Page 14 - Drumul_socialismului_1982_06

pag. S DRUMUL SOCIALISM!

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA
La Fabrica
~CC. AL P.C.R. DIN 1—2 IUNIE
Abordarea profund ştiinţifică „Vidra“0răşiie 11.00 Tclc
11,05 Din
triei
a realităţilor româneşti, strălucit Toate eforturile îndreptate spre recuperarea n,so a v
tivai
muz
probată de practică restantelor şi realizarea ritmică a sarcinilor fizice 13.30 La
12,03 Film
o aj
mini
fUrmare din pcg, %) tive de care dispun pentru a punerea secretarului general După cinci luni din a- la sută din materia primă biroul pregătirea, progra­ 18,35 Săjil
asigura afirmarea deplină a al partidului cu privire la cest an, colectivul între­ 18.50 1001
concepţiei partidului nostru raportul dialectic, intercondi- necesară realizării produc­ marea şl urmărirea pro­ 19.00 Teie.
„Vi'dra“
O-
ca mod de viaţă, de gîndire ţional dintre rolul forţelor prinderii înregistrează din urmă­ ţiei marfă. Greutăţile pro­ ducţiei — avem obiective 19.30 Tete
răştie
vocate de lipsa de piei au
cxtrea muncitorească !n ţara şi acţiune al întregului po­ de producţie şi concepţia re­ toarele rezultate: indicato­ determinat organizaţia de deosebit de mobilizatoare, 29.00 Cerni
seiec
în 1982 ne-am propus să
noastră, ridicînd pe o treap por. voluţionară a partidului de­ rul producţiei marfă este partid, consiliul oamenilor creăm şi să introducem în colul
fă superioară luptele de c!a Conceptul făuririi conştiin­ spre lume şi viaţă, ia rolul realizat în proporţie de 90 muncii, pe ceilalţi factori fabricaţie 105 noi modele C'ons
să pentru răsturnarea bur ţei socialiste unitare, ca par­ lor în organizarea societăţii, la sută, cei al producţiei responsabili din secţiile şi pentru producţia internă 20.50 litm
şi
ghezo-moşierimii şi instaura te integrantă a uriaşului subliniindu-se cu putere ce­ globale 81 la sută, produc­ atelierele întreprinderii să şi 20 pentru export. Avem dul
rea puterii muncitoreşti-ţără proces revoluţionar pe ca­ rinţa majoră de a se acţio­ ţia netă (pa patru luni) acţioneze cu maturitate şi create deja 176 de noi mo­ 21.00 Tclc.
na intr-un mod calitativ nou
neşti, căci istoria dezvoltări re-! străbatem, realizează o pentru generalizarea şi afir­ 310 la sută, marfa vîndută responsabilitate, căutînd dele, dintre care 65 sînt 21.50 Iutii:
societăţii este istoria iupte deschidere inedită nu numai şi încasată 08 la sută, pla­ cele mal bune căi care să destinate exportului. De scări
varie
de clasă. Iar istoria însăşi pentru cercetarea teoretică, marea generalizată, activă, o nul la beneficii 89 la sută. ducă la realizarea în cît remarcat că 17 dintre aces­ muzi
este martorul fide! a! aces­ ci pentru întreg ansamblul acestei concepţii în munca, S-au economisit 9,4 lei la mai mare măsură a sarci­ tea sînt obţinute prin va­
tui adevăr. muncii politico-ideologice şi pentru îndeplinirea sarcini­ cheltuielile totale de pro­ nilor. lorificarea superioară a
cultural-educative desfăşura­ lor, în întreaga viaţă socială. ducţie şi 51,1 lei la cele
Formarea şi afirmarea unei — Cum se putea suplini materialelor refolosibile.
