Page 18 - Drumul_socialismului_1982_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU1

Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Ia Plenara C.C. al P.C.R.
Fiecar», la local sau de munca,
Document de inestimabilă valoare pentru dezvoltarea Îndeplinirea exemplara a sarcinilor i
să poarte răspunderea deplina pentru

DU»
teoriei şi practicii construcţiei socialiste, program Vocaţia pentru lucrul 8,01) Se
ca!
8,40 Or
9,00 De
mobilizator pentru întregul partid şi popor! bine făcut se formează 10.00 Vi
9,30 BU
(Urmare din pag. 1) Rîu Mare-Retczat în 1981 11,45 Lll
13.00 Te
13,05 Al
SA FIM CU ADEVARAT PRODUCĂTORI, Cunoaşterea istoriei şi mi-a plăcut de la înce­ 17.35 Pa
aici,
put
spune
tânărul
cir
PROPRIETARI SI BENEFICIARI mult. Or, noi nu avem în strungar Cornel Crăciunes- nej
încă de la început doresc mai printr-o supraveghere poporului nostru ţară saci fără fund. Tre­ cu, de loc din Haţeg, absol­ O
lui
buie să fim harnici, eco­
vent al unei şcoli profesio­
Bu
să subliniez totala mea a* şi manevrare atentă, conti­ nomi, gospodari". nale din Hunedoara. I.u- 18.35 Mi
deziune la ideile cuprinse nuă şi responsabilă a pu­ (Urmare din pag. 1) „Nu se poate vorbi de e- Am întîlnit mulţi oameni crătorii mai vârstnici se mi
în Expunerea tovarăşului ternicelor agregate pe care ducaţie patriotică socialistă harnici, conştiincioşi, pa­ poartă atent cu noi, ne a- 19.00 Te
Nicolae Ceauşescu la re­ le exploatăm, prin întări­ meiat pe scrierile vremurilor fără cunoaşterea şi cinstirea sionaţi de meseria lor în rată ce nu ştim, şeful ga­ 19.30 Că
mc
centa plenară lărgită a Co­ rea ordinii şi întronarea u- respective, pe cercetările ar­ trecutului, a muncii şi lup­ acest colectiv: maistrul rajului are încredere în 19,55 Ce
mitetului Central al Parti­ nei discipline riguroase la heologice, pe datele ştiinţi­ tei înaintaşilor noştri" — a- Gheorghe Chira, şoferii de noi, ne dă lucrări tot mai lcc
dului Comunist Român — fiecare loc de muncă. Am fice. „Unii istorici încearcă trage atenţia preşedintele pe „Belazuri" şi „Kama- complexe ca să putem în­ Iul
sta
document de o excepţiona­ înţeles că trebuie să dăm şi azi să susţină teoria exis­ României în expunerea-docu- zuri" Gheorghe I-Iandric, văţa. Dar şi noi trebuie să 20.50 Fii
lă valoare teoretică .şi prac­ dovadă de adevăraţi pro­ tenţei, într-o anumită pe­ ment la plenara Comitetului Ion Acatincăi, Constantin ne ţinem de treaba. veţ
tică, care direcţionează în ducători, proprietari şi be­ rioadă, a unui vid în spa­ Central. Şi, atrăgînd atenţia, Grădinara, Ion Dragotescu, — De ce crezi că au ple­ 7-0
mod ferm, realist şi ştiin­ neficiari ai mijloacelor de ţiul carpato-dunârean. Cred îndeamnă factorii chemaţi să mecanicii Aron Cosa, Ion cat foarte repede de aici pr<
lor
ţific activitatea partidului producţie, mărind cointere­ că răspunsul l-au primit de­ crească, să formeze şi să Grigoraş, Viorel Tufaru, alţi tineri — Constantin 22,15 Te
nostru şi întregului popor sarea în ce priveşte men­ mult — sublinia în magistra­ modeleze tînăra generaţie - Gheorghe Vijulie, buldoze- Macavei, Gheorghe Mun- 22.30 Mi
îiî actuala etapă a con­ ţinerea agregatelor cit mai la sa expunere tovarăşul de la părinte, educatoare, riştii Elena Baghici, Si- teanu, Marin Pîrva, Augus-
strucţiei socialiste şi în per­ mult timp în perfectă sta­ Nicolae Ceauşescu. Răspun­ învăţător, profesor, la mun­ mion Roşu, Ioan Nuţă, al­ tin Stuparu — unii plătind I.
