Page 15 - Drumul_socialismului_1982_06

NR. 1 642 # SÎMBĂTĂ, 5 IUNIE 1982 pag. S

mmmm ţiunea inti'e trecut şi prezent. 1 L o Soia de Criş, hăr­ me de propagandă al co­ Concursul pe mesen?
intre contingentul azi trecut 4 nicia oamenilor este mitetului comunal de partid,
zhjne
de pragul maturităţii şi cel I la ea acasă. Peste ne arată unde au organizat
ce duce mai departe flacă- 4 1 000 de locuitori cit nu­ tinerii satuiui acţiuni de Un nou succes
ra eternă a entuziasmului. / mără acest centru de co­ curăţire pe păşunile din
Scenariul foarte bun al lui 4
eajtc k pă­ Dumitru Carabăţ porneşte / mună sînt mereu în plină „Dîmbu Mare" şi „Boarie",
tocmai de la realitatea tul- ţ activitate. La grădiniţă, şoi­ alături de ei participînd al şcolii
şiţi® s Fes-
Josephine . de abanos, dar în realitate pendenţe organice, fapt care ţ nele colectivităţii. Cristian Cristea, Letiţia Moise, Vio­
imişoara pe toate meridianele Venera burătoare a acestei interde- < mii patriei pătrund în tai­ cadrele didactice Maria
ic: „Despre avea doar o singură dragos­ asigură viziunii regizorale şi, i I Stan, Adina Dănilă, Violina rica Florea, Leontina Mi- hunedorene
evoluţii-
acesteia,
în
cadrul
ericire" Cartea de memorii a Jo- te: lumea oamenilor. Privim lor actoriceşti o largă pistă i
de săptă- eu uimire două fotografii : Draia, lieana Balita, David cluţa ş.a. Ne arată, de ase­
sephinei Baker ne-a fost re­ steaua de revistă, îmbrăcată de desfăşurare. >
comandată drept biografia într-o costumaţie fantastică, Constituit dintr-o suită de ţ Indrei, alături de alţi peste menea, frumosul parc al ti­ A p rup ie re a î n v ă 1 ămî n l u-
politică romanţată a uncia din cele şi aceeaşi stea, nefardată, o rememorări ale unuia dintre i 250 de elevi urca noi trep- neretului amenajat pentru lui de cerinţele producţiei
4 mai mari vedete ale scenei marnă simplă hrăneşte pe personaje, care fusese mar- ) este tot mai evidentă în
Anunţul,
\ de revistă. formulare, nu intr-o unul din copiii ei înfiaţi. tor afectiv implicat în eve- X şcoala hunedoreană, pregă­
mereu
cele
are Suprapunind
astfel
de
două
senila dreptate. Nici urmă de ro­ imagini, Josephine infirmă nimeritele trecutului, filmul ) Moţii din Baia de Criş tirea teoretică şi practică
Flacăra" — manţară în cele peste 300 de falsa credinţă că realitatea ne vorbeşte despre procesul genera- 1 I a elevilor, formarea lor
unei
devenire
a
de
Sin specta- pagini, colate din însemnări, şi aparenţa ar fi unul şi a- ţii, despre formarea el în 4
zentat ia scrisori, mărturii şl decupa­ celaşi lucru. Şl o face cu pu­ circumstanţe Istorice aspre. * pentru muncă şi viaţă
‘artea S je de presă. Fiindcă perspec­ tere de convingere, demon- Ideea dominanta a peliculei l te ale cunoaşterii. Nonage­ el şi vîrstnicii satului în desfâşurîndu-se în condiţii
i: „Lumini \ tiva din care este reconsti­ strînd că arta ei, a fost un este aceea că prezentul so- , narii şi octogenarii Gavrilâ centrul comunei, zona ver­
s“ (episo- tuită viaţa de excepţie a fe­ mijloc pentru slujirea unui Iar a fost plătit cu preţui ţ Stânilă şi loan Sicean, a- de, rondurile cu flori şi optime si sub o îndruma­
\ nomenului Baker este aceea ideal sacru. unor mari sacrificii, fapt ca- < lături de David Faur caută s-cuarurile realizate de toa­ re competentă.
