Page 20 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 20
p >U DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 643 9 DUMINICA, 6 IUNIE IWi
fără pic de milă. Secta „Conştiinţa iul Krishna"
Schimb de mesaje foire preşedinţii Trasee turistice hunedorene tşl obligă neofiţii să cerşească pe stradă, bine
obolul
adunat
in
„mari
înţeles,
safeurile
fiind
u lor preoţi". Numeroase secte strîng averi de
Nico-ae Ceauşescii şi Fidel Casfro 1MVSTAT3E LA „VALEA DE PEŞTI milioane, de origini foarte dubioase, ceea ce
slîrneşle o profundă nelinişte in rîndurlle opi
ifg La Beigrad s-au în După o jumătate de oră de mers lejer, pe niei publice franceze. Nu este de mirare că în
HAVANA 5 (Agerpres); Cuba, a avut loc la Ha cheia! lucrările celui de-al jos, din localitatea Cîmpu lui Neag, ajungem Adunarea Naţională s-au făcut auzite întrebări
— Un schimb de mesaje vana. 11-lea Congres mondial ai Sntr-una dintre cele mai frumoase cabane tu privind proliferarea sectelor pe teritoriul Fran
ristice din judeţ. Motelul „Valea de Peşti" —
ţei. Guvernul a promis să ancheteze.
între t o v a r ă ş u l Nicolae Schimbul de mesaje a mineritului - informează a- a cărui imagine exterioară simbolizează seme-
Ceauşescu, secretar gene avut loc cu prilejul primi genţia Taniug. Cei peste ţia munţilor din jur — străjuieşte măreţ, ca o
ral al Partidului Comunist rii de către tovarăşul Fidel 2 000 de participanţi, spe corabie, lacul de acumulare al cărui nume !1
Român, preşedintele Repu Castro a şefilor delegaţiilor cialişti din 57 de ţări ale poartă. Aşezai la intr-un cadru natural neasemuit Alibi telefonic
poalele
frumos,
de
mote
Retezat,
munţilor
blicii Socialiste România, participante la reuniunea lumii, au dezbătut proble lul este un permanent punct dc atracţie pen Un inventator din Los Angeles propune pe
şi tovarăşul Fidel Castro ministerială a Biroului de me legate de rezultatele tru mulţi tineri din toate judeţele ţării. îm trecăreţilor, nevoiţi să-şi justifice întîrzicre» la
domiciliul conjugal, o cabină telefonică ce poa
oferă
numeroase
Ruz, prim-secretar al Co coordonare al ţărilor ne obţinute pînă in prezent în prejurimile naturii, ai posibilităţi De aici se pentru le furniza diferite efecte acustice. Astfel, după
iubitorii
pot
muntelui.
mitetului Central al Parti aliniate, la care este pre domeniul industriei miniere străbate cu piciorul Munţii Retezat, se pot vi ce a format numărul de acasă, omul în cău
dului Comunist din Cuba, zentă o delegaţie a Româ şi au făcut propuneri pen zita vestitele lacuri Bucura. Lia, Viorica — ca tare de alibi, poate alege un fond sonor indi-
preşedintele Consiliului de niei condusă de Constantin tru dezvoltarea acestui im banele Buta, Pietrele, Baleia, Gurazlata. toate cînd, de exemplu, un garaj la care a trebuit
pene
de
datorită
oprească
se
unei
să
stupida
Stat si al Consiliului de Oancea, adjunct al minis portant sector economic în celelalte locuri minunate ale Retezatului. Tot maşină. Dacă se invocă o şedinţă interminabi
de aici, prin Petroşani, se poate urca în Pa-
4
Mini* -' ale Republicii trului afacerilor externe. perioada următoare. ring, la cabanele şi bazele sportive permanent lă, se alege drept fond sonor „zumzetul" spe
deschise turiştilor. Dar şl în apropierea mote cific unei săli pline. „Programul" mal cuprinde!
lului se află destule puncte dc interes pentru focuri de armă pe stradă, sirena vehiculelor
Consiliul de Securitate ai O.M.tf. a MOSCOVA. - Centrul amatorii de drumeţii montane. Amintim doar poliţiei, zgomotele unul aeroport şi chiar.,, a
internaţional planetar o „Peştera de gheaţă" .şi cea de la „Dîlma cu slujbă religioasă ! O invenţie similară ne-a fost
semnalată şi din Japonia. Şi acolo răni—, ne-
N-a potul adopta o nouă rezoluţie confirmat denumirea micii brazi". această a primăvară, haină nouă, turistic al vâsle.
