Page 13 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 13
ţp*v»
sjl
S*lA
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂ! VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE
N TARA NOASTRĂ A TOVARĂŞULUI
v 3 WOJCIEGR JARUZELSXI
S O C I A L I S M U L Nicolae invitaţia tovarăşului de Stat au avut loc, vineri porturilor de prietenie şi
I,a
CONVORBIRI OFICIALE
Ceauşescu,
secretar
Partidului
al
Co
general
Consiliului
La
tilaterală şi rodnică a ra
Palatul
munist
Român,
preşedin
tele
Socialiste
Republicii
România, vineri dimineaţa dimineaţă, convorbiri ofi colaborare dintre Partidul
ciale româno-polone.
Comunist Român şi Parti
AL uUIVIIItrULUi JUUcŢI HUNEDOARA ItWMM. a sosit în Capitală, într-o cipat : nez, dintre România şi Po
La convorbiri au parti
dul Muncitoresc Unit Polo
vizită oficială de prietenie
în ţara noastră, o delega
U 1 A B J J J D E Ţ E A N Din partea română — to lonia, şi au relevat dorinţa
ţie de partid şi de stat din varăşul Nicolae Ceauşescu, comună de a acţiona pentru
Republica Populară Polo secretar general al Parti amplificarea şi aprofunda
nă, condusă de tovarăşul dului Comunist Român, rea acestora in viitor, pe
Anul XXXÎV, nr. 7 642 SÎMBÂTĂ, 5 IUNIE 1982 4 pagini - 50 bani Wojcieeh Jar.uzelski, prim- preşedintele Republicii So plato politic, economic,
secretar al Comitetului cialiste România, tova tel mico-ştiin tifle, cultural
Central al Partidului Mun răşii Constantin Dăscăles- şi în alte sfere de activi
citoresc Unit Polonez, pre cu, membru al Comitetului tate, In folosul ambelor
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescti şedintele Consiliului de Politic Executiv al C.C. al ţări şi popoare, al con
Miniştri şi al- Consiliului P.C.R., prim-mi nistru al strucţiei socialiste în cele
Militar pentru Salvare Na guvernului, alte persoane două ţări, al cauzei gene
la plenara C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie ţională ale R.P. Polone. oficiale. rale a socialismului şi pă
Ceremonia sosirii dele Din partea polonă — to cii în lume.
Abordare profund ştiinţifici a realităţilor gaţiei de partid şi de stat varăşul Wojcieeh Jaru- şi Poloniei de a extinde
Dialogul la nivel înalt a
avut
poloneze
a
reliefat
României
interesul
loc
pe
zelsld, prim-secretar al Co
aeroportul Qtopeni.
mitetului Central al Parti
în
tovară
româneşti, strălucit probată de practică şului întâmpinarea Jaruzelski dului Muncitoresc Unit cooperarea, în sectoare tfe
Wojcieeh
Polonez, preşedintele 'Con
însemnătate
mare
pentru
siliului de Miniştri şi al
şi a 'celorlalţi membri -ai
naţional^,
lor
economiile
delegaţiei au venit tovară Consiliului Militar pentru de a spori şi diversifica
şul Nicolae Ceauşescu, to Salvare Naţională ale Re schimburile comerciale, VS“
Dispariţia claselor sociale, a inegalităţii sociale şi naţionale, varăşul Constantin Dăscă- publicii ' Populare Polone, lorificîndu-se cit mai bine
lescu, alţi tovarăşi din tovarăşii Jozef Czyrek, posibilităţile existente in
realizarea unei societăţi a egalităţii sociale şi naţionale asigură ba conducerea de partid şi de membru al Biroului Poli acest sens.
ia materială şi socială pentru o concepţie unitară despre lume şi stat. tic, secretar al C.C. al T o v a r ă ş i i Nicolae
La ora 10,00, aeronava P.M.U.P., ministrul aface Ceauşescu şi Wojcieeh Ja-
viată. cu care a călătorit delega rilor 'externe, alte persoa ruzelski au stabilit ca
NICOLAE CEAUSESCU ţia poloneză a aterizat. La ne 'oficiale. membrii celor două dele
scara avionului, tovarăşul Analizând stadiul şi per gaţii să examineze, îa
Wojcieeh Jatw.elski a fost spectivele relaţiilor bilate timpul vizitei, căile şi mo
Fără îndoială că masa In problematica examina ţilor sociale, pentru o socie salutat cu căldură de tova rale, t o v a r ă ş i i Nicolae dalităţile concrete de in
: argă a comuniştilor, toţi oa tă, prin conţinutul şi forţa tate nouă, mai dreaptă şi răşul Nicolae Ceauşescu. Ceauşescu şi Wojcieeh Ja- tensificare a colaborări!
