vor prinde rădăcini în a- deocamdată. Pe strada A- mecanică. Se execută lu — Sînteţi mulţumit de fe Şi de atunci, de cîte ori La Centrul de ocrotire a
turală cest an. afiăm de la tova vram lancu, începînd de la crări de confecţii metalice lul in care îşi însuşesc me băieţii pregătiţi de el nu minorilor, unde a fost in
I. răşul Şipoş Ionel, şeful gară şi pînă la autogară
şi de montare a utilajului seria elevii loan Deac, Re- şi-au dovedit maturitatea în ternat Imediat, s-a con
MAI ŞI IUNIE — LUNI tehnologic. Aici se face şi mus Avram, Romeo Lupu, meseria învăţată ! Acum, în statat că a fost maltratai,
crvind leziuni in jurul e-
Tiberiu
Costoş,
legătura cu creaţia tehni- Mariana
preajma lui, erau elevi de
.ALE ORDINII ŞI CURĂŢENIEI co-ştiinţifică - precizează Furdui, Aron Nan, ceilalţi la clasele de instalaţii, iar chilor şf pe spate.
ing. Horia Trifu, director din clasa a X!!-a C, cu ca pentru a le deschide inte Ştie să spună doar câ
I : 0,011 Ra- compartimentului de gos — multă neorânduială, in re lucraţi acum ? Garantaţi
limiueţii; 7,00 podărire a Consiliului piaţă domnea, de aseme adjunct al liceului - pentru resul faţă de meseria de se numeşte Mihu Vasilică,
8,00 Revista popular al oraşului Brad, nea^ lipsa de curăţenie, ca că elevii, coordonaţi de pentru ei ? constructor, nu-i deloc u- iar medicii presupun că
trier oi mclo- maistru! instructor loan Şin- - Garantez nu numai şor 1 Dar, la fel ca llie are in jur de 5 ani.
letin dc ştiri; 5 000 arbori şi arbuşti or şi in jurul autogării, unde pentru ei, ci pentru 85 ta
m nseultăto- namentali, peste 85 000 cetăţeni certaţi cu discipli ca, realizează linii tehno Croitoru, şi Vasile Marc ştie Cine sînt părinţii sau o
Iclin de ştiri; flori ornamentale, clin care. na au presărat, ca şi în ju logice în conformitate cu sută din cei pe care-i pre că părintele e copiat de crotitorii legali ai acesta/
olcloric; 10,1^ specificul atelierelor. Se e- gătesc. copii chiar dacă aceştia nu copil ? Cei ce pot da re
ompoz.it orilor ■i 00‘> ânciafiri, mai mult rul plăcintăriei şi virşlă- Dar llie Croitoru n-are
Gelu Solo- de 5 000 ml' gard viu. în rici, cornete din plastic xecută lucrări de construc sînt doar fiii săi, Antoniu laţii sint rugaţi să so o-
3 Corul Ha treaga suprafaţă de 31 ha pentru îngheţată, hîrtii, ţii vaste. Toate clasele o’e timp de vorbe, nici astîm- şi Aureliu, ci elevii Sorin dreseze Casei de copil
li,00 Bule- spaţii verzi a fost reame- păr. Lucrul trebuie făcut şi Vinţan, Ştefan Tămaş, Lu preşcolari Orăştie, unde
tl,05 Sintcm cartoane tip pentru mici, construcţii-structuri şi de in dacă nu răspunde exigen
; 12,00 Bule- najată. In noua zonă a o- crenvurşti sau virşli etc. stalatori participă efectiv la ţelor calitative, nu-i lucru ! cian Petric, Gheorghe Mo- se află în prezent Vast-
12,05 Din co rasului, în fata blocurilor S-ar fi putut lua măsuri realizarea obiectivului, Se ga, Cornel Florea... licâ.