a obiectivitătii, este o per­ Josephine ne-a vizitat ţara re nu trebuie uitat de succe- ţ
spectivă lucidă. Orieît de pa­ ca grădina să le fie cît tă suflarea satului. întrecerile pe meserii din
Je simbdtă radoxal pare, femeia-specta- in două rînduri. Cine a vă- sorii acelor minunaţi oameni l mai plină de roade, iar De la secretarul consiliu­ acest an au confirmat bu­
teciacoi de col, învăluită o viaţă întrea­ zut-o şi a ascultat-o, n-o tineri ce au dat jertfa de "
umoristice, gă de nori de paiele şi pene poate uita. Cartea .Tosephinei singe împotriva ascensiunii \ David Faur să mai „fabri­ lui popular, Gherasim Trifa na pregătire a elevilor, 90
oregrafice. restituie ceva din farmecul fascismului. La temelia con- ! ce", ia cei 74 ani ai săi, aflăm că mulţi cetăţeni ai
de struţ, n-a uitat nici o cli­ inegalabil al unei persona­ dintre ei ajungînd în faza
pă ghetoul negrilor din lităţi unice. Rareori se întim- vingerilor acestor oameni se ţ cît mai multe butoaie, în­ salului au contractat cu
\ Saint-Louis, nici un triumf piă ca un document să te află sentimentul adine, mo- . finală a concursului. De pe
mmmm n-a fost in stare să-i pro­ bilizator al identificării lor ] deletnicire pe care o prac­ statul însemnate cantităţi înalta treaptă a competi­
\ voace acea stare de amne­ implice afectiv în aşa mă­ cu patria. i tică din copilărie. In livezi, de carne şi lapte (Zaharie
\ zie care să fi făcut reducti­ sură. Virtutea esenţială a filmu- 1 pe ogoarele cooperatorilor Lăzăruţ, Traian Anghelina, ţiei finale au fost cucerite
bil conflictul dintre înverşu­ AL. COVACI lui este aceea că vorbeşte 1 din Baia de Criş se prăşesc loan Toma, Tănase Clej 34 de premii şi menţiuni.
I nata militantă pentru pace despre conştiinţa de sine n * Trei elevi, care se pre­
: G.Ofl Ra- şi atentatorii la integrita­ tinerilor de ieri pe un ton 4 cartofii, porumbul, celelalte ş.a.). „îndeletnicirile specifi­
niacţii; 7,(10 \ tea acestui concept. întoarce-te simplu, direct şi cald. Din / culturi de primăvară. ce locului sînt creşterea oilor, gătesc în profil minier, si­
,00 Revista această consecvenţă regizo- ţ în unităţile comerciale, vacilor, porcilor, păsărilor, derurgic şi economic, au
ierul melo- \ Josephine, care sfidase ra­ rală faţă de modul de abor- i
ir< de ştiri; sismul, care îmbrăcase uni­ şl mai priveşte dare a temei izvorăşte credi- ' în cele ale cooperativei iar o parte dintre oameni sînt cucerit locul I pe ţară. Se
iilio ; 10,00 I forma de locotenent al ar­ tul dramatic, sinceritatea, l meşteşugăreşti, la centrul meşteşugari. Ne pricepem numesc Costel Nicoară, de
; 10,05 Me­ matei gaulleisle. care înteme- frumuseţea mesajului. ’ de prelucrare a laptelui - la multe, pentru că moţilor
dio; 10,10 \ iase familia multinaţională o dată la Liceul industrial Vulcan
de \
:atuT‘ (lira de la Milandes — ctitorie cu O distribuţie aleasă mate- ţ unde cifrele înregistrate se din Baia de Criş nu Ie pla­ (profil minier), Romieă Vie-
Buletin valoare de simbol, această rializează in plan interpreta- i apropie cu fiecare zi de ce să stea, să piardă vre­
univers in- Josephine era structural Dinu Tănase, ajuns la al tiv obiectivele peliculei. Va- ţ sarcinile de plan - la pri­ mea" este părerea lui ru — Liceul industrial ni’,
12,00 Bu- \ străină de romanţiozitate. cincilea film al său, abor­ lentin Voicilă, Radu Valda, 1 mărie, peste tot - activita­ 1 Hunedoara (profil meta-
12,05 Atlas dează o temă generoasă: Ştefan lordacbe, Mitică Po- ’ Gherasim Trifa. Activitatea
Nota
la comoara \ este o dominantă a cărţii pescu, Mircea N. Creţu şi i te. aici e continuă şi oamenii lui-gic) si lulia Parlapan —
mare, nestinsă iubire
u; 12,15 A- confruntarea necesară între Marin Hirşman creează per- * Dealurile, văile, şesurile comunei se întrec pentru a Liceul economic şi de drept
io-tv.; 12,00 \ pentru umanitate. Din aceas­ două planuri temporale strîns
80 Meridian tă iubire izvorîseră cântecele corelate. Aceasta, pentru că sonaje memorabile într-o im- ţ nu-s ciorchini de oameni, înfăptui cît mai mult, pen­ administrativ Peti-oşani.
