Page 17 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 17
LI Jaj v
Vocaţia pentru lucrul bine făcut
M PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNiŢi-VĂ!
se formează prin muncă asiduă
Avem mult de lucru în 3 baraj. Şi am făcut-o aici, înduplecat faţă de greşe
ţară. în toate sectoarele de în urma a două opinii de lile şi „problemele" pe ca
Vj? activitate economică, pe spre şeful respectivului ga re oamenii le comit din
toate coordonatele vieţii raj — maistrul Aurel Pî- neglijenţă, nepăsare, como
sociale. Dar pentru a înţe rău. ditate, ignorarea unor legi
S I ) C I A re le avem în această vas are favoriţii lui, iar pe alţii lucrăm rău cind putem lu
şi instrucţiuni. „De ce ;•«
„Este un om dur, sever,
lege deplin rosturile pe ca
înţelege
nu-i
pe
oameni,
bine?
întreabă
cra
el
se
tă şi complexă operă de e-
pe bună dreptate. Dc ce să
îi dezavantajează" — spu
dificare multilaterală a pa
triei este nevoie de învă
ţătură, de ştiinţă, de con neau unii. „Este un foarte facem greşeli cind rui este
ştiinţa de a face mai repe ?i©car®, Io locul să» muncă,.
de şi mai bine ceea ce tre ' să';poărţ« răspunderea" deplină potttfu
:
buie, este nevoie dc parti
ciparea fiecăruia, dinamică Îndeplinirea exemplar a ASARCi
şi responsabilă la tot ce-i
necesar pentru înălţarea bun meseriaş, conducător cazul, cind lc putem pre
Anul XXXIV, nr. 7 643 DUMINICA, 6 IUNIE 1982 4 pagini ** 30 hani materială, morală şi spiri ferm, exigent, dar drept, a veni ? Avem mult dc lucru
tuală a naţiunii. Aceste pus multă ordine în activi la această imensă construc
idei se desprind pregnant tatea colectivului nostru, ţie din Retezat. Dacă toţi
din magistrala expunere a munca şi realizările noas am munci cum şi cind
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescai secretarului general al tre s-au îmbunătăţit consi vrem, dacă n-am repara
partidului nostru, tovarăşul derabil în ultima vreme" maşinile şi n-am gospodări
Ia plenara C.C. al P.C.R. Nicolae Ceauşeseu, la re — reflectau alţii. materialele ca pe bunurile
centa plenară a C. C. al Am urmărit oamenii la din propria gospodărie,
P.C.R., idei-stimulent, idei- lucru — în baraj şi la ga unde am ajunge?! Unii
Document de mestbnabtlă valoare pentru imbold pentru munca fie raj —, am văzut cum sînt s-au cam învăţat să mun
căruia dintre noi. Le-am organizate atelierele de re cească puţin, şi poale nici
dezvoltam teoriei şi practicii construcţiei adus în dezbatere — con te materialele, am discutat chiar bine, şi să câştige
paraţii şi cum sînt rîndui-
cret, la specificul propriei
activităţi — eu membri ai cu meseriaşi şi ne-am con DUMiTRU GHEONEA
socialiste, program mobilizator pentru amenaj area hid roenergetică vins că maistrul Aurel Pî- (Continuare in pag o 2 aj
unui tânăr colectiv de pe
rău este „omul potrivit la
de la Riu Mare-Retezat: locul potrivit". Sigur, nu
întregul perfid şi popor! cel al garajului auto Netiş, admite indisciplina, nu-i
din cadrul şantierului nr. rabdă pe chiulăi, este ne- Producţie
„Avem un trecut glorios, care reprezintă cea mai preţioasă moşte suplimentară
nire a poporului nostru. Avei2i datoria să ridicăm pe o treaptă nouă şi şl materii prime
să îmbogăţim cu noi cuceriri materiale şi spirituale această preţioasă
moştenire, să ridicăm pe noi culmi de civilizaţie poporul, naţiunea sssundare
noastră socialistă". Introduse
MICOLÂE CEAUŞESCU
In oircultiiî
Cunoaşterea Istoriei poporului lui dialectic şi istoric în con productiv
sonanţă cu adevărul istoric.
