Page 21 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 21
DEPĂŞIRI de FLAN Situaţia efec
LA PRODUCŢIA tuării praştiei «
SORTIMENTALĂ doua mecanice la
cultura cartofi
Prinlr-o bună organi lor, pe consilii o-
zare a muncii în par nice agroindus
triale, la data de
chete, în toate fazele de 7 iunie a.c., iu
exploatare şi asigurarea procente, se pre
zintă astfel :
transportului operativ
al masei lemnoase din
platformele primare în
depozitele finale de pre-
industrializare, colecti
vul Sectorului forestier
de exploatare Hunedoa
ra a obţinut rezultate
bune pe primele cinci
luni din an. Planul pro
ducţiei sortimentale a
fost depăşit cu 211 mc
buşteni ruşinoase, 523
mc buşteni stejar, 4 150
Anul XXXIV, nr. 7 644 MARTI. 8 IUNIE 1982 4 pagini ~ 50 bani mc buşteni fag, 22 mc
lemn de mină şi 3195
tone lemn de foc.
Contribuţii importan
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşesctt te au avut şefii de
parchete Moisă Ciucu-
ia plenara C.C. aî P.C.R. lescu şi Gheorghe Luca,
mecanizatorii Gheorghe
Ciuculescu, Nicolae Ma
Document de inestimabilă valoare pentru ica, Constantin Diaconii,
Nicolae Vodă, Constan
tin Negru. (Aron Căia,
corespondent).
dezvoltarea teoriei şi practici construcţiei
JLA Zî ÎN AGRICULTURA
socialiste, program mobilizator pentru
întregul partid şl popor! Mobilizare generală la efectuarea
lucrărilor pe ©goarel
„Dezvoltarea puternică a industriei socialiste, amplasarea forţelor
de producţie Şi progresul industriei în toate judeţele au constituit şi din răsad pe cele 50 de
Obţinerea unor producţii superioare la toate cul
constituie factorul esenţial al victoriei socialismului, al trecerii la turile agricole — cerinţă subliniată cu pregnanţă în hectare planificate, necesi
făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea spre expunerea secretarului general al partidului, tovară tă ca semănatul să fie ne-
comunism". şul Nicolae Ceauşescu, Ia plenara lărgită a C. C. al intîrziat încheiat pe toate
NICOLAE CEAUŞESCU P.C.R. din 1—2 iunie a.c., pentru întărirea autocon- suprafeţele stabilite. Po
ditcerii şi autogestiunii unităţilor agricole, este hotă- trivit tehnologiei culturii
rîior condiţionată de efectuarea în cele mai bune respective, fiecare unitate
Dinamismul desvofidrii CERCETAREA condiţii a lucrărilor de întreţinere. lata cîteva din trebuie să insămînţe/e po
ŞTIINŢIFICĂ - FACTOR acţiunile la realizarea cărora se impune o mobilizare rumb pe cîte 300—000 mp
economiei româneşti — DINAMIZATOR AL generală a mijloacelor mecanizate şi a tuturor forţe pentru producerea răsadu
lor de la sate.
