Page 30 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 30
pag. * DRUMUL SOCIALISIV
LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă
PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACE
/
Organizare temeinică şi randamente maxime la
Vibrantă manifestare (Urmare din pag. 1), 15.00 Tel
15,05 Adi
a voinţei colective, de pace. expunerea tovarăşului Nicolae întreţinerea culturilor şi strîngerea furajelor! mîn
Fizi
(Urmare din pag, 1) la locul său de muncă» Ceauşescu — trebuie să o- 15.20 La
pentru îndeplinirea sarcini prim amplasarea noilor ra Mobilizarea, în această, hectare,, din care pe jumăr Viprel Păt.rău. şi Livîu Mi- 15,35 Irm
doc
povici a declarat în cadrul lor de plan, pentru ca gla chete, să determinăm retra perioadă, a întregului, po-- tate a,u; intervenit, coope tucă- 15,55 Emi
adunării: sul României, glasul raţiu gerea, şi distrugerea celor e- tenţial. uman. şu material la ratorii; cu. praşila manuală. O contribuţie meritorie gen
— Ca participant la cel nii să se facă auzit în lu xistente, să facem totul pen efectuarea- în. cele mai bu Un bun exemplu de urmat la- întreţinerea culturilor î-n 17,40 Pro
tori
de-al doilea război mon me şi, în consens cu voin tru- o Europă fără arme nu ne condiţii a, lucrărilor ca la întreţinerea culturilor o- stare curată de buruieni ani
r
dial, ara trăit, ceea ce este ţa tuturor popoarelor, să, cleare". Opţiunea româneas re hotărăsc soarta produc feru C.A.P. Haţeg, unitate au şi cooperatorii Gheor rea
Ioac
mai groaznic — permanen nu permită nimănui să tul că cere ca toate statele con ţiei agricole' şi. creşterea unde activitatea-- este te ghe Ivaşcu, Ion .Ştefănescu, 18.00 Inel
ta ameninţare cu moartea. bure pacea,, lumii, liniştea tinentului să; participe la. tra contribuţiei agriculturii la meinic organizată, trecîn- Ion Sima şi alţii, din Să- lui.
Nu mai vreau să se repete necesară creşterii şi edu tative şi realizarea unui a- ridicarea calităţii muncii şi du-se din plin la praşila a laşu de Jos. Eforturile lor 20.00 Tele
★ A
•aşa ceva, şi cu atît mai cării copiilor. cord corespunzător - expre a vieţii, a bunăstării în doua la porumb, precum şi sînt susţinute cu răspunde iniei
mult să se producă un Intr-o atmosferă de însu sie a interesului lor major tregului popor — cerinţe la aplicarea- tratamentelor re de- către mecanizatorii 20,30 Pen
război termonuclear atot- fleţire, participanţii la a- comun. Acelaşi pas comun esenţiale subliniate în ex fitosanitare la cartofi. In Anton Cioană şi Mihaii pace
distrugător. Cu această dun-are au adoptat o tele trebuie să-l realizeze popoa punerea tovarăşului Nicolae ginerul şef' al unităţii, Eu- Gabor, care efectuează lu şi
gramă adresată Comitetu rele europene în direcţia în Roit
convingere, susţin cu căl lui Central al partidului, Ceauşescu,. la recenta ple frosina Bufnea, se preocu crările de întreţinere me telui
dură iniţiativele de dezar t o-v a r ă ş u I u i NICOLAE făptuirii securităţii şi coope nară lărgită, a C.C. al pă- cu. deosebită răspun canică.. Inginerul .şef al 20.50 Tele
tul
mare, de pace şi securita CEAJJŞES.CU, In care simt rării, pentru o; Europă, unită, P.C.R.. — reprezintă sarci dere de calitatea, lucrări C.A.P. Nicolae Roman, ne part
te ale preşedintelui ţării, to bazată pe diversitate, pe res na primordială- a organiza*- lor, de- păstrarea- densită spunea- că- acum prioritare 21.50 Un
exprimate aceleaşi, gânduri pectarea- orînduirii sociale ţiilor de partid de la sate. ţilor la fiecare cultură. sînt încheierea praşilei la activ
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi sentimente, aceeaşi ho din fiecare-ţară. Acestui scop logic
şi semnez Apelul de pace tărâre de a se uni voinţei trebuie; să i. se subordoneze Iată cîteva aspecte privind Ion Deheleanu,. secreta porumb, aplicarea trata * I
al poporului nostru cu în întregului nostru, popor in şi reuniunea de la Madrid, modul cum sînt. înfăptuite rul comitetului comunal de mentului la cartofi si în 22.20 Tele
Sîn.tămăriarOrlea.