concepţii teoretice şi ideolo­ te de organizaţiile noastre Este, de asemenea, nece­ materiaie. După cum se lipsa ele piei de ovine? încă un domeniu în ca­
de partid, de toţi factorii
gice unitare despre lume şi sar ca în dezbaterea acestei poate vedea, unii dintre — în primul rînd, prin re sînt orientale eforturile
viaţă este însă un proces chemoţi la acţiune responsa­ complexe probleme, sa se principalii indicatori eco­ prelucrarea intensivă a la „Vidra" Orăştie. Este BUCHII
pe cit de îndelungat pe atit bilă în această direcţie. releve rolul luptei dintre nou nomici n-au fost realizaţi. pieilor de vînat — releva cel al calităţii produselor, cUoprogra
de complex. Acest mod nou învăţământul politico-ideo- şi vechi pentru triumful nou­ Care sînt cauzele ? luliu Dicu, şeful biroului mai ales că, începînd din Radiojurn 8,
presei;
de abordare a raportului iogic, adunările generale ale lui, în ce se personifică ve­ — Principala şi de fapt plan-producţie —, apoi semestrul viitor, colectivu­ diilor; 9,6
dialectic, de intercondiţiona- organizaţiilor de partid, sin­ chiul şi cum trebuie acţio­ singura cauză a nerealiză- prin recuperarea fiecărui lui îi revin sarcini deose­ 9,05 Audi
dicat, U.T.C., organismele rilor — ne spune Elena petec de materie primă, bite pe linia exportului. Buletin tl
re dintre modul de produc­ cu Itucal-şti i nţifi ce, toate for­ nat pentru înlăturarea men­ Brînduşa, secretarul comi­ vlsta Iile:
ţie şi conştiinţa socială uni­ talităţilor învechite despre prin valorificarea lui supe­ „Pentru creşterea calităţii Ansamblu
mele şi mijloacele politico- tetului de partid al între­ rioară. Astfel, în cele cinci — releva, în continuare, Timişoara
tar socialistă, pune in faţa educative de care dispun muncă, despre viaţă, per­ prinderii — este lipsa ma­ Elena Brînduşa — se acţio­ ştiri; 11,0
partidului, a organizaţiilor organele şi organizaţiile spectiva optimistă a victoriei teriei prime. Ne con­ luni care au trecut din an nează prin cele mai diver­ tr-un glii
s-au economisit la operaţii­
scle o cerinţă de însemnă­ noastre de partid sînt che­ noii concepţii - dar nu fă­ fruntăm şi în acest an cu le de confecţii din blană se forme şi mijloace ale ictin de
cultural;
tate capitală - anume aceea mate cu o foiţă irezistibilă ră efort considerabil — prin deosebite greutăţi în apro­ 2 000 metri pătraţi de pici. muncii politico-educative. folcloruJu
de a face totul, de a uni şi să abordeze pe larg, în dia­ activitatea de zi cu zi a or­ vizionarea cu materie pri­ Procedînd în acest mod, ara Iniţiativa adoptată recent vanpremii
De )a 1 li
mobiliza larg toate forţele loguri vii, deschise, impor­ ganizaţiilor noastre de partid, mă. De la începutul anului reuşit să „acoperim" în în adunarea generală a oa­ club; 10,0i
ideologice şi politico-educa­ tanta teză emanată din ex- o tuturor comuniştilor. am avut asigurată doar 55 mare parte cele 45 procen­ menilor muncii ■— „Eu exe­ ’ţţ.OS Con
âh; 16,30
ţ» _ » — _ » _ — O — te minus la materia primă, cut, eu controlez, eu răs­ ai etnicei
să ne realizăm producţia pund" — este doar una Buletin c
marfă în proporţia amin­ dintre formele de întărire manab s
LA ZI IN A G R I C U L T U R Ă vreme, că la noi nimic nu a responsabilităţii fiecărui 20,40 Prut
serii;
ai
tită. Se ştie de mai multă
lucrător din colectiv pen­
relor;
2
se pierde, totul se valorifi­ tru calitate, de introduce­ ştiri; 21,05
(Urmare din pcsg. 1) că în producţie. re a unui autocontrol neavoastr S
jurnal.
eficient.
Cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile O altă direcţie în care muncitoresc înregistrate Deşii ţie. Iu da:
rezultatele
de
stop mur
agricole să-şi îndeplinească ireproşabil şi-au concentrat atenţia oa­ colectivul nostru pînă a-
menii muncii de la „Vi­
bule să ajute la mobiliza­ dra" este cea a diversifi­ cura nu sînt mulţumitoare,
rea la sapă a tuturor coo­ cării gamei sortimentale,
avem
per­
peratorilor din sat. atribuţiile ce li s-au încredinţat I prin realizarea unor pro­ in continuare bune ixmtru
mai
spective
UNII LA SAPA, In expunerea secretaru­ tehnice ia însămînţarea li­ unele cadre din conduce­ duse noi, a unor con­ realizarea ritmică a sarci­ DEVA :
ALŢII LA UMJÎKA lui general al partidului, to­ nei suprafeţe de 12 hecta­ rile C.A.P., specialişti sau fecţii şi a r t i c o l e care să nilor şi sîntem hotărîţi să I—II (I
varăşul Nicolac Ceauşeseu, re cu fasole, ceea ce a fă­ tehnicieni au primit sanc­ fie în ton cu cerinţele pie­ recuperăm restanţele, să ne na zbui
HUNEDO
Leoniţa Dănescu, prima­ ia recenta plenară a C.C. cut ca recolta să fie com­ ţiuni materiale. între a- ţei, cu gusturile publicului realizăm integral, pînă la vistul (FI
rul comunei Densuş, ne al P.C.R. se subliniază cu promisă, cheltuielile efec­ ce.ştia îi amintim pe Aure­ larg. sfârşitul anului, prevederi­ Mahmudi
spunea: „Dacă veneaţi pregnanţă necesitatea creş­ tuate pentru pregătirea te­ li an Fondrea, medic vete­ — în acest sens — subli­ le la toţi indicatorii". Echipajul
(Arta) ;
marţi, aţi fi găsit la pră­ terii răspunderii cadrelor renului şi semănat în­ rinar la dispensarul terito­ nia Rodica Hancheş, de la MIRCEA LEPĂDATU (Construi
si la cartofilor 200 de oa- din conducerile unităţilor sumând p e s t e 28 000 rial Baru, Tom ar a Ph-ău, SÂNI : S
meni“. „Astăzi nu sapă ni­ agricole şi a tuturor spe­ lei. în acelaşi timp, unita­ şefa fermei zootehnice de rea); c
<7 N'oien
meni ?". „Ba da, clar mai cialiştilor în autoconduce- tea a pierdut o producţie la C.A.P. Nădăştie, Con­ Marla-Mi
1
puţini' . Ne-am dus la tar­ re, întărirea autogestiunii, în valoare de peste 150 000 stantin Ciornei, medic ve­ Fiul m
laua cultivată cu cartofi. în apărarea şi dezvoltarea iei (!). Inginerul şef al terinar la dispensarul teri­ VULCAN
iea (Luci
.Jumătate clin cele 20 ha p r o p r i e t ă ţ i i coopera­ C.A.P. Mihai Hoţea, şi şefa torial Geoagiu, Andrei Di- Campioni
erau săpate frumos. Briga­ tiste pentru realizarea noii fermei legumicole, Lucia raa, inginer şef la C.A.P. NINOASt
dierul Iulius Pădureanu calităţi a muncii şi a vie­ Olaru, pe lingă răspunde­ Hărău, Tit Munteanu, me­ vă cer (5
'JOI:
ne-a spus că faptul se da­ ţii, pentru ridicarea bună­ rea materială, potrivit pre­ dic veterinar şi Tiberiu (Retezatu
torează membrilor brigăzii stării întregului popor. vederilor legale sînt pa­ Hălmaj, tehnician la dis­ toarcere
din satul Densuş, care au Subordonînd eforturile îm­ sibili de răspundere pena­ pensarul teritorial Băcia, tii (Stea
ieşit cu toţii la sapă, evi- plinirii acestor deziderate, lă pentru neîndeplinireâ a- Lucia Voroneanu, contabil TIE : Du
ne, aur,
denţiindu-se Anghel Mar- preşedinţii şi cadrele teh­ tribuţiiior ce ii s-au încre­ şef la C.A.P. Valea Sîn- CEO AG ll
cu, Nica Lăsconi, Lucreţia nice de la C.A.P. Silvaş, dinţat. giorgiuluî, Rozica Mi.ron, stelelor -
Gărdean şi alţii. Pe cele­ contabil şef la C.A.P. Sîn- de cultul
lalte 10 hectare, prasila pelru şi alţii. blcmo pc
BRAZI:
manuală a început mai tîr- I g n o r î n d obligaţiile ✓ • ciul; CA
_ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ziu deoarece şi plantatul ce le revin, unii şefi de vs {•»:« x lor (Cast
s-a făcut mai târziu. In fermă m a n i f e s t ă in­ MEKIA:
şui): if,i
z;ua raidului nostru am gă­ Boşorod, Hapoltu Mare şi O situaţie inadmisibilă dolenţă în muncă şi lip­ gipt (Lu
sit la sapă 40 de coopera­ din numeroase alte unităţi, se întilneşte şi la ferma să de preocupare pen­
tori. Brigadierul Petru O- asigură aplicarea cu fermi­ nr. 4 din Harău (condusă tru realizarea sarcinilor de Imagine din noul centru al Bradului.