PROGRESULUI lui necesar plantării supra
confirmare elocventa a justeţii
ECONOMIC PRASILA A DOUA tare în fiecare din consi feţei de un hectar. Pentru
politicii partidului nostru De la înalta tribună a LA SFECLĂ — lii le amintite. obţinerea răsadului cores
punzător fazei de plantare,
plenarei C.C. al P.C.R., to GRABNIC FINALIZATA ! MECANIZATORI
In magistrala oxpunere la luţiei socialiste şi trecerii la semănatul se va face cu
plenara lărgită a C.C. oi construcţia socialismului, a varăşul Nicolae Ceauşescu Unităţile agricole din LA DATORIE cel puţin 25 de zile înain
P.C.R. din 1—2 iunie 1982, asigurat condiţiile necesare a trasat sarcină tuturor oa Consiliul unic agroindus Duminică şi luni, meca te de a fi plantat după e-
secretarul general al parti marilor transformări revoluţio menilor muncii să producă trial Geoagiu au efectuat, nizatorii de la C.A.P. De
dului nostru, tovarăşul Nicolae nare. în această perioadă is eît mai mult şi mai bine. pînă acum, cîte două pra- va şi-au concentrat efortu liberarea terenului de orz
Ceauşescu, s-a referit pe larg torică scurtă, România a par îmi este viu în memorie şile mecanice si manuale rile la combaterea dăună sau de alte culturi. Semă
îndemnul secretarului gene
la cea mai fertilă perioadă curs etape de profunde mu ral al partidului : „Toţi pe întreaga suprafaţă cul torilor culturii de cartofi, natul se face in trei etape,
de dezvoltare a patriei din taţii pe plan economic, so trebuie să ne îndeplinim în tivată cu sfeclă de zahăr, pregătirea terenului şi se la interval de cîte trei zile
zbuciumata sa istorie - de cial, material şi spiritual. Au datoririle, să facem totul iar în cele din Consiliul mănatul porumbului în cul Cunoscând tehnologia do
la memorabila zi de 23 Au fost lichidate pentru totdeau ca să avem o viaţă mai unic agroindustrial 11 ia au tură dublă, cit .şi ia strin- realizare a culturii de •-<>-
gust 1944, cînd poporul nos na proprietatea capitalisl- bună, liberă, tot mai îm mai rămas de prăşit ma gerea furajelor. rumb din răsad, este nece
moşierească asupra mijloa La efectuarea tratamen
tru şi-a dobîndit libertatea belşugată şi independentă nual mai puţin de 20 de telor i'itosanitare, care s-au sar ca specialiştii şi con
deplină, prin victoria finală celor de producţie, exploata în România". Firesc, pen hectare. aplicat ne mai mult de 85 ducerile C.A.P. Deva, S >i-
asupra fascismului german, rea şi asuprirea de clasă, tru că numai aşa vom face Restanţe care trebuie
s-a realizat o economie so de hectare, s-a remarcat muş, Hărău, Simeria, I(n-
şi pînă astăzi. Revoluţia de cialistă unitară în industrie faţă exigenţelor actuale, grabnic înlăturate s-au aportul mecanizatorilor Ni poltu Mare, Tîmpa, Strei,
numai aşa vom contribui la
eliberare socială şi naţiona şi agricultură. Prin dezvolta întărirea independenţei e- acumulat în C.A.P. din con colae Lupul Şi Ioo Andrei, Orăştie, Geoagiu, I li a. Tur-
lă, antifascistă şi antiimpe- rea puternică a forţelor de conomice şi politice a pa- siliile unice Deva, Siineria iar semănatul a fost făcut
rîalistă începută atunci, a şi Orăştie. Pe lîngă termi de ion Borodi daş şi altele, să acorde ma
deschis calea înfăptuirii re narea prăşi iei mecanice ximă atenţie îndeplinirii
voluţiei democratice, o revo (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) este necesar să fie înlătu SEMĂNATUL sareiivilor ce le revin in a-
rate neîntirziat decalajele PORUMBULUI PENTRU cest sens.
existente la aplicarea pra- CULTURA DIN RASAD
şilei manuale, care însu Realizarea sarcinii de
tinerii Văii Jiului trebuie să se mobilizeze mează cîte 20—50 de hec producere a porumbului (Continuele in oog e ?-a)
exemplar pentru realizarea ritmică a p ia n u lu i
şi recuperarea restantelor
Cel de al doilea an al plinit planul fiind I.M. U- terializarea indicaţiilor si
actualului cincinal a înce ricani, iar în mai, depăşi recomandărilor secretarului
put bine pentru minerii rile modeste ale minelor general al partidului, tova
Văii -Jiului. în luna ianua Petala (+929 tone) şi Băr- răşul Nicolae Ceauşescu,
rie, planul pe combinat a băteni (+78 tone) nu au privind necesitatea asigu
marcat o uşoară depăşire, putut compensa nerealiză- rării din Valea Jiului a u-
pentru ca în februarie rile mari ale celorlalte mi nor cantităţi tot mai mari
sporu! de producţie să a- ne, care însumează 94 547 de cărbune. Dar iată că
activitatea nu a fost la ni
velul posibilităţilor mineri
lor din Valea Jiului, al
condiţiilor de muncă şi de
viaţă ce le sint asigurate.