spectivă — din care, atît eu re de funcţionare, realiza­ sul la aceasta l-au dat Mir- citorul din uzină şi de pe ţii. Ei au întotdeauna sen­ chiar şcolarizarea ? 15.00 En
cit şi ceilalţi oameni ai rea unor reparaţii de cali­ cea, Ştefan cel Mare, ioan ogoare, la specialistul din timentul datoriei împlini­ m;
muncii de la Termocentra­ tate, economisirea materia­ de Hunedoara, Mihai Vitea­ institutul de învăţămînt supe­ te, ei şi-au format în timp — Nu le place munca, 17.50 100
la Mintia, am desprins în­ lelor, energiei şi combusti­ zul. Cei care l-au învins pe rior — să folosească în mun­ — prin hărnicie, conştiin­ şantierul, cred că-i mai co­ 18.00 In«
lui
văţăminte valoroase pentru bililor. Să avem în vedere Buiazid, care au ţinut piept ca de fiecare zi mărturiile ciozitate şi dăruire în mun­ mod la oraş. Nu-i aşa ! A- 20.00 Te
poi, şi părinţii sînt de vină
munca şi conduita noastră permanent că înfăptuirea atîtor cuceritori, care au gloriosului nostru trecut şi că — vocaţia pentru lucrul 20.30 Or
de acum şi în- viitor. programului partidului, a realizat, primul stat centrali­ să le potenţeze cu măreţia bine făcut. „Eu sînt în cîm- că au acceptat să le plă­ ţif
Aşa
tească
şcolarizarea.
în expunere este subli­ hotărîrilor Congresului al zat al românilor din Ţara prezentului socialist. pul muncii de 20 de ani, nu-i ajută pe copiii lor să 21.00 A
niată necesitatea şi impor­ Xll-lea în domeniul econo­ Românească, Moldova, şi Sarmizegetusa Regia, Sar- dar nu am lipsit măcar o devină meseriaşi buni, oa­ mc
tanţa dezvoltării puternice mic, este strâns legată şi Transilvania. Ei nu au venit mizegetusa Ulpia Traiana, oră nemotivat do la lucru. meni temeinic pregătiţi 21.10 Ca
în continuare a bazei ener­ de creşterea producţiei de din altă parte, nu au căzut Micra, Streisîngiorgiu, Den- N-am avut probleme cu şe­ pentru viaţă". 21.35 Ro
nu
getice şi de materii prime energie electrică, de asigu­ din cer, ei au trăit şi s-au suş, Mesteacăn, Ţebea, Cig- fii sau cu tovarăşii de .,20 Tc
proprii, ca sectoare hotă- rarea independenţei ener­ născut aici, pe acest pâmint, mău, Aurel Vlaicu, Crişan, muncă — spune Aron Cosa, Iată opinii cinstite, cu­
rîtoare pentru făurirea so­ getice a ţării noastro. De şi l-au apărat cu sîngels Hunedoara, Deva, Lupeni, un meseriaş „bun la toa­ rate, optimiste. Numai oa­
menii cu asemenea princi­
cietăţii socialiste multilate­ aceea, comuniştii, toţi oa­ lor. Ei şi-au continuat exis­ fiecare aşezare din spaţiul te", cum ne este recoman­ pii au tăria de a pune ori­ yF
ral dezvoltate şi înaintarea menii muncii de la Mintia tenţa comună pe aceste me­ nostru hunedorean eiste isto- dat. Mi-am văzut de trea­
spre comunism. Nouă, ce­ trebuie să acţionăm cu şi leaguri de-a lungul a sute şi rie, este izbîndă, este trecut, bă, am căutat întotdeauna când şi oriunde umărul la
lor care producem şi livrăm mai mare răspundere pen­ sute de ani; s-au organizat, prezent şi viitor. Invăţirvd is­ s-o fac cît mai bine, i-am greu, de a-.şi face exemplar BUCI
tualitat
economiei naţionale ener­ tru producerea şi livrarea s-au dezvoltat şi au luptat toria Hunedoarei, învăţăm ajutat pe cei tineri, pen- datoria la locurile lor de 8.00 Ka
gia electrică, ne revin sar­ în sistemul energetic na­ pentru a trăi liberi şi inde­ istoria patriei, cunoscîndu-ne, tru a învăţa şi ei meseria. muncă. Aşa trebuie să gîn- lor; 9, - .