menii muncii din judeţul convingătoare a tezelor ş-i mai bună". ruzelski au evidenţiat cu
nostru, asemenea întregului concluziilor ce se degajă din Intre aceste opţiuni dia (Continuare în pag. a 4-a) satisfacţie dezvoltarea mul (Continuare în pag. a 4-a}
partid şi popor, citesc şi re expunere se regăsesc puter metral opuse s-a deschis a- 0«nso®©»e»®«»®©»®o#i»**©®ee<îo6i osessevstiaelgoeicotiasGsvssosiicoftI
citesc cu cel mai viu inte nic, încă o dată, personalita rena luptei neîmpăcate din Pe drumul cărbunelui, din abataje spre termocentrale (911)
res strălucitul document pe tea şi vocaţia profund crea tre clasele antagoniste, tere
care îl reprezintă Expunerea toare a secretarului general nul afirmării idealurilor de
secretarului generai al parti al partidului, t o v a r ă ş u l dreptate socială şi libertate Numai cu... intenţii, calitatea
dului, tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu, capacita naţională, care au însufleţit
‘Ceauşescu, la plenara lărgi tea sa neasemuită de a des d’ntotdeauna masele largi
tă a C.C. al P.C.R. din 1—2 cifra esenţa fenomenelor şi populare. cărbunelui nu poate îi îmbunătăţită
iunie a.c. Citesc şi regăsesc de a găsi răspuns marilor şi Analizînd evoluţia poporu
în ea tabloul însufleţitor al complexelor probleme ale lui nostru în spiritul celei — După cum rezultă din avut cea mai mică depăşi — un front curat, fără in
ipropriei noastre istorii de e- făuririi socialismului in epo mai riguroase gîndiri ştiinţi statistici — arăta subingi- re a conţinutului la cenu tercalaţii de steril. Se sciSi)
liiberare şi edificare a noii ca contemporană. fice, expunerea relevă fap nera Nyivi Ibo.y. şefa com şă (cu 1,6 puncte). 120 tone de cărbune
societăţi. Istoriceşte, fiecare orîndui- tul oă odată cu apariţia cla partimentului C.T.’C. de la — Există vreo explica calitate în 24 de ore. Şi ia
Din expunere se degajă re a avut, se ştie, ideile sale, sei muncitoare pe scena, is întreprinderea minieră Băr- ţie a n'eincadrării în con pregătiri, unde lucrau gru
cu neasemuită forţă adevă care au călăuzit clasele sta - toriei s-a dezvoltat o con băteni — doar sectorul I ţinutul de cenuşă? pele lui Emil Spătaru şl
rul cu valoare de geneză că pine, le-a determinat la ac cepţie nouă, revoluţionară, — Tăierea mecanizată de Szocs Dionisie, starea căr
tot ce am înfăptuit şi înfăp ţiune. în conformitate cu le privind organizarea societă se încadrează în indicato la sectorul II şi inlercala- bunelui era bună, cu per
tuim pe calea făuririi socie gile general valabile., cu ţii, a relaţiilor sociale, trece rii de calitate şi nu este tiiie de steril din secto spective de îmbunătăţire
tăţii socialiste multilateral propriile lor interese, după rea la o orînduire fără clase penalizat din cauza depă rul III. după ce se va intra în pro
dezvoltate şi a comunismu cum „clasele asuprite — sub asupritoare, a dreptăţii so şirii 'conţinutului de cenu Aceleaşi justificări, întâl ducţie. N-am întâlnit zone
lui este reflexul econamico- liniază t o v a r â ş u I Nicolae ciale şi naţionale. Făurirea şă Dimpotrivă, are un plus nite la multe întreprinderi cu intercalaţii de steril.
social al concepţiei materia- Ceauşescu în expunere - Partidului Comunist 'Român, de producţie de aproape miniere din bazinul carbo Am văzut în schimb, la
list-dialectice şi istorice de şi-au elaborat propriile con ca rezultat firesc al dezvol 900 tone de cărbune, pe nifer al Văii Jiului. brigada lui Androne Gru-
spre lume şi viaţă, promova cepţii teoretice şi ideologice tării forţelor de producţie şi seama calităţii acestuia. Sectorul TI. Discutăm cu măzescu — unde se execu
tă cu consecvenţă de partid despre lume şi viaţă, care, relaţiilor de producţie de tip Celelalte sectoare — 11, III inginerul Kereeheş Fran- tau lucrări de pregătire
— fundamentul teoretic, ideo corespunzător fiecărei orân capitalist, a marcat unirea şi IV — au diferenţe mari, cisc despre calitatea căr pentru abatajul ce îl vor
logic şi politic al propriei duiri sociale, le-au luminat socialismului ştiinţific cu miş- de la lună la lună, între bunelui, despre posibilită exploata — cum este alea
noastre practici social-istori- calea în lupta revoluţionară 4 şi 5 puncte. Doar în lu ţile de reducere a sterilu să piatra spre a fi intro
ce. pentru înlăturarea nedreptă (Continuare în pag. a 2-a) na aprilie întreprinderea a lui. dusă apoi în culcuş. Preo
— în abatajul frontal ta cupări pentru alegerea ste
vanul este foarte slab, se rilului am întâlnit şi la bri
ik zi li AGRICULTURĂ ffy este vreme de sfat la umbră: îoţî face mărunt — preciza in gada lui Mitral Samson si
abatajul
în
schimbul
terlocutorul.
