Page 2 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 2
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
C o s t e ş t i 1 9 8 2 • INTUIREA TINERETULUI GU ISTORIA = rgţ
V ELEVI
55 __________ _____________________________
H,60 Telex
! r iii a copiii
11.05 De Ziua ii
Duminică, peste 20 000 zbucium, de la epopeea încă de simbătâ, sute 11.20 Roman foii
de oameni, majoritatea ti dacică, pină la Unirea lui Jlamâniei \ Monumente de tineri şi-au instalat muri". Epi
neri, veniţi din toate col Mihai Viteazul, de la cloco corturile la poalele cetă 12.05 Pcntrn cin
dina âumn
ţurile judeţului, din nume tul de luptă al moţilor lui De la-ncep«t am fost mai muit al tău ţilor dacice. Mireasma 12.20 Cadran Bl
roase judeţe ale ţării, au Horea şi Avram lancu, pî- Decît al mamei mele. Şi nu fără rost Strămoşii mei salcimiior înfloriţi, focu 12.15 Dulce Ţară
fost prezenţi la Costeşti, nâ la 1 Decembrie 1918, Pe palme şi genunchi c Nu şi-au cioplit rile de tabără, fascinaţia că (progra
ta intîlnirea cu istoria nea de la sîngeroasa jertfă a Te căutam în lanurile grele jocului de artificii, dan 10.00 Telex
mului. minerilor Văii Jiului, pină înveselit de acest joc. / Chipuri de piatră, sul, cintecul au creat o 10.05 Tragerea <i
Manifestările s-au bucu la acţiunile pline de dîr- Mă sărutai cu-n mac boboc... | au lăsat stare generală de voie re ABAS
rat de prezenţa in mijlocul zenie şi abnegaţie ale co Eu tresăream din stele î deasupra mormintelor, bună, specifică elanu 10.15 Producţia
tinerilor a membrilor Birou muniştilor, făcînd ca acest Cutremurînd lumina înspre tine \ să plutească în vint lui tineresc. in şcoală
lui Comitetului judeţean de judeţ al cărbunelui şi oţe Cu braţele întinse-n dor ţ rodul piinii. Cu ce ginduri vin ei la 16.10 Reportaj p
17.00 Clubul tiu
partid şi ai Comitetului lului să se afle mereu în Cînd mă-ntrcbai:
cu
tineretului
executiv al Consiliului popu primele rînduri ale luptei De ce te-ai depărtat, copile, ^ Pe fiecare bob „Intîlnirea ce reprezintă 17.10 Album co
istoria“,
17,50 1001 de se
lar judeţean. pentru libertate, dreptate şi Crezîndu-te devreme /.bor ? | şi-au sculptat pentru fiecare această 18.00 închiderea
Amfiteatrul natural de o viaţă mai bună". Cuprins de o flămîndă căutare • chipurile, amplă sărbătoare ? lui
neasemuită frumuseţe de la S-au întîlnit, din nou, du Alunecam grăbit pe-un curcubeu i t cu fruntea spre soare 20.00 Telejurnal
poalele munţilor Orăştiei a minică la Costeşti, cei ca Spre-mbrăţişarca ta atît de tare : „Particip p e n t r u a 20,30 „Anii nost
prins parcă grai. Din va re construiesc, sub condu M-ai sfărîmat în(r-o mulţime de seminţe > * . rodind doua oară la tradiţiona nă" — en
le, pină sub streaşină co cerea înţeleaptă a Parti Aeoperindu-mă-n pămîntul cu dorinţe t nemuritoare la întilnire a tineretului sacrală Zi
drilor şi mai sus, spre cul dului Comunist Român, is Din care-am răsărit şi-s freamăt, fruct, ^ — monumente. hunedorean, dornic de a ţionale a
mile dominate de cetăţile toria nouă a judeţului, o în jocul niciodată întrerupt... cunoaşte cît mai bine tai 21,35 goruni !
logic
dacice, totul fremăta de patriei noastre. Tineri şi MIHAELA SLAIMA \ PAUL ŞOMĂCESCU nele ascunse in ruinele 22.00 Telejurnal.
vioţă. Prin tot ce s a în- virstnici, bărbaţi şi femei, cetăţilor dacice, pe care
tîmplat aici, începînd cu mineri, siderurgişti, energe- le-am vizitat in cursul zi-
spectacolul-evocare „Pămînt ticieni, constructori, lucră lei“ — ne spunea Mircea
al nostru, viaţa noastră tori ai ogoarelor, elevi şi Zdrîncu, elev la Liceul in
eşti", continuînd cu mo studenţi au venit - cuprinşi aureaţi! ediţiei 1982 dustrial Simeria.