nescu ne-a spus că şi cei tate a măsurilor stabilite de Mircea Cristea), a Aso­ producţie, fermele respec­ Foto: VIRGIL ONOIU
din Ilăţăgel sînt hotărîţi să pentru creşterea producţiei ciaţiei horticole. Deva, unde tive nereuşind să obţină UC
termine în maximum două agricole vegetale şi anima­ unele culturi s-au compro­ de la începutul anului nici
zjle prasila I a cartofilor. le, unităţile respective a- mis, nefiind întreţinute la cel puţin o producţie me­ taaî cu... Intenţii, calitatea cărbunelui Rezultai
dueîndu-şi o contribuţie timp, iar o parte din tere­ die de 1 litru lapte pe zi iunie 198:
La C.A.P. Peşteana au meritorie la realizarea o- nuri nu sînt nici acum Extr. I
fost prăşite până acum 35 biectivelor cuprinse în pro­ cultivate cu legume. Se­ de la fiecare vacă (!). Se nu poate fi îmbunătăţită 77. 81, 25
ha din cele 45 cultivate cu gramul judeţean de auto- rioase neajunsuri se intil- pune fireşte întrebarea: Extr. a
cartofi. Nici aici şi nici la ccnducere şi autoaprovi- nesc şi în activitatea fer­ cum îşi îndeplinesc sarci­ {Urmare din pag. 1) claubarea la culbutor şi pe 13, 82, 72
Fond ti
Densuş însă nu s-a săpat mei de legume a C.A.P. U- nile şefii de fermă Cornel benzile transportoare. l 200 102 1
pînă acum nici un ar cu zionare teritorială. nirea (preşedinte Constan­ Stoicuţa (C.A.P. Rîu Alb), Sînt măsuri bune deoa­
porumb, deşi este timpul în contrast cu asemenea tin Baloeş, inginer şef Mi­ Glieorghe David (C.A.P. — Sînteţi mulţumit de rece eficienţa claubării stă
să fi început şi această lu­ .exemple, există şi unele hai Bîra şi şef de fermă Toteşti), Florin Florea calitatea cărbunelui livrat sub semnul întrebării. De
crare. De ce ? Fiindcă se unităţi agricole unde pre­ Ludovica Diconi). Orice ar­ (C.A.P. Densuş), loan Ru- preparaţiei din Lupeni ? obicei claubajul se poate V*
consideră că este vreme şedinţii, contabilii şefi, in­ gument ar invoca tovarăşii san (C.A.P. Dine) dacă re­ — Apare un paradox. face la clasa peste 80 mm
destulă pentru aşa ceva. ginerii şefi sau şefii de din conducerea C.A.P. şi zultatele fermelor respecti­ Cărbunele din sectoarele (aici şi această claubare se Timpii
Probabil de aceea în sediul ferme manifestă nepăsare a fermei, acestea nu-i pot ve sînt sub orice critică ? miniere are un aspect fru­ execută mai timid, fie din ziua de
mea se
cooperativei din Densuş se şi indolenţă, lipsă de exi­ absolvi de răspunderea ce O situaţie asemănătoare se mos, însă ia cenuşă aceas­ cauză că nu sînt instalaţii, rul va
desfăşura o activitate foar­ genţă şi fermitate în înde­ o aveau pentru respecta­ întîlneşte şi în cadrul fer­ ta deţine ponderea, după fie că în abataje nu se a- şl se V'
te intensă cu hîrtiile pe plinirea atribuţiilor ce le rea întocmai a planului de melor de la C.A.P. Vaţa cum ne arată probele de cordă atenţia cuvenită se­ cări ele