în
complexul
planete „Kemerovo", înre
tineretului
pregătln-
îmbrăcat
gistrată acum în catalogul du-se intens pentru deschiderea sezonului tu
în conflictul anglo-argentinian internaţional cu numărul ristic de vară. Au fost executate reparaţiile Procedee prea puţin sportive
2 140. interioare, s-au zugrăvit încăperile, au fost a-
şeful complexu
dotări.
duse noi
Petre Puşcaş,
dintre
unul
mari
organi»
mai
cei
Kenehira,
NAŢIUNILE UNITE 5 la O.N.U. a motivat vetoul Diametrul minusculului lui, relevă citeva amănunte despre modul in zatori de meciuri de box intra jucători profe
(Agerpres). — La încheie opus proiectului de rezo corp ceresc este de 15 kilo care colectivul de aici s-a pregătit pentru noul sionişti din Japonia, a găsit un bun truo pen
rea dezbaterilor Consiliu luţie prin aceea că docu metri, Planeta evoluează sezon. tru a asigura victoria protejaţilor sfii. Cei pu
— Motelul dispune de 103 locuri de cazare,
Rundschau",
„Frankfurter
aşa
ţin
spune
care
lui de Securitate asupra mentul nu prevede o legă între orbitele lui Morte şi in camere cu două paturi şi un restaurant a descifrat citeva „soluţii" uzitate de Kenehi
conflictului militar argon- tură directă şi inseparabilă Jupiter, efectuînd o mişca pentru servirea mesei. Pentru petrecerea unei ra : el anihilează resursele concurenţilor „de
tiniano-britnrik: a s u p r a între, o încetare a focului re de revoluţie în jurul vacanţe în mod cit mai plăcut şi instructiv, am învins", făcindu-i să absoarbă iaxative sau
se
care
teren
un
pe
bitumizat,
Insulelor Malvine (Falk- şi retragerea imediată a Soarelui în cinci ani şi 45 amenajat .juca tenis, volei, handbal, minifotbal. somnifere. Astfel, intr-un meci de semifinală,
poate
„patronul" a făcut
apel la un puternic laxativ
fcmd), proiectul de rezolu forţelor argentiniene clin de zile. Clubul nostru este bine dotat, iar biblioteca injectat in mandarine. Altă dată, el a plătit
ţie prezentat de Spania şi arhipelag. a NAŢIUNILE UNITE. - esle înzestrată cu peste 2 000 do volume. în 40(1 de dolari unui bucăt.ar-şe£ pentru ea aces
fiecare
avem
şi
sîmbătă
duminică
organizată
ta să verse un somnifer în hrana unu! cam
Panama a fost supus vi Proiectul de rezoluţie Intr-un raport prezentat discotecă. Excursiile pe care le iniţiem cu re pion. Kenehira nu pare să fi auzit da falr
neri seara . la vot. Docu cerea părţilor implicate în Consiliului de Securitate, se gularitate completează în mod plăcui acţiunile play ; sau, dacă a auzit, nu pare să se încurce
sportivităţii.
în
„mărunţişurile"
nu
El
noastre in acest domeniu.
lucrează
mentul a întrunit nouă vo- conflict să înceteze imediat cretarul general ai O.N.U., lui Ce ar mai fi dc spus ? Personalul complexu mai eu bancnote mari...
este
tineri
bine
pre
format,
fireşte,
din
turi favorabile din totalul focul şi să înceapă, în a- Javier Perez de Cuellar, a gătiţi şi amabili. Dintre ei se detaşează bucă
recomandat e x t i n d e r e a tăreasa şefă Georgeta Popeseu, lucrătorii Dori
dc 15, dar nu a putut fi celaşi timp, aplicarea rezo pentru încă şase luni a na Barb, Cristina Bogdan, Călina Ciura, Maria Contrabandă eu artă
aprobat din cauza votului luţiilor 502 si 505 ale Con mandatului Forţelor O.N.U. Pavelonesc, Rodiea Craioveanu, Marin Băvbu- Glovanni Fabbri, „regele hîrilel" din Milano,
negativ a doi membri per siliului de Securitate, care în Cipru. El apreciază că lescu şi recepţionera Gabriela Oprea. a fost arestat pe cind încerca să exporte — o-
Toţi aşteaptă cu drag, acum, in prag de se
manenţi ai Consiliului — se pronunţau — în esenţă menţinerea acestor forţe zon, oaspeţii tineri din judeţ şi din întreaga vident, în mod ilicit — obiecte de artă cu care
un
deschide
putut
s-ar
După
muzeu.