dească’ şi să acţioneze o-
cini deosebite în această ţional a cît mai multor ki- pendenţi". respectîndU-ne înaintaşii, lup­ Numai că şi ei trebuie să mul nou, cu conştiinţă îna­ eal. Eir
şi muz
privinţă. Trebuie să facem iovaţi/oră realizaţi pe bază Despre toate acestea stau ta lor eroică şi a: celor care manifeste dragoste şi inte­ intată, aşa ne cere parti­ pentru
totul pentru a produce cît de cărbune. Este sarcina mărturie faptele; şi istoria au potenţat-o cu virtuţile res pentru profesia pe care nai; l
mal multă ehergie electri­ noastră de căpătîi şi sîn- noastră este încărcată de socialismultii, vom sădi şi şi-au ales-o". dul să-i instruim şi să-i e- ale Or.
că, cu cheltuieli cît mai tem hotărâţi să o realizăm fapte. Fiecare metru de pâ- dezvolta în oameni sentimen­ dUcăm pe tineri, pe toţi uşoară
13.30 V
so­
societăţii
constructorii
Aici, la garajul auto Ne-
mici, asigUrînd astfel creş­ exemplar. mînt şi fiecare, piatră sînt tul’ datoriei patriotice, răs­ tiş, sînt mulţi tineri vred­ cialiste: Să-i creştem în cul­ 14.00 U
terea continuă a eficienţei CONSTANTIN NEAG ] stropite cu sudoarea şi sîn- punderea morală pentru tul muncii, să le cultivăm Vîrste
ncsc; ]
gele moşilor şi strămoşilor
demnitatea faptei. Lucrătorii
muncii noastre.. Or acest maistru, noştri. Mărturie stă ţara toa­ din domeniul complex al nici, capabili, dornici de sentimentul datoriei, să-i «Ic mu
lucru se poate realiza nu­ Termocentrala Mintia tă, de la un hotar la altul, vieţii spirituale, revoluţionari afirmare, pe care colecti­ învăţăm* că vocaţia pentru Clubul
tln de
i mărturie stă judeţul nostru, prin vocaţie, sînt chemaţi să vul i-a asimilau repede, iar lucrul bine făcut' se for­ sonor;
ADUNAREA GENERALĂ - FOR SUPREM ! mîndfu de a demonstra lu­ facă educaţie patriotică prin ei s-au încadrat tot repede mează prin activitate asi­ 17,23 D
18.00 B
DE CONDUCERE A TREBURILOR mii cum în spaţiul său păs­ exemplul propriu de cunoaş­ în disciplina: do producţie. duă, perseverentă, conştien­ Publici
trează vestigiile capitalelor tere, preţuire şl dragoste fa­ Câteva nume: Daniel Ior- tă, să-i formăm ca oameni ca pen
COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE daco-romane, leagăne ale ţă de istoria trecută, prezen­ goni, Mitică Ciocan, Dorel întregi, devotaţi României jurnal;
formării poporului rămân. tă şi viitoare a patriei. Burdea. „Eti am venit la de mîine. tiri, c<
Gavriş
Xn magistrala expunere nerale vorbesc un mare nu­ lodiiloi
cu privire la stadiul actual măr de cooperatori, care _ • — «• — — 22.10
al edificării socialismului reliefează experienţa pozi­ 22.30 M
îh ţara noastră, la proble­ tivă acumulată, dar vin şi 5.00 N<
turn.
mele teoretice, ideologice cu critici concrete la mo­ LA ZB In a g r i c u l t u r a
şi activitatea politică, e- dul cum s-a muncit intr-un
ducativă a partidului, tova­ domeniu sau altul, într-o
răşul Nicolae Ceauşescu, perioadă sau alta. Cu acest Ordine şi disciplină în întreaga activitate pe ogoare!
