Page 26 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 26
paq 2 DRUMUL SOCIALISMULU
PARTIDULCBAUŞESCU — FACE Furnaîlştii hunedoreni au datoria să
asigure ritmicitate şi calitate
SUSŢINEM PRIN FAPTE România la sesiunea specia corespunzătoare producţiei de fontă 11.00 Telex
11,05 Paşi <
INIŢIATIVELE DE PACE SI PROGRES lă a Organizaţiei Naţiunilor 11,35 Desen
Unite consacrată dezarmării,
11,55 Film
'ALE ROMÂNIEI SOCIALISTE deoarece exprimă clar voin Pe platforma cuptoarelor mergem cu temperaturi nergic pentru ca întregul şl uni
ţa poporului nostru, hotărirea de 420 tone, fonta lichidă constante la aerul insuflat colectiv de muncă de la 12.45 Ţară
Am reţinut din magistrala ar duce la distrugeri incalcu lui de a acţiona cu toată res este aşteptată ca... plinea în furnal — aproximativ aglomeratoare să-şi facă nume
ral
expunere a secretarului ge labile, ar pune in pericol în ponsabilitatea şl de a conlu caldă. Uneori soseşte la 1100 grade Celsius — şi pe deplin datoria, să res 10.00 Telex
neral al partidului, tovarăşul săşi existenţa omului. Or, ci cra cu toate popoarele pen timp, alteori — cum apre să nu mai introducem cal pecte cu rigurozitate teh 10,03 Itcpor
Lisalx
Nicolae Ceauşescu, la plena ne doreşte acest lucru ? Vrem tru realizarea unul acord în cia şeful de schimb de la car brut în furnal, ci în nologiile de lucru. O mare 10.25 Profet
ra lărgită a C.C. al P.C.R., ca munca să ne fie muncă, tre toate statele privind tre O.S.M. II, sublnginerul aglomerat. în acest fel am răspundere în acest sens le lui —
tllor
că trebuie să punem in cen să putem infăptui măreţele cerea la măsuri de dezarma loan Onciu — se aşteaptă recuperat peste 1000 tone revine conducătorilor for 16.45 Muzic
trul activităţii noastre înfăp idealuri ale socialismului, să re, şi in primul tind la dez mult şi bine pînă să vină cocs din depăşirile de con maţiilor de lucru, ai pro In jurul <
tuirea neabătută a planului putem ridica această ţară armarea nucleară, pentru o de la secţia a Il-a furna sum în primul trimestru. ceselor de producţie — şefi misiui
cincinal 1981-1985, concen- strămoşească spre noi culmi pace trainică in lume. De a- le cîteva oale de fontă. Din cîte am înţeles, o de echipă, maiştri, ingi narea
munic
trind toate forţele in direc de progres şi civilizaţie. semenea, ne vom pune cu Ce se în'tîmplă cu fonta ? serie din neajunsurile ce neri. lejuită
ţia ridicării calităţii şi nive Minerii din Poiana Ruscăi, Încredere semnătura pe Ape Intr-adevăr, atît la fur crti, i
lului tehnic al producţiei, in numele cărora am scris lul poporului român adresat nale cît şi la aglomeratoa a tovi
creşterii productivităţii mun aceste rinduri, se pronunţă sesiunii speciale a O.N.U., re, trebuie să se pună un Ceauşi
neral
cii, reducerii cheltuielilor ma ferm pentru oprirea cursei dorind să ne exprimăm şi în accent mai mare pe res muiiis
teriale şi sporirii eficienţei e- spre dezastru, pentru asigu acest fel voinţa de pace şi pectarea ordinii şi disci şedint
Social
conomice. Brigada ce o rarea păcii. Susţinem prin progres. plinei tehnologice. în ace 20.00 Telejn
conduc lucrează in abatajul faptele noastre de muncă IORDACHE SCÎNTEIE Din cele trei furnale de se. mai întîlnesc la furnale laşi timp trebuie să se mo 20,50 Pcntri
808, şi in luna mai a extras mandatul încredinţat de Ma miner, şef de brigada, mare capacitate ale Com sînt generate de cocs ari şi bilizeze colectivele de fur- pace
şi co
suplimentar peste 550 tone rea Adunare Naţională de întreprinderea minieră binatului siderurgic Hune de aglomeratorişti, aceştia nalişti pentru a obţine o Româi
de minereu de fier. Aceste legaţiei Republicii Socialiste Hunedoara doara funcţionează doar din urmă făcînd parte din ritmicitate mai bună ia e- telui b
rezultate meritorii ale ortaci două. Unul, furnalul nr. 8, cadrul aceleiaşi uzine cu laborarea şarjelor de fontă 21,10 Luptă