nostru — temelia activităţii a Cartea noastră de istorie In perioada ce a tre
această
prin
dobîndit,
ideologice, a educaţiei concepţie, un rol major în cut de la începutul a-
milui, furnali.ştii de la
revolu
educaţia
patriotică,
patriotice ţionară a tineretului, a ma cele două secţii aie
Combinatului
siderurgic
selor largi, slujind cauzei a-
Hunedoara
furnizat
au
Cultura şi istoria sini ©la darnentui activităţii ideologi propierii popoarelor, dezvol suplimentar oţelSriilor o
menta constitutive ale dru ce, al educaţiei patriotice, tării, înţelegerii şi colaboră cantitate de pesle 5 000
mului nostru, ale urcuşului socialiste a maselor. rii internaţionale, a triumfu tone fontă. Acest spor a
nostru. Cu ani în urmă pre Aportul gîndirii secretaru lui păcii. putut fi înregistrat da
şedintele României socialiste lui general ai partidului pri De la formarea primului torită unei mai bune u-
spunea : ,,Un popor care vind istoria patriei a pus ?p stat dac centralizat, de la tiiizări a capacităţilor
nu-şi cunoaşte istoria e un lumină, la dimensiunile rea contactele ş! conlucrarea cu de producţie, îmbunătă
popor orfan". Şi iatâ câ c- le, raportul dialectic între civilizaţiile greacă şi romană, ţirilor aduse în fiuxuî
cum, la plenara Comitatului trecut, prezent şi viitor, în de Ia victoria romanilor ca tehnologic. De remarcat
Central al partidului, în ex- noua concepţie în care este re a deschis perioada în ca şi un alt aspect : in ul
punerea-program pentru vii proiectat trecutul poporului re s-a realizat simbioza cu timele două luni — a-
torul patriei, secretarul gene şi partidului, marile probleme docil şi a început formarea prilic şi mai — a sporit
ra! al partidului a dat ţârii ale istoriei noastre — i.nce- unuî nou popor — popocu! preocuparea pentru re
o nouă şi pilduitoare lecţie pînd cu originea poporului româr» - pînă ia încheierea ducerea consumului de
de cunoaştere a istoriei mi român şi încheind cu epopeea şî cimentarea comunităţii de cocs pe tona de fontă,
lenare a poporului român, a făuririi societăţii socialiste interese economice, de teri
luptei sale pentru afirmarea multilateral dezvoltate - sînt toriu, de cultură şi limbă — prin menţinerea unei
fiinţei proprii, pentru liber definite şi apreciate într-o expunerea secretarului gene temperaturi constante a
tate sociala şi naţională, viziune unitară. Este viziu ral al partidului s-a înte- Coopcrativa de produejie, achiziţii şi desfacerea mărfu aerului cald insuflat în
pentru independenţă şî uni nea, spiritul concepţiei parti rilor Brad, Comunista Tudorita Simina, timplar mecanic şi furnale (1050 grade Cel-
tate, care să constituie fun- dului nostru, al materialismu- JCcmtlnuare în pag. a Z-a) organizatorul grupei sindicale, din cadrul secţiei timplărie. sius la secţia I şi 1100
9* —
grade Celsius la secţia
LA ZI il AOMCULTIHA înaltă responsabilitate, ordine a II-a).