fi
eurn
ţară la această oază dc frumuseţe montană de
Marea Britanic si S.U.A. — pentru încetarea ostili este necesară pentru păs pe malul lacului „Valea de Peşti". specifică „îl Messaggero", pe „lista de export"
a iul Fabbri figurau pînze de valoare, gobelL
Alte patru state s-au abţi tăţilor, retragerea forţelor trarea calmului şi pentru MIRCEA LEPĂDATU nuri, incunabule, obiecte de argintărie, vechi
porţelanuri etc. Totul în valoare de aproxima
nut (Franţa, Guyana, Ior argentiniene si reluarea ci crea condiţii în vederea
tiv 10 miliarde de lire, precizează „II
dania si Togo) negocierilor dintre Argen căutării unei soluţii paşni ARB0RETUMUL SIMERIA {îi} Messaggero". O cifră de afaceri (ne)demnă de
un „rege al hirtiei'% fie el şl milanez.
Reprezentant u>i b r i t a n ic tina si Marea Britanie. ce la problema cipriotă.
Colecţia de magnolii
- - » *1» ® «. Recorduri.
mul moment pe Ţicleanu. Cei care vizitează Arboretumul vor avea pri Iată o nouă relatare privind „ambiţul" unul
lejul să afle că magnoliile sint arbori sau ar
O egalitate care Craiovei buşti, cc provin din Extremul Orient sau Ame personaj dornic să-şi vadă numele înscria in
nu se ştie dacă ii mai este rica de Nord, cu o mare valoare ornamentală, celebra Carte a recordurilor. Este vorba da un
american, în vîrstă de 27 ani, pe nume Jim
podoabă
o
folositoare, dar pune la ale căror flori sau constituie Frunzişul unoru, pentru Oclise, care a devenit, recent, clştigătorul unei
orice
prin
grădină
parc.
grea încercare pe Jiul... colorit şi dimensiuni puţin obişnuite, aduce o curse mai puţin obişnuite. El a participat la
cea de-a cincea „cursă a scării", organizată la
F.C. Corvinul — Universitatea Cralova Sperăm însă că Jiul se va notă exotică în peisaj, iar seminţele şi fruc New York. După cum relatează „Suddeutscha
tele, bobiţe portocalii pe conuri mari de cu Zeitung", Jim a ajuns la cel dc-al BO-lea etaj
mobiliza miercuri aşa cum loare roşu aprins, constituie o curiozitate a
1-1 (1-8) slie în faţa echipelor bi lumii vegetale. al cunoscutului zgîrie-nori Empire State Buii-
ding în ll minute, 41 de secunde şi o zecime,
ne cotate. Colecţia de la Simeria este una dintre cele în ultimul moment, el l-a depăşit pe cîştigăto-
Meciul considerat derbi iovenii echilibrează simt i- mai bogate din această parte a Europei şi ruî de anul trecut al „competiţiei". Pete Squi-
ai etapei a început con tor jocul. A arbitrat M. Saiomir numără 15 specii şi varietăţi, reprezentate res.. Acesta a ratat „cursa" pentru că s-a îm
impresionant
exemplare
număr
de
de
printr-un
form aşteptărilor, adică loniţă respinge la şutul (Cluj-N.). toate vîrstele, între care o valoare Ieşită din piedicat şl a căzut exact înaintea ultimei trepte.