presionantă gamă realistă.
in de ştiri; \ de neuitat ale .Tosephinei. există un ideal — idealul re­ dar prezenţa lor se vede, tru a-şi face viaţa mai fe­ Locul II pe ţară l-au ob­
! promey- - „J’ai deux amours" — cinta voluţionar — care face jonc- C. ALEXANDRU se simte. Bujor Marian, se­ ricită, mai îmbelşugată. ţinut Adrian Cojocaru,
puiar; 17,00 L cretarul adjunct cu proble­ VASILE PÂfAN Cristian Mircea Cuncea (Li­
I
interpr,
; 17,05 Al-
18.00 Orele ceul industrial Petroşani),
adiojurnal ; iste necesari mai multă Livinica Albescu (Liceul
i ai ştagâ- Note ® Note « Nota ® Note ® Note
îtctin de industrial nr. 3 Deva),
jestia dura- Gheorghe Stamin şi Virgil
2.00 lladio- preocupar® pentru Malea (Liceul industrial
2,:I0 Invita- MILIOANE DE LEI alei cu nume de flori explică de ce nici unul dintre
0—G,<8) X'on AŞEZAŢI CU... FURCA ŞI... MULTE GARDURI ei - nu s-a ocupat de organiza­ nr. 1 Hunedoara), Tatiana
diversificarea sortimentelor rea păşunatului ovinelor, de Drilea (Liceul economic Pe-
icturn. DE SIRMA !
necesare
condiţiilor
între ordine şl dezordine di- Lalelelor, din cartierul „Goj- asigurarea desfăşurări a activităţii troşani), iar locul III —
Pe aleea Crinilor, colţ cu a
ferenţa nu este numai de trei
bunei
de mineăruri din iegurei litere, ci mai ales de conţinut. du“ Deva, sînt citeva lucruri acestui sector. Deşi unităţii Aurei Iuga (Liceul indus­
La întreprinderea minieră U- care contrastează cu alte zone nu-i prisosesc furajele, o par­ trial Crişcior), Kiss Leven­
rlcani s-a cam uitat însă con­ ale cartierului. Astfel, blocul te din suprafeţele ce puteau te (Liceul „Aurel Vlaicu",
„Vă oferim mineăruri pe două pe bază de legume, ţinutul. In zona liniilor de ga- E 3 din Aleea Crinilor este în­ fl reţinute pentru fin au fost Orăştie), Ionel Bîrţac (Li­
i — seriile bază de legume", „Servim X’are din incintă, ordinea B-a conjurat de pomi înalţi, le­ păşunate cu oile (I). Pînă zi­
>) 1 Maşi- patru sortimente de mîneă- transformat în dezordine. Pe gaţi intre ei eu sirmâ. Pe colţ lele trecute nici unul dintre ceul industrial Petroşani),
ţArta) ; preparate din legume" sînt ruri, unele numai din le­ acolo, sfidind orice reguli ale cu aleea Lalelelor se ai'lâ blo­ „combatanţi"" nu s-a deplasat Nicolae Rad şi loan Mihal-
Superpoli- invitaţii pe care alimenta­ spiritului gospodăresc, a „cres­ cul „experimental". în faţa le­ a- ia Tămăşeşti, unde unitatea
cu
straturi
găseşti
ecsluia
Destinaţia ţia publică le face consu­ gume şi trei sortimente de cut" un munte de materiale. are repartizată păşunea pentru cea (Liceul industrial nr. 1
■rurgistul) ; gume, zonă verde, cîteva ane­ oi. Cine-i ajută să pună capăt Deva), Lenuţa Martin (Li­
noi
for­
acestei
: oriile i-n matorilor, Cum le onorea­ garnituri — din cartofi, Nu înălţimea relief Impresionează mice ronduri cu flori şl mulţi acestei dispute ?