lul; 12,15 Ma- B12, 13, 14, 15 şi 16 din si pentru mobilizarea cetă £ bine că cei pe care-i
tiinţific; 12,15 -1 fac lucrări de zidărie, ten formează împrumută acest Pe şantierele şcolii elevii NUMAI SPINI
radio-tv. ; strada „11 Iunie , clar mai ţenilor la curăţarea şi a- cuieli, pardoseli, instalaţii exemplu de la el. «Ştiţi învaţă meserie. Şi chiar da
la 3; 15,00 ales în jurul blocului nr. menajarea şanţurilor de la de încălzire centrală, ali că nu toţi s-au apropiat în Ş! MUŞUROAIE
20; 16,(10 Bu- P 1 şi a celui locuit de intrarea în Brad, dinspre cum e, ca în familie, co
. 18,20 Sfatul mentare cu apă. Demn de piii te copiază". Am avut deajuns de ea, se fac e- Platoul dintre oraşele
6,25 Folclor lucrătorii Trustului de Deva, şi pînă la bifurca remarcat este faptul că toa convingerea că llie Crolto- forturi pentru a-i înţelege Hunedoara şi Călan jf©
16,40 Tehnică construcţii Deva rămîi de-a rea din apropierea staţiei rostul. Neliniştea a luat lo suprafaţă apreciabilă de
in agricultu- dreptul încântat. Cu vreo PECO. La data raidului te Instalaţiile din ateliere ru, cînd a spus aceste vor
lin de ştiri ; două luni în urmă numai se execută numai de către be, s-a gîndit deopotrivă ia cul liniştii din orele de in teren care ar putea pro
radio; 17,20 nostru am întîlnit şi unele elevi, sub conducerea maiş fiii săi, Alin şi Iulian, şi Io struire. O nelinişte molipsi duce mai multe furaje}
; ciut, patria din zona verde a blocului spaţii verzi neîngrijite, bă este invadat de mărăcini
am muzical ; P1, s-au cules pentru cei tătorite, aşa cum erau cele trilor instructori llie Croito- ceilalţi mulţi, zeci şi zeci, toare. mobilizatoare, crea
rii; 19,15 Ră dragi peste 35 000 de ghio de la blocurile din spatele ru şi Petru Gavrilâ, iar lu pe care-i formează aici. toare. şi muşuroaie. Ce produc
ii Kadiocena- crările de izolaţii, care au în ancheta organizată pe LUCIA LIC1U ţie de nutreţuri se va ob
e muzicii ti- cei. La amenajarea zonei autogării. Ce anume aş J ţine in aceste condiţii
r.i intr-o oră; verzi, plantarea arborilor teaptă locatarii acestor blo
muzicale ; şi arbuştilor pe această a- curi ? Subliniind aceste ca este lesne de înţeles.
stop muzical Proprietarilor terenurilor
)ee au participat locatarii renţe, care pun în umbră spălării cu 2,6 puncte faţă
din blocurile de aici, dar munca plină de responsa de norma internă, ceea ce respective nu li se pot
mai cu seamă minerul pen bilitate a edililor oraşului, a determinat nerealizarea aplica oare prevederile le
sionar Ştefan Safian, un eforturile majorităţii cetă- cu 2 puncte a extracţiei în gii privind folosirea fon
dului funciar ?
adevărat horticultor şi po- ţenihor oraşului Brad pen cărbune cocsificabil.
micultor, apreciat de loca tru a-.şi face oraşul mai ® în urma anchetei un răspuns în care, prin Faţă de aceste cauze,
rcc-te şi mai tarii tuturor blocurilor din „Soarta produselor eocso- tre altele, se spune: DE LA EMISIUNEA
ită (Patria) ; frumos, mai bine gospodă „în cursul lunii aprilie conducerea combinatului a LOCALĂ
oare (Arta) ; acest sector, un om iubitor rit, apreciem că este de ehimice se află şi în inimi a.c„ preparaţiile din Co- dispus măsuri ferme de îm
Superpoli- al naturii, al frumosului. datoria tuturor să partici le minerilor", serviciul pro bunătăţire a cărbunelui „Ştafeta a fost predată
); Destinaţia Firile ce împînzesc scua- pe activ la crearea unei roeşti şi Lupeni nu au li in urmă cu doi ani celor
(lenirglstui) ; ducţie din cadrul Combina vrat Combinatului siderur brut, prin intensificarea
seriile I-IX . -1 din centrul oraşului ambianţe cît mai plăcute gic Hunedoara 6 536 tone, elaubării atlt în subteran, din domeniul sănătăţii.
0 de acasă nou şi din celelalte cartie în localitatea în care tră tului minier Valea Jiului cît şi la suprafaţă, alte De atunci se aşteaptă za
1 ; PETRO- re au fost asigurate în ma iesc şi muncesc. — Petroşani, ne-a trimis respectiv 19 709 tone, deci darnic ceva concret din
ideal (Uni- re parte din sera oraşului, tei total 26 245 tone de măsuri vizînd realizarea a
;• romantice VASÎLE PÂJAM cărbune cocsificabil. Cau xâtmică a producţiei de căr partea tor . Am citat am
i LUPENI; zele acestor nereallzări fragment din... semnalul
i (Cultural) ; bune în toate minele Văii emisiunii, transmis la sta
Holul al doi- constau în ? Jiului, implicit a celui des ţia de radiolicare a se
1) 5 LONEA ; — Reprimirea de către
nerul); PE- Preparaţia C o r o e ş t i a tinat cocsificării. mene/ Ghelari. Sperăm
:-ula cosmică să-l II recepţionat şl £©$
luncitorcsc) ; 12 519 tone de cărbune » Referindu-se la obser in cauză. Este vorba de
asă pentru brut, din care se puteau vaţiile din articolul „An
l e z a t u l ) ; recupera în jur de 1 000 to colectivul de medici $
atul (Steaua gajare şl fermitate pentru cadre medicale de pe ra
lATiZA: Pa- ne de cărbune cocsificabil, realizarea planului de pro za comunei, care deşi or
tpaţială (MI şi depăşirea indicelui do
TE : Duelul calitate al cărbunelui su ducţie", publicat în 13 mar fi trebuit să se ocupe de
, aur, nagan pus spălării cu 4,2 puncte tie a.c., după o documen organizarea serilor cultu-
OAGIU-BÂI: ral-educative, aşa cum
î sărbătoare faţă de norma internă, fapt tare pe şantierul de locuin
ură); HA- ce a influenţat cu 3 puncte ţe din Orăştie, conducerea au făcut-o cadrele din
romanţă de învâţămînt şi cei care lu
a); BRAZI : nerealizarea extracţiei la Trustului de construcţii De
eriile l-n ; cărbune cocsificabil j va recunoaşte că ele sînt crează în comerţ, nu s-au
rea granale- — neasigurarea la pre ostenit să concretizeze ni
Hură); Zbor paraţia Lupeni a 30 553 to juste si asigură că a luat mic pînă in prezent.