lor mei, cit şi cele ale altor PUNE Şl PACE - NU BOMBE ! este în reparaţie. Evident, furnaliştii. Ne-am adresat destinate oţelăriilor. Nu lumii
versul
şeii de brigadă, printre care se simte lipsa unei capaci inginerului Dumitru Bobîr- trebuie uitată calitatea. în 21.25 Un v
se află loan Crişmâruc, loan Aşa cum arată tovarăşul ţii omenirii, să se pună capăt tăţi de producţie. Totuşi, nea, directorul uzinei nr. 2 condiţiile în care oţelarii activii
ideolo
Lupu, Constantin Pandeles- Nicolae Ceauşescu in expu Înarmărilor de orice fel, iar şeful secţiei a Il-a furna din cadrul C.S. Hunedoara. folosesc o cantitate mai 21.45 Viata
cu, Gheorghe Viţelaru se re nerea rostită la plenara lăr lunurile, tancurile să fie le, inginerul Petru Gpriş, — Tovarăşe director, sînt mare de fier vechi pe şar 22,15 Teicii-
găsesc in producţiile supli gită a C.C. al P.C.R. din 1—2 transformate in pluguri şi preciza că slnt în plan cu încă o serie de probleme ja de oţel, calitatea fontei
mentare ale întreprinderii mi iunie a.c., oprirea cursei înar tractoare, in unelte de mun producţia de fontă. Se poa interne care mai pun pie trebuie să se îmbunătă Eg?—«osa
niere Hunedoara, care a li mărilor, Înfăptuirea dezarmă că, iarjondurile alocate pen te vorbi chiar de o ritmici dici desfăşurării normale ţească în continuare. Să fie
vrat in plus combinatului si rii şi asigurarea păcii este tru Înarmare să fie folosite tate, iar fonta declasată se a activităţii de producţie. ’ reduse la limitele admise iK Ai
derurgic peste 3 200 tone me problema vitală a vieţii in pentru a Înlătura foametea menţine cu mult sub limi — Am avut, e adevărat, elementele chimice nedori
tal la producţia marfă. Avem ternaţionale. şi mizeria in care mai tră tele admise. multe neajunsuri. în luna te — sulful şi fosforul. Nu BUCURli
datoria să ne mobilizăm pen De aceea, susţinem prin iesc azi unele popoare. Mun — Totuşi, tovarăşe ingi mai şi în bună parte în mai aşa se poate realiza o dioprogran
tru ca prin munca noastră să fapte de muncă Aoelul pen cind cu hărnicie ogoarele, ner, mai sînt probleme cu aprilie ne-am încadrat în desfăşurare normală a în agriculi
nut, luci
contribuim necontenit la dez tru dezarmare şi pace al sporindu-le rodnicia înfăptuim calitatea. indicatorii de calitate. To procesului de producţie şi 7.00 Rădic
voltarea bazei tehnico-mate- F.D.U.S., mandatul Încredin neabătut sarcinile trasate de — Firesc, ele sînt deter tuşi, nu negăm, mai exis în oţelării. Numai aşa se vista preş-
riale, pentru creşterea avu ţat de Marea Adunare Na partid pentru creşterea pro minate de calitatea scăzută tă unele diferenţe la ana poate acţiona pentru ridi melodiilor;
ţiei naţionale, pentru dezvol ţională delegaţiei Republicii ducţiei şi productivităţii în a- a cocsului — cenuşă mare, liza chimică a aglomera carea nivelului tehnic şi ştiri; 9,05
cultătoriloi
tarea generală a societăţii. Socialiste România la sesiu gricultură, sprijinim din toate rezistenţă mică. Dar aceas tului, din care cauză creş calitativ al producţiei, pen de 10
Tot ceea ce realizăm trebuie nea specială a Organizaţiei puterile politica internă şi ta e o poveste mai veche. te şi procentul de sulf în tru creşterea productivită maţii săteţ
să servească poporul, bună Naţiunilor Unite consacrată externă promovată de parti Pînă cînd minerii Văii fontă. Introducînd acum ţii muncii şi a eficienţei de împlini
şoară
r<
starea şi fericirea sa. Pen dezarmării şi ne punem cu dul şi statul nostru consacra Jiului nu vor livra cărbu calcarul brut numai în a- economice — subliniate Formaţii c
tru aceasta, noi, cei din fron toată încrederea semnătura tă progresului neîntrerupt al ne cocsificabil de bună ca glomerat, trebuie să avem încă o dată de secretarul tiu de şti
tul muncii, ne considerăm şi pe Apelul poporului român a- ţării pe calea socialismului şi litate, eforturile noastre grijă să obţinem atît o general al partidului, tova copiii soar
citate;
1!