I.a C.A.P. Haţeg s-au in silozul peste 6(10 tone furaje.
(Continuare în pag a 2-a)
jungă la 10 510 tone de tone de cărbune. Dacă în
cărbune. Toate întreprin treprinderile miniere Vul
şi
cu
ajutorul
statu
derile miniere, cu excepţia can şi Uricani au adăugat şi au predat deja peste MO le, Încă din prima zi, expo ţenilor 39 Atelier pentru repa
lui.
litri, ia La Călan, concursul
minei Livezeni, aveau pla lună de lună depăşiri de grupelor sanitare de Cruce ziţia a fost primită cu inte rat şi încărcat acumulatori.
mare număr
de
nul realizat şi depăşit. Era plan, în mai ele au rămas roşie, ce a avui loc zilele res de un (losif Mercea — La Centrul de reparaţii
vizitatori.
de aşteptat oa activitatea restanţiere cu cantităţi în trecute, a întrunit 10 de e- corespondent), BS Satul Suli- S.M.A. llia s-a înfiinţat şl
constituite
cinei
chipiere,
să se desfăşoare în conti semnate dc cărbune, deşi B La fondul de stat — tot grupe. Mai bine in pregătite ghete a fost electrificat. Lu funcţionează cu bune rezul
nuare în bune condiţii, in — pe cinci luni — înscriu mai mult lapte. Ţăranii coo s-au dovedit a fi grupele din crătorii de ia întreprinderea tate un atelier de reparat şi
încărcat
acumulatori.
cit economia naţională să încă unele depăşiri (+11 224 J peratori din satul Valea Nan- cartierul Oraşul nou, Com de reţele electrice Deva au semnăm că lună dc Con
lună
cirului, ceilalţi locuitori au
beneficieze de cantităţi tot tone — I.M. Vulcan si i contractat şi s-au angajat să binatul siderurgie „Victoria", încheiat în aceste zile lucră muncitorii care se ocupă de
mai mari de cărbune eoc- 10 720 tone — I.M. Uri { livreze în acest an la fondul Oraşul vechi, care au ocu rile de electrificare a satu aparatura electrică şi-au de
sificabil şi energetic. Dar cani). ' de stat mai mult de 16 500 1 pat, în ordine, locurile I, II lui Sulighcle, comuna Şoi- păşit sarcinile cu 11—10 pro
şi XII. ig Expoziţie foto. La
ta. martie au intrat sutţ în deplasările noastre de 5 lapte de vacă. In perioada Clubul sindicatelor din Sime muş. S-a făcut recepţia de cente, evidenţiindu-se Doinei
Miloşi,
Dorn
plan, pe lîngă I.M. Live documentare în Valea Jiu 1 care a trecut de la începu- ria s-a deschis o nouă ex finitivă a reţelei dc joasă Uscat, Mlnerva maistrul Vlorel
tul anului şi pînă acum, ei
'
şi
tensiune şi s-a realizat lega
Gavra
zeni, şi minele Paroşeni şi lui ni s-a spus de fiecare J au predat mal mult de 5 000 poziţie foto, aparţinînd im rea la reţeaua de înaltă ten Mica.
Dîija, aducînd Combinatu dată, la fiecare întreprin * 1. In frunte se află deputata piegatului de mişcare al Csaba siune. Peste 100 gospodării
cer
Koiumban,
membru
Elena Torna, care din 1000 1
lui minier Valea Jiului o dere minieră, că planul se lapte contractat, a predat cului foto al clubului. Expo au fost legate la reţeaua de
nerealizare de 9 562 tone va realiza, că există con I peste 800 1, Galenia Şerban ziţia cuprinde 23 de fotogra distribuţie. Această lucrare a
de cărbune. în aprilie s-a diţii pentru majorarea spo ' şi Alexandru Toma-Totot, fii alb-negru, reprezentând fost realizată din contribuţia
lucrat şi mai slab, singu rurilor de producţie, că se | care au contractat cîtc 500 1 peisaje naturale şi industria- în bani şi în muncă a cetă-
ra unitate care şi-a înde depun eforturi pentru ma * * «w* <r o 4 «o» a - t mn g june i .: f - ■ ,r a muu e m n *nam a tnwn * «? s /ewe* a