Fiindcă cele inai bune
rezultate sînt la secţia
şi disciplină in întreaga activitate pe ogoare! a II-a trebuie să ară
tăm că furnaliştii de
în agricultură trebuie să deri şi cum se acţionează ca pc ogoare. în centrul a- sile Cozmah şi Inel Aron la Homorodean, Ana Moţ, aici au redus consumul
se manifeste — aşa cum în vederea realizării lor in tenţiei a stat şi stă calita împreună cu tehnicianul Elena Budoi, Anastasia Că- dc cocs cu 2 kg pe to
sublinia tovarăşul Nicolae unele unităţi agricole din tea lucrărilor, realizarea lor Aurel Cizmaş au încheiat tană, Virginica Homoro na de fontă, economi
Ceau.şescu, secretarul gene Consiliul unic agroindus la timp şi cu maximă ope ieri tratamentul la cartofi dean, Maria Popa, Susana
ral ai partidului, la plena trial Geoagiu ? rativitate. Această preocu împotriva manei şi a gîn- Timişan, Elena Prisccan, sind în acest fel 8 kg
ră lărgită a C.C. al P.C.R. pare şi grijă faţă de soar dacului din Colorado. Lidia Lai. Elena Drăgoi, combustibil convenţio
din 1—2 iunie a.c. — o OGORUL RODEŞTE ta producţiei sc oglindeş Mircea Stănescu, secreta Maria Nic.şa şi alţii din nal la fiecare tonă de
înaltă responsabilitate, or NUMAI PRIN HĂRNICIA te în prezenţa a zeci şi sute rul comitetului de partid brigada I Gelmâr, precum fontă produsă. In ace
OAMENILOR
dine şi disciplină, grijă şi CARE-L MUNCESC dc cooperatori la muncă, al C.A.P., şi Ioan Rob, in şi Maria Muntean, Ana Cu-
preocupare permanentă in buna îngrijire şi întreţi giner şef au ţinut să evi ruţ, Maria Popa, Sabina laşi timp ei s-au pre
pentru realizarea la timp între unităţile cu ponde nere a culturilor. Toate denţieze hărnicia şi răs Mermezan, Iosif Groza şi ocupat şi de recupera
şi de calitate a sarcinilor re mare în producţia agri cele 241 ha cu porumb boa punderea cu care partici Sabin Perţa din brigada a rea unor importante
de producţie. Fiecare la lo colă a consiliului se numă be s-au prăşit mecanic, iar pă la întreţinerea culturi IlI-a Suseni. Aici culturile
cul său de muncă trebuie ră şi C.AP. Geoagiu. Or manual pe 200 ha. Acum, lor familiile cooperatorilor au o răsărire uniformă, cantităţi de materii pri
să se achite în cele mai ganizaţia de partid şi con mecanizatorul Damian Cră Maria Crlşan, Gheorghiţa me secundare în vede
bune condiţii de sarcinile siliul dc conducere, cu spri ciun a început praşila a Cherecheş, Maria Herţa, densitate şi vegetaţie bu rea introducerii lor In
ce-i revin, să-şi îndepli jinul organelor comunale Il-a la porumb. La cultu Maria Cîndea, Firufa La- ne, şi sînt bine întreţinute circuitul productiv : 100
nească obligaţiile pe care de partid şi de stat, au ra cartofului — 85 ha — zăr, Maria Renclea, Maria — aprecia Aurel Doboş,
Ie are în calitate de pro reuşit să asigure o bună se finalizează prima praşi- Ştef, Ioan Murgu, Roinu- tone fier vechi, 500 kg
prietar, producător şi bene mobilizare şi participare a lă manuală, iar la sfecla lus Buricescu, Ioan Frăţi- N. BADiU cupru, 400 kg hîrtie, u-
ficiar. Cttm au fost înţole ţăranilor cooperatori şt a de zahăr — 50 ha — este lă, Ioan Şofron şl alţii din leiuri uzate.
sc • ■ c e-vrinl şi răspun celorlalţi locuitori la mun în. toi praşila a doua. Va- brigada a 11-a Joseni, Ste (Continuare în pag a 2-a)
Elevi de la şcolile din IHa udă cu găleţi şi căni răsadurile do gogoşari după plantare in grădina dc legume a C.A.P. din localitate.
ZD