me
de
de acasă ză, cum răspund aceste u- morcovi, mazăre. „Unita­ (deşi pentru a ajunge in vîr- ţăruşi din ţeavă legaţi intre ei ceul industrial nr. 3 Deva).
! PETRO- nităţi cerinţelor realizării ful ei trebuie să ai niţică re­ tot cu sîrmă. In spatele aces­ DE CE-I LASATA Premiul special al C.C. al
:eoi (Uni- tea noastră este aprovizio­ tuia o mulţime de straturi, LA VOIA ÎNTIMPLARU
romantico unei alimentaţii diversifi­ nată bine cu tot ce este ne­ zistenţă fizică, ceva cunoştin­ toate Împrejmuite cu gard ACTIVITATEA COMERCIALA U.T.C. a fost acordat ele­
LUPENI : cate şi echilibrate nutritiv ţe de alpinism şi curajul de înalt de slrmă de pesta 1,5 me­ INTR-O UNITATE vilor Daniela Mardare (Li­
(Cultura)) ; cesar pentru realizarea ţi­ a încălca citeva nonne de tri. CU AFLUENŢA MARE ?
ineitorese) ; — am văzut în cîteva lo­ protecţia muncii), ci eteroge­ Şi pentru ca „tacîmul" să ceul economic Petroşani) şi
olul al doi- caluri din Deva şi Haţeg. nui sortiment diversificat nitatea el, lipsa de răspunde­ fie complet, între blocuxâie a- Daniel Ionescu (Liceul in­
; LONEA : de preparate culinare" — re cu care sînt depozitate o mintite se află un maidan pa­ După cum arată interiorul
inerul); A- La unitatea „Gospodina" serie de materiale, piese de tronat de diferite unităţi ale magazinului alimentar nr. 53 dustrial nr. 2 Deva). Men­
i lume fă- de pe Bulevardul Dr. Pe­ ne spune responsabilul u- schimb, utilaje pentni noile Trustului de construcţii, găz­ din vecinătatea autogăxâi ora­ ţiuni : loan Muntean (Li­
resc): pol­ investiţii. duite de cele două blocuri-că- şului Haţeg (pereţii afumaţi,
ii e„_„,.ric tru Groza Deva, vitrinele nitaţii, Alexandru Pantca. Toate materialele şi piesele mine ale acestuia. Aici, zona marfa expusă în neorînduia- ceul industrial Simeria),
(AD : în- de aici au avut aceeaşi soar­ verde este călcată de maşini, !â) şi după cum decurge ser­ Carmen Munosc (Liceul a-
rţostea din- tă: cum au fost descărcate din nici un rond de flori nu in­ virea n-ai crede că te afli în-
ie); ORĂŞ- vagoane au înci’emenit în cea cintă privirea, iar între cele tr-o unitate situată înlr-un groindustrial Geoagiu), Nagy
atria); Pii- mai perfectă... dezordine. La două- blocuri tronează o clă­ vad comercial cu afluenţă ma­ Karoly şi Daniel Ionescu
(Flacăra); h reţeaua alimentaţiei publice un sumar inventar găseşti dire cu un aspect exterior re de cumpărători. Lucrătoa­ (Liceul industrial nr. 2 De­
Războiul transportoare pentru subteran foarte urii, completat de ci- rele Lucreţia Neiconi şi Ana
> l-ii (Casa amestecate cu diverse profile teva paturi dezmembrate şi de Bota (fără ecuson) nu mani­ va), Gabriel Pogonschi, A-