în
Gheorghe
lui
frontal 6 104 (stratul 3, blo Iordan. însă trebuie reţi
cul XII), nu se poate exe nut un aspect: nu există ©
locuitori satelor, fără nici o excepţie, In of mp, la sapă! cuta alegerea manuală. A- evidenţă clară pe echipe şi
în
multe
porţiuni,
■poî,
de
brigăzi
a
cantităţilor
stratul 4. se apropie de steril ales. Şi de aici o se
„Praşila I la cartofi a pe formaţii de lucru, coor- găsit la lucru doar pati-u de sapă, oamenii .ies mai stratul 3 şi deci Intercala- rie de neajunsuri: unii a-
fost efectuată pe 518 ha donînd îndeaproape mobi oameni: „Ştiţi — ne spu greu, dar de rutine încolo liile de steril sînt inevita leg sterilul, alţii nu îl aleg.
din cele 773 cultivate, în lizarea oamenilor, organi nea Cornel Ciroza, ingine vor fi mai mulţi". în a- bile. La nivelul brigăzilor nu
frunte sîtuîndu-se C.A.P. zarea bună a muncii. Se rul şef al cooperativei a- — Dumneavoastră, ca in se simte acest lucru, dar
Toteşti (cu 120 ha prăşite), urmăreşte permanent sta- grierale — preşedintele se ceastă situaţie, la Clopoti giner, v-aţî gindit la o so pe sector sterilul se adu
Ostrov (100 ha) şi Unirea va, unde sânt cultivate cu luţie pentru diminuarea e- nă şi se duce pe galeria
(80 ha) » A început praşila RAID-ANCHETĂ ÎN CONSILIUL UNIC cartofi 90 ha, praşila ma fecielor acestor cauze o- de coastă, odată cu cărbu
a II-a mecanică la cartofi, nuală trebuie intensificată, biective ? nele.
efectuîndu-se pînă acum AGROINDUSTRIAL TOTEŞTI — M-arn gindit la înfiin Discutăm despre 'Calita
pe 294 ha. ® Praşila I me întrucât tarlalele sînt năpă ţarea unui punct de alege tea cărbunelui şi cu ingi
canică la porumb — pe rea culturilor şi — deoa află în concediu, eu am dite de buruieni. Primăria re a sterilului lingă trans nerul Ovidiu Avramescu,
305 ha din 482 ha. Ram ase rece întreaga suprafaţă a lipsit din unitate o perioa comunei Riu de Mori tre- portor. directorul întreprinderii.
mult în urmă sînt unităţile fost erbicidată — se inter dă, 'din motive personale Sectorul III. în abatajul DORIN CORPADE
din Dens.uş (cu numai 20 vine ■ cu sapa doar acolo — şl abia azi fjoi — n.n.) TRAIAN BONDOR cameră 6 224 lucrează bri
ha prăşite), Peşteana (5 unde este nevoie. Miercuri, am declanşat praşila ma gada lui Gheorghe Rusan (Continuare în pag. a 2-a)
ha), Sarmizegetusa (24 ha). nuală. Deci, fiind prima zi (Continuare în pag o 2-a)
Ciula Mare (32 ha). în tarlaua cu cartofi din
satul 'Cîrneşti au Ieşit la
ÎN FRUNTE prăşit 30 de oameni.
IN ZIARUL DE AZI:
La Toteşti, în fiecare zi, VECINII
întreţinerea culturilor cu e Cadrele de conducere
noaşte o puternică concen Cooperativa agricolă de şi specialiştii din uni
trare de forţe mecanice şi producţie din Ostrov are o tăţile agricole să-şi
umane. Atenţia principală cultură de cartofi de toată îndeplinească irepro
este îndreptată spre efec frumuseţea. Faptul se ex şabil atribuţiile ce li
tuarea praştiei manuale la plică prin aceea că se a- s-au încredinţat !
cartofi. întreaga suprafaţă cordă o mare atenţie între • La Fabrica „Vidra"
a fost repartizată ,pe for ţinerii acestei culturi, pînă Orăştie. Toate efortu
maţii de lucru, urmărua- în prezent fiind prăşită rile îndreptate spre
du-se îndeaproape ca toţi manual aproape întreaga recuperarea restanţe
cetăţenii să ia parte ia În suprafaţă de 120 ha. La lor şi realizarea rit
treţinerea culturilor, ca cooperativa din Clopotiva, mică a sarcinilor fizice
praşila I să se desfăşoare însă, unitate aflată în ime
de calitate şi în ritm .acce diata vecinătate, cartofii nu mm » Este necesară mai
lerat. Membrii biroului co sînt chiar aşa de frumoşi, multă preocupare pen
mitetului comunal de în multe locuri ii-a năpădit tru diversificarea sor
partid, deputaţii, factorii de rapiţa. în ziua raidului Se recoltează loliumuî de pe terenurile Complexului pentru creşterea şi îngrăşarea timentelor de mîtvcă-
răspundere din localitate au nostru, deşi era o vreme mieilor Simcria. ruri din legume
fost repartizaţi pe sate şi minunată pentru săpat, am