BfJCuKfcŞTX
mentele de cultură şi artă, de cele mai profunde sim Oiojprograinul d
cu pelerinajele la sanctua ţăminte patriotice — să-şi Radiojurnu! ;
rele strămoşilor daci, a- împrospăteze gîndul şi fiin voci TINERE laritate, Geta Ion (Brăi premiul III, Vasiie Cojoca presei; 8,.10 Cu
ceastă a XlV-a ediţie a ţa cu amintirea strămoşilor Premiul I şi „Trofeul la), Mariana Josan (Hu rii (Hunedoara) — premiul C l i p e diilor; 9,00 fSul.
„Intilnirii tineretului cu is şi a faptelor lor de eroism Costeşti 1982“ : Maria nedoara), Elena Ciobîrcă „Dacica", Rusza Ibi (Mu î>,05 Kîispimcler
rilor; 10,00 Bul(
toria" a constituit pentru legendar. Au venit cu gîn- .Pantca (judeţul Sibiu) (Galaţi), Cornel Borza reş), Aurel Manta (Hu 10,05 Copilări
fiecare dintre cei prezenţi duri curate, cu veselie în si Anghelina Tămaş (Ma (Bihor), Maria Pelin nedoara), Cornelia David unice 10,25 Woracni
o lecţie vie de istorie, pri priviri la o sărbătoare a ti ramureş). Mariana An (Neamţ) — menţiuni. (Hunedoara), Ioana Mora- 10,40 Mioriţa. H
nografie şi fo
lej de cunoaştere a locu nerilor, care pe tot par gliei (Hunedoara) — pre ru (Cluj), Constantin Buletin fie şti;
rilor ce au fost leagănul de cursul ei a constituit un miul II, Mariana Neidoni POEZIE Stancu (Hunedoara), Mi- Impresionat de mesajul wofonul pioni*
zămislire a poporului ro însufleţitor îndemn de a PATRIOTICĂ haela Slaina (Hunedoara), patriotic al spectacolului Buletin de ştii
comoara folclo
mân, de înălţare sufleteas păstra neştearsă amintirea (Hunedoara) — premiul Paul Şomăcescu (Hune lestiv, Iulian Creţu, insta 12.45 Avanpr
că şi mlndrie patriotică fa străbunilor, de a continua IIr. Mariana Gherman Premiul I şi „Trofeul doara) — premii ale unor dio-tv. ; 13,00 1
ţă de trecutul zbuciumat, aspiraţiile lor spre libertate (Bihor), Filofteia lorga .Costeşti 1982“ : Mioara reviste liberare, si ziare, lator la termocentrala 15.00 Clubul
16.00 Buletin <1
dar glorios al neamului şi progres, spre mai bine. (Gorj), Alexandru Făgă Giurgiu (Deva), Nieolae Maria Mărginean, Andrei Mintia, ne mărturiseşte: In lumea eopi
-
nostru, de întărire a încre Un îndemn şi o chemare dui (Cluj) — premii spe Murgăsanu (judeţul Alba) Caucar şi Viorel Bobar „Am urmărit cu deosebit tloscop muzica
derii în prezentul socialist spre antrenarea cu întreg ciale, Nieolae Cristea (Si — premiul II, Cornelia (toţi clin Hunedoara) — interes spectacolul, care, tul medicului;
al patriei, în viitorul său elanul 'vîrstei tinere la rit biu) — premiul de popu Belciugan (Vrancea) — menţiuni. prin puterea sugestiei, şi succese: Mi
tinescu: 16,4<
comunist. mul dinamic al construcţiei m-a tăcut să mă întorc economice; 17.i
,,Acestei părţi din pămin- socialiste, spre noi mărtu cu gîndul la izvoarele is ştiri; 17,05 Poli
17,30 Pe ogoa
tul sfint al patriei - spu rii de cutezanţă şi hărni toriei noastre. De remar 17.45 Agricultu
nea, în cuvîntul de deschi cie în înfăptuirea exem PP ligi cat totodată iniţiativa or la Z; 18,00 Ore
dere a manifestărilor, llie plară a hotărîrilor Congre • ganizării concursului de Radiojurnal; 2
pămnitului roi
y
Lavu, prim-secrelar al Co sului al Xll-lea ol partidu WMM muzică populară care re Protagonişti a
<\v5| § ■
mitetului judeţean Hune lui, a importantelor sarcini • pune in circuitul valorilor 21.00 Buletin ti
doara al U.T.C. — istoiia ce ne stau în faţă in ac frumoase melodii ale te La sugestia d
i-a hărăzit un permanent tuala etapă şi în viitor. m zaurului nostru folcloric". zi intr-o oră;
rii muzicale; 2
ntop muzica!