.TEC: Pro- prefabricate, cu fel şi fel de lemn uscat. festă solicitudine faţă do drian Dreghiu, Simion Tro-
(Dacla) ; aveau expuse numeroase O situaţie mai puţin bu­ lanţuri, de trolii sau transfor­ Faţă de cele arătate, asocia­ clienţi, !ăsîndu-i să ceară de
Jianu zap- matoare şi izolatori din cera­ ţia de locatari, Trustul de con­ naru, Dan Rada, Dănuţ Ro­
7upii mări- produse din legume. „în nă în privinţa folosirii le­ mică pentru înaltă tensiune. strucţii şi gospodarii munici­ mai multe ori marfa dorită. man, Ştefan Biro, D. Sen-
ilturâ); SI- f i e c a r e zi avem sala­ Am văzut, de asemenea, pa­ piului au obligaţia do a între­ In plus, de „Jurnalul eumpă-
dee (Mure* tă orientală sau „â la gumelor în pregătirea me­ nouri electrice. De la unele prinde măsurile ce se impun. rătorulul" n-au prea auzit, iar ciuc, Dumitru Ianăş, Ni­
rlone în ra­ niurilor am întîlnit la res­ au început să dispară echipa­ preţul la ouă il întocmesc şi colae Isăilă, Daniel Pocol,
ruse", iahnie de fasole şi mentele, altele — să se depre­ CiNE-1 AJUTA ? afişează abia după ce sesi­
alte mineăruri din legu­ taurantul eu autoservire cieze. Şi nu e de mirare. Lo­ In loc să se ocupe cu întrea­ zează cineva lipsa acestuia. Mihai Maliţ (Liceul indus­
„Gale.su" din Haţeg (res­ S-ar crede că n-a mai fost trial nr. 1 Hunedoara), Li-
me sau zarzavaturi" «™ cul nu este nici împrejmuit, ga răspundere de buna orga­ de multă vreme pe-acolo cine­ gia Chiper şi Rodica Dom-
ne-a asigurat responsabila ponsabil Adam Ilioni) un­ nici acoperit. nizare şi coordonare a activi­ va dintre cei învestiţi cu răs­
tăţii de producţie, Vasile Mun-
Ne miră insă amnezia cc i-a
de, într-o perioadă de 13 caciu, preşedintele C.A.p. Zam, punderi în coordonarea acti­ nicar (Liceul sanitar Hune­
Olivia Zlătior. Dealtfel, cuprins pe factorii de răspun­ doara).
zile nu s-a gătit deloc cior­ dere în legătură eu această... se află în permanentă dispută vităţii comerciale din oraş.
lierii din t ne-am edificat pe concret bă sau supă numai din le­ caricatură de depozit şi de... cu inginerul şef Sorin Mora­
asupra preocupării perma­ spirit gospodăresc. rii, nefltndu-le clare atribu­
, 87, 32. 31, gumei De asemenea, sor­ ţiile ce le au fiecare. Aşa se
nente a personalului aces­ o iniţiativa valoroasa a
8, 17, 65, 3, timentul de garnituri pre­
I. tei unităţi pentru diversi­ PIONIERILOR DIN DEVA
eîştiguri : gătite s-a limitat doar
ficarea sortimentelor pe
ia cartofi, ore z, faso­
bază de legume, mai ales le verde sau uscată, mază­ Hecyperorea materialelor
HE8BB8S a celor de sezon.