ie); STME- măsuri corespunzătoare
•ul (Miirc- ne de cărbune brut, echi pentru îmbunătăţirea acti Aşteaptă şi alţii să
lomnişoarele valent cu circa 8 500 tone preia ştafeta. Cînd sînteţi
nina);' GHE- de cărbune cocsificabil şi vităţii şi pe acest şantier,
fiu cuminte, i apreciind sprijinul acordat pregătiţi să o predaţi ?
tul). depăşirea indicelui de ca
litate al cărbunelui supus de ziar.
EXPRES
In centrul oraşului Brad s-au conturat şi noile zone încurajat de... pahar meşte Nicolae Dincâ şi este de loc calificat In dauna avutului obştesc,
verzi, cu flori multicolore. Se simte şi aici mina harnică a din Tarna Mare - judeţul Satu Mare. Ion Iconaru, din judeţul Brăila, nu
agerii din 2
gospodarilor care ţin Ia aşezarea lor şi participă cu dragă A fost condamnat de către Jude s-a liniştit, fn loc să se încadrez©
-
13, 20, 35, inimă la continua sa înfrumuseţare. Mult curaj a avut Visalon Preotea cătoria din Hun'edoara la un an î n in muncă, a venit în Valea Jiului cu
să cînd, în centru! oraşului Petroşani,
28, 14, 12, Foto: VIRGIL ONOUJ în plină zi, a lovit zdravăn cu pum chisoare, cu obligarea la muncă co- gînduri... necurate. După ce a iden»
nul pe un cetăţean şl l-a luat hai îffîcat o anume persoană din Vulcan
uri: 1 151 175
na. La stăruinţa celui lovit, în loc să-i despre care auzise că are bani, «î
înapoieze haina, a continuat să-l lo forţat uşa şi a pătruns în locuinţă,
vească. Curajul i l-a alimentat al fapte in instanţă l-a aplicat mamei acesteia, pe car®
coolul. Fapta, potrivit legii, este cali a găsit-o în casă, mai multe lovituri
Tehnici moderne de laborator ficată infracţiune de tîlhărie, pentru în cap şi apoi a sustras 3 000 de
care a fost condamnat la 2 ani şi 6
oabil pentru recţionclâ. Timp suficient să-şi adu lei. A continuat apoi să comită şi
s 1982 : vre- luni închisoare. alte infracţiuni prin diferite locali
toasă şi cal La Spitalul municipal festare, organizată de sec că aminte că cei doi copii au ne tăţi din ţară.
ai mult se- din Hunedoara a avut loc ţia Laborator clinic şl mi Părinte iresponsabil voie de alimente, de îmbrăcăminte,
or semnala — sub egida Uniunii so de rechizite şcolare, dar mai ales de Pentru infracţiunea de tîlhărie a
tul va sufla cietăţilor de ştiinţe medi crobiologic, au prezentat ocrotirea şi dragostea unui părinte. fost condamnat la cinci ani închisoa
). Tempera- comunicări ştiinţifice me Tată a doi copii, neîncadrat în re de către Judecătoria din Petro
vor fi cu- cale din R. S. România, muncă, şi-a abandonai familia, sus-
şl 15 grade, filiala Hunedoara-Deva — dici, biologi, ehimişti . şi Recidivist, fără ocupaţie şani, recursul inculpatului către tri
e între 28 şi trăgîndu-se cu rea-credinţă de la o- bunal fiind respins ca nefondat.
consfătuirea Judeţeană cu cadre medii sanitare de bligaţia stabilită de organele jude
vreme fru- terna „Tehnici moderne la spitalele din Deva, Hu Deşi eliberat condiţionat din exe
rul variabil cătoreşti de a plăti lunar suma de cutarea unei pedepse de 5 ani în Rubrică realizată cu sprijinul
(Meteorolog de 'laborator". La mani nedoara şi Petroşani. chisoare pentru infracţiunea de furt Tribunalului judeţean
ana V. Do- 550 tei pensie de întreţinere. Se nu