primii combatanţi in frontul dresat acestei sesiuni. instaurării unui climat de vor fi diminuate. constanţă chimică cît şi răşul Nicolae Ceauşescu, în ştiri; 12,05
păcii, deoarece, aşa cum sub Noi, cei care muncim pe pace şi securitate în lume. — Prin eforturi înţele- granulometrică la acest expunerea la recenta ple folclorului
linia t o v a r ă ş u l Nicolae ogoare şi făurim prin munca AUREL DOBiRTÂ gînd... produs — materie primă nară lărgită a Comitetului telinico-ştii
Ceauşescu, Înarmările au a- noastră paşnică piinea po şeful formaţiei — Un mers uniform al în procesul de elaborare a Central al Partidului Co vanpreniiei
13.00 De I
juns ia un asemenea nivel porului, cerem, in numele vie de mecanizare furnalelor, cu parametri fontei. Tocmai de aceea munist Român. Club uiiiv-
incit un nou război mondial ţii, progresului şi prosperito- de la C.A.P. Şoimuş constanţi. Am căutat să trebuie să intervenim e- D. CORPADE letin de şt
le satului;
o - o - i o - o - o - i » - © _ o “ o - ® — ® ~ « — e a — » — o — ® — o — » — ® — « — a o — — m — ® — » © — r — a — o — • dicului;
organizare
17.00 Bulet
TOŢI LOCUITORII LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă mei. Această cultură, se Tribuna
SATELOR — mănată direct, are multe apăr şi te
■ prograi
PARTICIPANŢI ACTIVI goluri, d'ar completarea lor Orele se;
nu se face. Mecanizatorii internaţion
LA ÎNTREŢINEREA Viorel Simina, Mircea .Voi- portaj pe i
CULTURILOR Operativitate, exigenţă şi înaltă răspundere la întreţinerea suiturilor! ca şi Axente Negriiă au .jurnal; 20,
22.00 O zi
făcut două praşile şi erbi- Bijuterii n
Ogoarele C.A.P. Veţel suni, iar porumbul s-a pră Li viu Blăjan. Unii prăşeau cultură s-au făciit şi trata cidarea la cele 80 ha car 5.00 Non s
erau impînzite de oameni şit a doua oară mecanic şi la cartofi, alţii la sfeclă şi mentele împotriva manei pe la muncă, caută tot fe tofi, au prăşit 120 ha po turn.
care munceau cu hărnicie manual pe 50 la sută din porumb. La cartofi s-au fă şi gîndacului din Colorado. lul de justificări. Condu
la prăşit. „Aşa este la noi suprafaţă. între cei mai cut trei praşile mecanice pe Toată suprafaţa cultivată cerea C. A. P., consiliul rumb. Manual s-au prăşit sjprm’i
în fiecare zi — ne spunea harnici cooperatori se află 30 ha din 50 şi manuale cu porumb — 178 ha — a popular manifestă prea 45 ha porumb, sfecla fura ■ÂlM
brigadierul de cîmp loan Olivia Popa, Aurelia Bucur, tct pe 30 ha. Mecanizatorul fost prăşită mecanic, iar multă toleranţă şi îngăduin jeră şi cele 20 ha fasole
Datcă, prezent, împreună Graţian Bistrian executa manual — pe 85 ha. ţă faţă de asemenea cazuri pentru boabe. La întreţine
cu mecanizatorii Ludovic Irina Popa, Aurelia Feri, lucrările de combatere a de neparticipare la muncă, rea culturilor trebuie să fie r • A:
Buştea şi Matei Petru, la GhLzela Drăghici, Silvia bolilor şi dăunătorilor pe în loc să dovedească exi în frunte cadrele de con s:w (P:
stelelor —
Petreţ, Aurelia Avram, A-
tratamentele cartofilor îm ultimele 20 ha de cartofi. UNII PRĂŞESC, genţă şi fermitate în apli ducere din comună, inclu ta); 1IUN1
potriva manei şi gîndacu- bel Popa, Iosif Maier, Ro- IAR ALŢII CAUTĂ carea prevederilor statufa- beşte-te
muluţ Popa şi mulţi alţii. Acum este pe sfîrşite pra siv primarul şi vicepre Poliţistul
Sui din Colorado. Fiecare şila a doua la sfeclă şi se JUSTIFICĂRI re şi ale legislaţiei în vi şedintele, medicul de la rurgistul);
familie din satele noastre Lucrările de întreţinere lucrează de zor la porumb. goare. La cultura de legu circumscripţia veterinară, Kramer
ia parte la întreţinerea cul a culturilor se desfăşoară întreţinerea culturilor se sau delinc'