re. Nu s-au realizat în nici
:as Este sezonul legumelor refoSosibile
mwssssz o zi garnituri din morcovi
verdeţuri — adevărate sur- Din iniţiativa organiza­ veni s-au concretizat în
tbll pentru se de vitamine pentru orga­ sote sau alte preparate pe ţiei municipale Deva a peste i 1 000 kg hîrtie,
1982 : vre- nism. Este deci normal să bază de legume. Scuza res­ pionierilor, în cursul lunii 1 500 kg textile, 5000 kg
caldă. Ce- ponsabilului unităţii că
arar noros fie solicitate în această pe- mai au fost organizate In fier vechi şi alte materia­
da descur- x-ioadă şi în unităţile de a- „abia au apărut verdeţuri- localitate ample acţiuni pa­ le refolosibile predate în­
f local vor triotice de recuperare a treprinderii specializate de
de ploaie, limentaţie publică. Şi, fapt le“ nu rezistă. materialelor refolosibile, în recuperare şi valorificare.
a deluroa- îmbucurător, este că în Nu de legume şi zarza­
’ln slab pî- mod deosebit a hîrtiei. S-au evidenţiat organizaţii­
lin direcţii multe se şi găsesc — res­ vaturi se duce lipsă. Ele Astfel aproape 1000 de le de pionieri din cadrul
n paraturile taurantele „Transilvania",
.iprinse în- se găsesc din abunden­ pionieri din şcolile muni­ şcolilor nr. 1, 2, 4, 3, 5 şi
e, iar cele „Mioriţa", lactovegetarieni ţă. Necesară este mai cipiului, repartizaţi pe car­ 8 care au acţionat în car­
> şi Sl de tierele Dacia, Progresul,
— ca să numim doar cîte­ multă preocupare din par­ UNDE ESTE LOCUL CONTAINERELOR PENTRU GUNOI 7 tiere, blocuri şi scări, au
iul 5—8 iu- va unităţi din-Deva, sau trecut prin fiecare aparta­ Gojdu şi Bejan. Avînd în
menţine tea tuturor lucrătorilor din In municipiul Deva, colecta­ 1-1 din str. împăratul Traian. ment solicitînd locatarilor vedere importanţa recupe­
iporar no- restaurantul „Retezatei!" din reţeaua alimentaţiei publi­ rea gunoiului menajer se face Alt container este lăsat în ca­
ăilca nver- în containei'e metalice. Aces­ pătul acestei străzi, chiar la să nu arunce la gunoi ma­ rării tuturor materialelor
şl se vor Haţeg. Aid, spre exem­ ce pentru procurarea şl tea insă sînt lăsate de cei de intrarea dinspre str. victoriei. terialele vechi şi de prisos refolosibile această iniţiati­
irl elcctri- plu, anaîizfcnd diversifica­ pregătirea lor, pentru di­ la salubritate pe unde se ni­ Asemenea situaţii se întilneso vă valoroasă este necesar
aă la mo- mereşte şi nu unde trebuie, în mai toate cartierele. între­ ca hîrtie, textile, obiecte
iriîe maxl- rea sortfeîs&taxă pe o pes. versificarea întregii game îBCurcînd circulaţia şi tngreu- barea este: cînd vor lua mă­ de uz casnic şi gospodă­ să fie extinsă în toate or­
se între 27 ntad accesul la b’oeuri. ima­ suri gospodarii municipiului ganizaţiile de pionieri, în
, iar cele rioadâ de SS zile, s-a con­ sortimentale de produse o- ginea de mai sus este deose­ Deva şi vor stabili locurile resc, ci să le scoată în
şl 17 gra­ statat că s-sn realizat zil­ ferlte consumatorilor. bit <Se ilustrativă In acest sens. precise unde trebuie amplasa­ faţa blocurilor de unde să municipiile Petroşani şi
de servi- Acest container a fost lăsat te platformele menajere, con- fie ridicate. Hunedoara, în oraşele şi
uiitl). nic pa ti ti sortimente de ehiar îa drum, blocînd aicea trolind respectarea celor sta­
ciorbe şi supe, din care DOINA COîQCARU «le acces la blocurile 12, 13 şi bilite ? Acţiunile pionierilor de­ comunele judeţului.