„S-a făcut totul ca lu
GINDURI DE BiNE PENTRU mea să fie fericită" — ne
„SERBĂRILE SCÂNTEII TINERETULUI" spune Liliana Sandu, ele l£lNER
vă la Liceul industrial nr.
A devenit o tradiţie ca nală ale Corneliei Oseciuc, 3 Hunedoara. Atmosfera
DEVA: Tuto;
fiecare nouă ediţie a „în- l, eon ard Mehedinţi, Dan sărbătorească, bucuria în priveşte odăi
tflnirii tineretului cu isto Tufaru, „Balada" lui Ci- tipărită pe feţele tuturor, Răsunetul fiu -
ria" de la Costeşti să se prian Porumbescu inter ANGHELINA TAMAŞ MIOARA GIURGIU mulţumirea pe care o tră HUNEDOARA
detaşeze de precedentele pretată cu măiestrie artis Maramureş Deva iesc, iată sentimentele pe tistul (Placări
car n-aţi visa
prin participarea unor per tică de Ileana Icneşti in care mi le conferă ace* tul); Maşini
1
sonalităţi ale vieţii noastre amfiteatrul natural în care eveniment, aşteptat '* (Arta); Viaţa
(Constructorul
spirituale şi cultural-artis- numai cu puţin timp îna .Pămînt al nostru, flata noastră eşti" ş ANI : pro\
tiee, a unor formaţii sau inte s-au stins sunetele fiecare an cu nerăbdare rea); Destin e
de toţi tinerii".
grupuri ce reuşesc să adu tulnicelor, frumoasele cân Chemări de tulnic, ritm neretului, tuturor celor ca O zi de neuitat, o întîl- Noiembrie);
că un plus de frumuseţe, tece populare din zona Bi de dube. Şi scena amfi re astăzi munce.sc pe aces nire memorabilă cu istoria „Sentimentul de mîn- glinda spartă
—
Călăuza
o notă distinctă în şirul horului, aduse în scenă de teatrului de la Costeşti de ! drie patriotică pe care il (Muncitoresc)
Florica Bradu, au consti te meleaguri pentru pro- trecută, dar mai ales pre trăiesc in acest impună întoarcerea ii
manifestărilor. Evoluţiile de vine martora evocării unei greş şi bunăstare („60 de zentă — iată sentimentele (Luceafărul);
înaltă ţinută artistică şi tuit puncte de referinţa în emoţionante file de istorie ani de luptă şi victorii"). si gînduriie celor care au tor cadru istoric, peisajul prumută-mi
patriotică oferite în anii cadrul evoluţiilor de pe — spectacolul tematic „Pă- Speetacolului-evocare — pe participat la „Costeşti ’82“, tulburător prin Irumuse- seară (Minerii
precedenţi au fost conti scena Costeştiului. mint al nostru, viaţa noas libretul lui Eugen Burza, cea mai reprezentativă miş ţea lui, dorinţa de comu Maria-Mirabel
ANINO
resc);
nuate si în acest an, prin Văzîndu-i şi aseultin- tră eşti". Mii de oameni, în regla şi coregrafia lui care cultural-artistică a- nicare cu alţi tineri sint Iul al doilea i
prezenţa în mijlocul parti du-i din nou, aici la poa în majoritate tineri, i-au Vasiie Chevereşan si Mir nuălă a tineretului hune- Iactorii care m-au deter URICANI: Ji
cipanţilor a „Serbărilor lele munţilor Orăştiei, pe însoţit pe creatorii săi în cea Ocoş — i-au dat via derean. La reuşita întîlnl- minat să vin pentru a tul); BRAD
husarilor
zbu
.Scânteii tineretului". poeţii, actorii, interpreţii incursiunea prin istorie. ţă tulnicăresele din Bul- rii, o contribuţie de seamă 11-a oară la Costeşti“ — roşie); ORAŞ
Alternanţa muzicii folk de muzică folk, cultă şi Ideea do continuitate („noi zeştii de Sus şi Blăjeni, a avut-o spectacolul mara ne spune Ana Chilor, e- tarea chibritu:
a lui Gheorghe Gheorghiu, populară, care se reunesc n-am venit de nicăieri dubaşii din Almaş-Sălişte, ton, desfăşurat după-amia- levâ Iwnedoreană, ca şi Mica romanţ:
GEOAGIU-BA
Mircea Vaneă, Ileana Ca- sub egida „Serbărilor Scân aici"), care străbate spec corurile minerilor din Pe- za pe două scene. La susţi Vasiie Dan, care, urmă cerii (Casa