în condiţii bune şi la O deosebită grijă pentru me — unde se cere inter ceilalţi specialişti. Şi nu nu rul); PET
turilor. Aşa se şi explică bina îngrijire şi întreţine prezintă în general bine şi gătorul (U
faptul că acestea sînt fru CA.P. Leşnic. „La muncă re a culturilor se manifes ia C.A.P. Brănişca, unde venţia cu sapa pentru dis mai cu sfatul, ci şi cu întoarce ţ
LUPENT:
moase şi fără buruieni". participă eu spor toată lu tă şi la C.A.P. Şoimuş. majoritatea covîrşitoare a trugerea buruienilor — erau sapa ! tîmplâ nu
Asigurarea densităţii şi mea" — ne spunea tovară locuitorilor înţeleg înaltele la prăşitul verzei opt fe N. BADIU ral); VULi
(Li
rabela
calitatea lucrărilor stau în şa Virginia Belea, preşe Astfel, prin hărnicia meca răspunderi şi îndatoriri ce NEA : D<
revin
creşterea
pentru
le
atenţia fiecăruia şi consti dinta cooperativei. între nizatorilor şi a cooperato (Minerul);
tuie criteriul principal de zecile de ţărani şi alţi lo rilor s-a realizat praşila a producţiei agricole. Fami Campionii
URI CÂNI :
apreciere a muncii presta cuitori ai satului erau la doua mecanică pe 30 ha şi liile cooperatorilor Elena moaşă (He
Alergătorii
te. în cîmp, la praşila a sapă Maria Goţ, Clari A- cea manuală pe 25 ha Stîngaciu, Ana Brăneţ, Mă GURABAR
Rozalia
Gabor,
11-a la sfeclă, căpşuni şi vramescu, Victoria Josan, din 40, iar la cultura car riţi Căta, Olar, Cornelia zbor (Mim
Minodora
morcovi lucrau peste 50 de tofului, care ocupă o Furdui, Măriţi Păroan, Au Lupii m;
cooperatori, iar alte zeci Ileana Duţ, Rudolf Slroia, Dragostea
(Flacăra);
Andron Buzdugan, Andron suprafaţă de 85 ha, s-au relia Crişan, Maria Cînda,
săpau la porumb. Trata Jocuri sei
Nojogan, Andrei Buştea, aplicat două praşile me Aurelia Manea, Victoria cultură); I
mentele la cartofi se fina mid, dar
lizează azi pe întreaga su Reghina Toma, Georgeta canice şi prima praşilă Cizmaş, Sabina Lucaci, cia) ; BRi»
n-aţi
prafaţă de 40 ha, precum Petrişor, Maria Popa, Teo- manuală pe 70 ha şi a doua Aurelia Matei, Cătălina dronul visat
hu
şi praşila la sfeclă şi căp- fi! Duţ, Dumitru' Muntean, pe aproape 40. La această Crişan, Elena Tomuţa, Ver- (Casa de
ghelia Pavel, Valeria Pă- ţea tatâli
răoan şi altele sînt exem nie) ; SI
mea strâ
plu în muncă. Nu acelaşi şui) ; TLTA
(Lumina) ;
lucru se poate spune des ! creţul ons<
pre alte familii, cum sînt rrb
cele ale lui Arsenie Nistor, Legumicultoarele clin Sîntanclrei efectuează repicatul ră
sadurilor de ardei, care urmează să fie plantate în cîmp.
Maria Suşa, Constantin
Nistor, Iosif Haida, Loghin
Manea, Gheorghe Rusu, Sustragerile din producţia Penau .
Miron P. Betea, Crişan Pe 1982: Vrem
tru, care în loc să partici agricolă — combătute cu fermitate! moaşă, dar
tea şi din
Acum, cînd culturile a- legale, intră pe tarlalele u- fi variabil
noa
senin
gricole, în special sfecla so nităţilor agricole pentru a ţa. Izolat,
dezvoltă viguros, promiţînd sustrage furaje. Faţă de şi munte,
La Bretea Strei, mecani o recoltă sporită, au apă astfel de cazuri, organele dea ploi c
îns
verse,
rut şi dijmuitorii produc in drept, toţi cetăţenii tre
zatorul Vasiie Goga execu cări electr
tă praşila la porumb pe o ţiei, care aduc serioase pa buie să ia atitudine fermă, sufla slab
gube prin scoaterea plan descoperindu-i pe vinovaţi est. Tempi
suprafaţă de 17 ha, ale coo vor oscila
perativei agricole tic pro telor din pămînt sau rupe şi aplieîndu-le sancţiunile do iar ce
ducţie. rea coletelor. De asemenea, legale. Nimănui nu-i este 24 şi 29 g
se constată că unii cetă îngăduit să dijmuiască pro ţă, diminc
ţeni, ignorînd prevederile ducţia agricolă !