cădea
care le manevrează Orten- sînt încredinţate. Ca urma­ cultură si întreţinerea co­ de Jos, Burjuc, Ciopotiva laborator. parării pietrei). Numai că mai ale
sia Viţionescu, contabila re, în activitatea econo- şi Zdrapţi, unde se pune — Să înţelegem că pro­ 85 la sută din producţia de să. Vint
mico-financiară a acestor respunzătoare a legume­ problema luării unor mă­ bele respective sînt subiec­ nă Ia n
şefă, Florin Florea, şeful unităţi se întîlnesc serioase lor. Evident, nici specia­ suri radicale, mergindu-se tive ? cărbune de la Bărbăteni variabili
fermei zootehnice, Ana liştii de la C.U.A.S.C. şi — . . . ? ! este cuprinsă în clasa 0—14 minime
neajunsuri, ceea ce face ca chiar pînă la desfiinţarea tre 11 ş
Grama, contabilă şi Lucia potenţialul lor productiv de la unităţile contractan­ fermelor respective. — Ori că sînt, ori că nu mm. în aceste condiţii maxime
Drămnescu, ajutoare conta­ să nu fie nici pe departe te nu şi-au îndeplinit sar­ Este o cerinţă imperioasă sînt, tovarăşe director, un claubajul devine neecono­ grade.
Pc ntri
bilă, cărora le place teri­ valorificat, ba chiar să fie cinile ce le aveau pe linia ca în toate unităţile agri­ lucru e cert: îa întreprin­ mic şi greu de realizat. So­ nie. vri
bil să stea la umbră. Lu­ prejudiciată avuţia obşteas­ colaborării e-u unitatea cole şi fermele de produc­ derea minieră Bărbăteni luţia rămîne tot schimba­ caldă. f.
a-
Organele
producătoare.
crătorii de la sediul coo­ că din cauza nerespectării gricole judeţene, pe baza ţie sâ fie instaurat un cli­ trebuie să se îmbunătă­ rea ponderii stratelor cu ros. Loc
cărbune. Nu este mai puţin
se de
perativei din Peşteana au tehnologiilor de producţie mat ferm de ordine şi dis­ ţească calitatea cărbunelui. semnala
stabilite. analizei abaterilor săvârşi­ ciplină, toate cadrele de Ce întreprindeţi în acest adevărat că sînt şi alte so­
procedat altfel: au pus un te şi stabilirii vinovăţiei, conducere avînd obligaţia scop ? luţii care stau deocamdată ee. Vint
deral. T
lacăt solid la uşă şi au ple­ Un caz de gravă irespon­ au datoria să aplice pen­ în mîna cadrelor tehnico-
sabilitate faţă de soarta să-şi pună întreaga pute­ — Tindem să schimbăm mc vor
cat. La sapă ? Nu, fiecare producţiei agricole a fost tru fiecare caz în parte re şi capacitate de muncă ponderea exploatării stra- inginereşti. Dar aportul a- şi 32 t
cu alte treburi, străine de constatat recent la C.A.P. sancţiunile legale cuvenite. în slujba înfăptuirii neabă­ telor, punînd un accent cestora nu este încă pe minime
de. (Mc
interesele, la ordinea zilei, Băcia. La această unitate P e n t r u neîndeplinirea tute » sarcinilor ele plan. deosebit pe straiele 13 şi măsura solicitărilor econo­ oiu : Vr
ale Unităţii. nu s-au respectat normele sarcinilor ce le-au revenit, NfCOLAE TÎRCOB 3, apoi să intensificăm miei naţionale...