Hnovici, cu gînduriie poe teii tineretului", am înţe tacolul, se finalizează în- trila şi Casei de cultură nerea lui au mai colaborat rind cu deosebit interes HAŢEG: y.i\
tice ale lui Trai an T. Co.şo- les de ee sînt aşteptaţi cu tr-un caid omagiu adus din Oră.ştie, obiceiul folclo actori şi solişti ai Teatrului recitalul ciştigătorilor con Rusiei (Dacia
pus la ami";
vei şi Lucian Avramescu, bucurie şi dragoste de mii luptei partidului, secreta ric „Cintecul bradului" din de estradă Deva, Alexe Afacerea gra
momentele de o înaltă ţi le de tineri din toate col rului său genera), tovară Lelese, revista pionierilor Corvin şi Ioan Păcuraru cursului de poezie patrio <ic cultură)
nută ' artistică şi profesio ţurile ţării. şul Nieolae Ceausesi u. ti- de la Şcoala generală nr. (cu momente vesele), ca şi tică, crede că acest loc Scene clin vi
4 Deva, corpul de balet al renumite formaţii de mu este un stimulator de gin iie (Mureşul)
nişoarele din
Teatrului de estradă Deva, zică uşoară şi folk, ansam duri închinate ţării, parti mina).
elevi de la liceele indus bluri de cîntece şl dansuri dului, gloriosului trecut de
triale din Orăştie, actori ai populare ale caselor de cul luptă al poporului nostru.
Teatrului de stat „Valea tură din Călan şi Brad, „Aflat pentru prima IhO T
Jiului" Petroşani, solistul cluburilor î „Minerul" din dată la Costeşti, i.e spu SSW3ZBKÎS
folk Vali Şerban, din Hu Gurabarza şi ale tineretu
nedoara, un grup de dan lui din Deva, Uricani şi ne minerul Irimia Claudiu, Rezultatele
satori de la întreprinderea Vulcan. La manifestare au de la mina Livezeni, am 30 mai 19S2 :
mecanică Orăştie. trăit prin cintec şi vers, Extr. I : 2,
Gala laureaţilor Festiva- fost prezente şi ansamblu prin vizitarea cetăţilor da Extr. a 11-a
1 1
lului-concurs de muzică rile folclorice „Getusa - al cice, clipe unice prin fru Extr. a III-.
populară „Voci tinere" şi Centrului judeţean de în museţea lor". Fond de eî
ai concursului interjude- drumare a creaţiei popu Clipe unice prin irumu- lei.
ţean de poezie „Sub fla lare şi a mişcării artistice seţea şi mesajul lor pa
muri de partid biruitoare" de masă, „Silvana", al
a prilejuit întilnix ea cu Casei de cultură Deva, şi triotic stimulator de noi
-
melodii — înir-o interpre cel al clubului „Siderurgis- izbinzi, Clipe unice de e-
tare de valoare şi în acom tul“ Hunedoara. vocare a istoriei noastre Timpul pro
paniamentul orchestrei pro De o deosebită ţinută ar din trecut, prezent şi vii ziua de 1 iui
fesioniste „Haţegana" a tistică, cu o mare varieta tor. me frumoas.
Consiliului judeţean al sin de încălzire,
m
şi
riabil
dicatelor — şi costume te tematică, şi desfăşurat noaptea şi i
populare din toate zonele într-un ritm tineresc, spec se vor semr
ţării, cît şi cu creatori de tacolul a constituit atrac Pagină realizată de : ţii. Vin tul \
intensific:
cu
lirică patriotică. Scena a ţia principală pentru cei VIORICA ROMAN sectorul sud-
fost inundată apoi de gra mai mulţi dintre partici MIRCEA LEPĂDATU ratura minir
ţia şi farmecul celor mai panţi, pentru care „lojile" prinsă între
tinere gimnaste de la s-au întins pînă sus pe DAN CÂMPEAN, iar cea maxi
Strămoşii daci sini vii iu conştiin(a neamului moment din spectacolul-cvocare 20 de grade
„Pămint al nostru, viaţa noastră eşti". Şcoala generală nr. 7 De deal, „la poale de codru corespondent dimineaţa pe
va. verde".