Ca să vezi 1
bine pentru Corvinul, eu lui Irimescu (min. 34), Corvinul: loniţă - Red comun o prezintă magnolia macrohylla —
un şut al lui Petcu în pri apoi, eu un ultim efort, la il ic, Dublnciuc, Gălan, una dintre cele mal interesante specii orna
Dublnciuc,
notă
Ea
o
cu
dă
totul
mul minut, respins de por al lui Bălăci. După pauză mentale de la noi. prin frunzele si florile sale MAT în 5 mutări
peisajului
deosebită
tarul Lung în corner. De va ieşi temerar în faţa lui Bogdan, Andone (Oncu — neobişnuit do mari, ce pot ajunge pină la
altfel începutul jocului îl min. 64), Klein, Petcu, Ga 30 cm lungime şi 30 cm în diametru. înfloreşte CONTROLUL POZIŢIEI
Alb : RaS, Ca2, Nh2,
evidenţiază pe Petcu, pre Cirţu (min. 50), şi are no bor (Tîrnoveanu — min. in mai-iunie şi este originară din sud-estul Negru ; Ral.
natural
răspîndltă
in
obovata,
zent şi laborios la toate roc în min. 61, la şutul lui 00), Dumitrache. Nicşa. S.U.A. Magnolia foarte apreciată pentru florile
este
Japonia,
fazele, în vervă şi eu rea Bălăci, pe lingă el, dar şi mari şi plăcut mirositoare, ca şl pentru aspec
lizări subtile şi sublime. pe lîngă poartă. Nu va ★ tul particular al fructelor, ce realizează în
coacerii un puternic contrast cu frun
Doar Bălăci a întrerupt se mai putea evita golul în perioada înfloreşte la sfirşitul primăverii. Magno
zişul.
ria fazelor hunedorene, în min. 81, cînd ezită la min Aplauze binemeritate au lia tripetala, cu frunze mari, pînă la 60 cm
min (j, cind Dublnciuc, ve gea lovită cu capul de însoţit demonstraţiile de lungime, îngrămădite la extremitatea lujerilor,
aero şi rachetomodelism atrăgîndu-i şi denumirea de arbore umbrelă.
nii din urmă, l-a depose Cirţu, din centrarea lui din pauza meciului. îndeo Provine din estul Americii de Nord. Magnolia
dat la timp. Klein creează Balaei. Şi egalul se clati sebi „numerele" fraţilor virginiana, cu frunze lucitoare, persistente şl
o fază excelentă în min. 8, nă în min. 89, cînd Bog Horvath şi a.l lui Ladislau flori mari, albe, cu miros specific, are o lungă
centrează si Dumitrache dan îl deposedează în ulti- Bnllo, toii din Deva. perioadă de înflorire, din iunio şl pină în sep
origine
se
primeşte, la cap, dar lo tembrie. şl Locurile de S.U.A. Magnolia situează in
estul
sud-estul
denudata,
vitura sa nu e suficient de are înflorire abundentă şi timpurie, primăvara
puternică exactă. Gabor REZULTATE: Corvinul — Un iv. Cralova 1—1; A.S.A. — Poli constituind o ineîntare pentru ochi. Florile sint
Timişoara 2—1 ; sportul sluti. — Chimia X—0 ; F.C. Olt — mari şi albe, este originară din China cen
trimite şi el, , tot cu capul, Jiul 1—0 ; U.T.A. — Dinamo 0—0 ; F.C. Constanţa — F.C. trală. Magnolia stellala, cu înflorirea precoce
peste poartă în min. 12, Argeş 1—1 ; Steaua — F.C.M. Braşov 2—1 : S.C. Bacău — şl foarte abundentă, cu flori albe, bogate şl
la centrarea lui Nioşa, C.S. Tîrgovişte 0—0 ; „U" Cluj-N. • - Progr CSUl-V. 3—1. plăcut mirositoare. Creşte spontan în Japonia,
aptă Ciupitu trimite în C L A S A M E N U T L de unde a fost răspîndită în cultură. Magnolia
soulangiana
—
mai
dintre
una
răspîndite
cele
corner mingea şutată de 1 . Dinamo 32 19 7 6 58-27 45 magnolii din parcurile şl grădinile de la noi
Klein (min. 11). în minu 2. Univ. Craiova 32 19 5 8 63-27 43 — este apreciată pentru frumuseţea şl abun
denţa florilor, care sint, cele mai adesea, pur
tul 17 se consumă o fază 3. F.C, Corvinul 32 15 3 9 61-33 38 purii, rar albe. Este o specie hibridă. Magno
frumoasă : Bogdan pătrun 4. Steaua 32 13 9 10 39-31 35 lia kobus, specie rustică, larg răspîndltă in
de în interiorul careului, cultură la noi, înfloreşte, de asemenea, timpu
5. F.C. Olt 32 15 5 12 42-40 35 riu şl bogat, floarea fiind asemănătoare cu cea
centrează înapoi lui Nicşa, 6. Sportul st li d, 32 11 13 8 33-34 35 a crinului alb, vegetează spontan în insula
dar acesta şutează fără 7. C.S. Tîrgovişte 32 12 7 13 27-40 31 Hon do din arhipelagul japonez.