referindu-se la problemele prilej izvorăsc numeroase
fundamentale ale organi­ propuneri valoroase care,
DE V
zării şi conducerii ştiinţifi­ aplicate cu consecvenţă de (Uimore din pag. 1) la cartofi este aproape gata prăşite se compromit, aduc Aceeaşi hărnicie şi. răs­ I—II
ce a societăţii noastre, sub­ către consiliul de conduce­ şi praşila manuală. Anton pagube unităţii, întregii pundere faţă- de soarta, re­ na z
linia un adevăr bine’ cunos­ re al cooperativei, se re­ preşedintele consiliului u- Pera, inginer şef, prepara obşti, iar vinovaţii — con­ coltei am întîlnit-o la HUNE
-
cut de noi toţi: „Nu tre­ flectă în dezvoltarea con­ nic, pe care l-am întîlnit soluţia pentru stropirea ducători sau cooperatori — C.A.P. Romoşel, unde zeci ţistul
buie să uităm nici un mo­ tinuă a activităţii noastre. în cîmp. cartofilor, lucrare pe care trebuie să suporte conse­ de cooperatori prăşeau de Malim*
Echip,
ment — arăta secretarul Rezultatele obţinute de Am reţinut şi faptuil că o execută mecanizatorii cinţele. Aici nu are ce cău­ zor porumbul din tarlaua (Arta)
general al partidului — că cooperativă se datoresc, de sînt citeva familii care, cu Nicolae Săndulescu şi Au­ ta îngăduinţa şi toleranţa, „Dealul mazării". Din 58 (Consl
\ NI
socialismul este opera con­ fapt, participării oameni­ toate insistenţele şi solici­ rel Bacrău. Numai că în ci exigenţa şi* fermitatea în ha s-au prăşit aproape 50. (7 No
ştientă a poporului, că el lor la luarea hotărîrilor şi tările conducerii coopera­ loc să se înceapă tratamen­ aplicarea legii. Maria Popa, Paraschiva Mari a-
se construieşte cu ' poporul la traducerea lor în viaţă. tivei, nu vor să participe tul după ce s-a ridicat Pleşa, Maria Uritoi, Iolan- Fiul
şi pentru popor. Deci tre­ De mai mulţi ani obţinem la muncă. Aşa de exemplu, rouă, adică în jurul orei 9, CULTURI FRUMOASE da Pleşa, Maria Cătănici, VULC
loa (I
buie să facem totul pentru în mod constant rezultate Lupu Gheorghiţa şi Lupu nu se lucra nici la ora 15. PE OGOARELE Eugenia Popa, Leontina U- Canipi
a asigura participarea di­ bune, atît la cultura mare Ioan stau acasă şi nu vor Iată dar cum se iroseşte COMUNEI ROMOS rîtoi, Nicolae Vasiu, Ioan TRIL. 5
rectă, democratică a po­ cît şi în zootehnie. în mo­ să vină la lucru, iar Ma­ timpul şi se întîrzie lucră­ Zaharia sînt cîţiva dintre (IVI u n
porului la conducerea so­ mentul de faţă, de pildă, ria şi Ioan Gîrjob, care rile. Aşa cum am văzut, cele fruntaşii cooperativei, care, N1NO.
ră cer
cietăţii". am încheiat praşila I me­ n-au lucrat anul acesta nici între cei care îşi fac pe mai frumoase culturi agri­ alături de mecanizatori, au CANT:
-
în patria noastră, prin canică şi manuală la car­ o zi în C.A.P., dar recla­ deplin datoria şi sînt frun­ cole din comuna Romos le terminat prăşi tul şi trata­ (Retez
toarce
grija permanentă a parti­ tofi şi porumb şi am tre­ mă că nu li se dă lot în taşi pe cooperativă la între­ are C.A.P. Romos, unde mentele la cartofi. La Vai- tii (Si
dului, a secretarului său cut la praşila a Il-a. între­ folosinţă personală. Ei nici ţinerea culturilor, tovarăşii starea de vegetaţie, den­ dei s-a terminat praşila ia BARZ
general, s-a creat un larg ţinute cox-espunzător, cul­ anul. trecut nu au făcut,, a- Ene Samson, secretarul or­ sitatea şi întreţinerea sînt porumb şi sfeclă furajeră (M i n
cadru de manifestare a gîn- turile arată foarte bine, mîndoi, decît 35 norme ganizaţiei de partid şi Au­ bune, spre mîndria coope­ şi s-a trecut ia fasole. Şi Duelu
aur,
dliâi creatoare a maselor, ceea ce ne întăreşte con­ convenţionale. La fel pro­ rel Mariş, preşedintele coo­ ratorilor şi mecanizatorilor, la Pişchinţi întreţinerea GEOA
a capacităţii lor de muncă vingerea că cifrele de plan cedează şi Zei cu Elisabeta . perativei, aminteau pe Li- semn că aici se lucrează culturilor este bună, însă stelelo
şi iniţiativă, fiecare om al pe 1982 vor fi îndeplinite, şi. Cherecheş Veta. Aplica­ via Ştefan, Raveca Radu, cu hărnicie şi răspundere. densitatea la porumb este dc cu
muncii poate lua parte di­ în sectorul zootehnic obţi­ rea măsurilor de sancţio­ Maria Loga, Iullnna Ga- In ziua raidului nostru e- sub normele agrotehnice. bleme
BRAZ
rect, atât la înfăptuirea po­ nem: zilnic o producţie de nare prevăzute de lege tre­ vrilă, Ioan Dinşoreanu lui rau la muncă aproape 120 Trebuie să se treacă Ia ciul;
liticii, cît şi la elaborarea 2 000 litri lapte, iar în ce buie să-i trezească la rea­ Moise, Iosif Bota, precum cooperatori, iar în schim­ completarea golurilor, aşa lor (C
el; la luarea acelor decizii priveşte predarea la fon­ litate, să-i facă să înţelea­ şi* familiile altor coopera­ bul II — cum zice şeful cum s-a hotărît. Ce se mai telul (
S1ME1
oc vizează destinele patriei, dul de stat livrăm lapte în gă că cine vrea să mănân­ tori. Sînt însă şi dintre cei fermei vegetale, ing. Con­ aşteaptă ? reşul)
-
ale poporului; Dintre for­ contul, lunii iulie. Sîntem ce trebuie să muncească, certaţi cu munca în C.A.P., stantin Sfetcu, despre cei în satele comunei Romos Egipt
mele şi mijloacele cele ferm hotărîţi să milităm, precum familiile lui Oneţ care muncesc în întreprin­ — sublinia Ioan Cunţan, Super
(M >•’.<■
mai eficiente ale demo­ aşa cum ne cere secreta­ CA SÂ AVEM PÎINE, Traian, Lupu Ioan, Marcu deri şi ies la muncă în vicepreşedinte al biroului
craţiei socialiste se deta­ rul general al partidului, TREBUIE SA LUCRAM Traian, Suciu Teofil, Ale­ cîmp şi lucrează între o- executiv al consiliului
şează adunările generale pentru ridicarea rolului a- CÎMPUL xandru Prîncu, Stoica Ni- rele 18—21 — mai vin în popular comunal, întâlnit
alb oamenilor muncii din dunării generale, să facem Acest lucru l-au înţeles oolae, Popa Cornel, Vasile jur de 40 de oameni. Ieri pe ogoare — întreţinerea
Ihdustrie, agricultură, con­ din aceasta un adevărat majoritatea covârşitoare a Barbu, Ioan Cristian şi al­ s-a terminat* praşila a Il-a culturilor este bună, iar la
strucţii etc. for suprem al activităţii ţăranilor cooperatori din. ţii, Conducerea C.A.P. n-a mecanică la porumb pe muncă participă cadrele de ziua Tini
în unitatea noastră — noastre, să* dezvoltăm mun­ Aurel Viaibu şi datorită luat însă la timp măsuri toate cele 140 hâ, iar cea ia. comună, funcţionarii, mea
C.A.P. Haţeg — în cadrul ca - organului colectiv dfe muncii lbr şi- a mecaniza­ ferme împotriva lor decît manuală pe 40 ha. Cartofii, personajul tehnic de spe­
conducere, să găsim noi torilor s-a încheiat prima numai lâ cererea şi insls- sfecla furajeră sînt de ase­ cialitate din unităţi. A- ■ ftoapi
adunărilor., generale ce au forme şi metode prin care praşilă şi acum se face a tenţelâ consiliului unic a- menea bine întreţinute. în­ ceasta-r realitatea şl lauda pă-ar
lbo periodic, stabilim pla­ tbţl membrii cooperativei doua la sfecla de zahăr şi groindustrial, Or, conduce­ tre fruntaşi se află fami­ se cuvine tuturor. Pentru ales
nul: de producţie pe care Să partioipe efectiv la în­ sfecla furajeră — 20 şi, rea C.A.P. este investită* de liile Maria şi Iosif Henig, că tuU sînt răspunzători munt
de p!
ne propunem să-l realizăm făptuirea politicii partidu­ respectiv, 10 ha. La po­ obşte cu răspunderea de a Amalia şi Depeşa Adâitt; deopotrivă de soarta recol­ la de
în anumite etape, măsurile lui. îb agricultură, a noii rumb s-a terminat prima veghea la aplicarea si res­ Maria Suciu, Maria Jel; tă!. tar creşterea* producţiei tul '
slab.
oe se impun pentru ea revoluţii i agrare. praşilă mecanică şi a în­ pectarea legalităţii şi tre­ Gheorghe Ştef şi foarte agricole rîu se poate obţine va f
ceea ce stabilim- în- unani­ A1EXE ViTIONESCU ceput a doua; car© s-a rea­ buie să-şi îndeplinească multe altele, precum şi îip decît prin muncă’: dar prin­ 16 i?,
mitate să' se transform®: Sn preşedintele' lizat pe 30 ha. S-au pră- cum se cuvine mandatul treaga formaţie de meca­ tr-o muncă bine făcută* şi între
fefăptuire. în adunările ge­ O.A.P. Haţeg * şrt şi cele 15 ha fasole, iar încredinţat. Culturile ne­ nizare. la timp.