alte
viitor
a-
Intr-un
forţă si mingea scăpată de 8. F.C. Argeş 32 10 10 12 34-31 30 ceastă bogăţie a reportaj, despre dale despre sale 1. Dg2 — d2 ! TeO -- te
valoroasele
ţării,
Lung este totuşi „agăţată" 9. Poli Timişoara 32 11 8 13 36-38 30 specii de arbori şi arbuşti ce crese po toate 2. Dd2 — di ! RaS -- bS
Tf8 -- cC
3. Ddl
a4 +
de acosta cînd se îndrep 10. Jiul 32 10 10 12 38-40 30 meridianele lumii, despre minunatele sale 4. Da4 — a7 mat.
atracţii.
ta spre poartă; dar încet. 11. F.C.M. Braşov 32 12 6 14 29-36 30 Ing. AUREL HULEA 2. TfS — eS
Cele două faze şl altele 12. „U“ Cluj-N. 32 11 S 13 33-43 30 şeful Staţiunii de cercetări silvice 3. Ddl — U4 + RaB — >.)«
aveau să arate că Nicşa nu 13. Chimia Rm. V. 32 11 8 12 33-45 30 Simeria 4. Dai — ee mat
este într-o zi bună, ne 14. S.C, Bacău 32 9 11 12 35-45 29 2. Tf8 — hfi.
reuşitele sale fiind supă 15. F.C. Constanţa 32 9 11 12 34-44 29 S. Ddl — ai 4* RaS — bt!
rătoare. 16. A.S.A. Tg. Mureş 32 12 4 16 42-46 28 4. Dai — un mat
Totuşi Corvinul înscrie 17. U.T. Arad 32 10 8 14 31-35 28 Secte din belşug i. „ < RaS — bll
RbG ■- aS
z. Dd2 — £4 +
în min. 21, cînd Dumi 18. Progresul-V. 32 7 6 19 28-55 20 Potrivit săptămânalului parizian „Le Polnl", 3. Dfl — a4-f RaS •-
trache a sărit peste min în decursul ultimilor zece ani, sectele au pro 4. Da4 — CB mat
Chimia — ■ Poli. Timiş. ;
ETAPA VIITOARE (miercuri)'
gea trimisă de Gabor, lă~ Pro greşul — F.C. Olt ; Jiul —Univ. . Cralova ; F. C. Argeş — liferat in Franţa. In prezent, aici există aproa 1. TeO -- h9
sînd-o lui Rodnic, în pozi Steaua ; F.C. Constanţa — F.C.M. Braşov : „U" Cluj-N. — pe 250. Unele dintre ele par să fie „inocente", 2. Dd2 — aS -j? RaS — b»
altele,
Există
ţie mai bună : şut puter S.C. Bacău ; Dinamo — F.C. Corvinul ; A.S.A. — U.T.A.; ca „Adoratorii,., mielului". cer membrilor su ca 3. Da5 _ o5 -f- RbS — C'B
care
„moştenitorii
spirituali",
nic si 1—0, după care isra- C.S. Tîrgovişte — Sportul stu tlenţesc. punere totală. Ceea ce ajută la exploatarea lor 4. Des — c7 C h0) mat
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Urate (redactor şef), kucia Elena Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adj'unct), Vasiie Pâfan, Nicoiae Tîrcob
Preţul abonamentelor j lunar — 13 leî; trimestrial — 39 leii pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petro Groza, nr. 35.
Telefoane; 11275, 11585, 12157. Telex 3 72288. 7fi lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se îao la oficiile poştale, factorii poştali şi diîuzorii voluntar}
din întreprinderi şi InstltuţiL