partid.
ar
treţinerea culturii de legur
crederea că unitatea strîn- eforturile pe care le depu convocarea, unei conferinţe asemene a* imperative în u-
să a tuturor popoarelor este ne necontenit pentru rear speciale pentru dezarmare şi nităţile agricole din Con precîa — fapt atestat şi de me rădăcinoase. Cu aseme
în
nea sarcini sînt confruntaţi
cîmp
situaţia
întâlnită
în stare să stopeze dezas Uzarea dezarmării, pentru încredere, reuniunile, pentru siliul unic agroindustrial şi lucrătorii ogoarelor din
trul ce le ameninţă. crearea unui climat de par cooperare şi securitate, cele Haţeg. —, că starea culturii, car Rîu Alb, Sălaşu de Sus-,
tofilor pe cele- 24ă hectar
Tînărul lăcătuş Florin ce şi înţelegere, securi-tar lalte forme de întîlniri con PRASILELE MECANICE re, a porumbului pe 80 Pui, Rîu Bărbat, Li-vadea BUCUR
Iiaţegan, muncitoarea Lu te şi cooperare în, lume. tinentale. ŞI MANUALE — hectare- şi a sfeclei- pe 37 si din alte- unităţi. ilioprogra
cia Truţă şi maistrul Adunarea a adoptat., de a- Apreciind amploarea, miş,- EFECTUATE GRABNIC. hectare este satisfăcătoare, în agricu
lucrări de
Gheorghe Dumitrache şi-au semenea, o moţiune adre cărilor şi manifestărilor pen PE TOATE mecanizatorii şi cooperato FURAJELE — STRÂNSE diojurnal;
exprimat simplu, concis, şi sată sesiunii speciale a A- tru pace din Europa, din în SUPRAFEŢELE rii avînd o bună participa PtN.Ă LA ULTIMUL sei; 8,10
clar dorinţa de a face tot dunării Generale a O.N.U. treaga lume, poporul român Forţele, şi mijloacele me re la lucrările de întreţi KILOGRAM lor; 9,00
ce este cu putinţă, fiecare consacrată dezarmării. s-a angajat cu întreaga sa canice- di-m unităţile agrico nere. Acum, în actualitate Zilnic-;, pe ogoarele Aso 9.05 Răspi
lor; 10,00
„Semnăm apelul pentru ca oţelul de forţă- îrr lupta pentru pace, le ale Consiliului unic a- se află- folosirea cu randa ciaţiei economice in.tercoo- 10.05 Atla
avînd convingerea, că expri groindustriai Haţeg sînt ment ridicat a, tuturor for peratiste B.ărăşti se desfă Ştiinţa şi
Hunedoara să fie mereu un oţel pentru viaţă, marea- fermă a- voinţei de concentrate, în aceste zile, ţelor la, combaterea, gânda şoară, cu intensitate lucră letin de
dul, inimi
nu pentru distrugere" pace are o însemnătate deo la aplicarea praşi-lelor me cului diin Colorado, înche rile la strîngerea furajelor, să ştiu;
(Urmare din pag 1) ororile războiului". sebită- în oprirea cursei înar canice şi manuale la po ierea praştiei inanu-ate la pregătirea terenului şi se 12,00' Bule
Cintare?
Constantin Bîl'dea, mais mărilor, în salvarea omenirii rumb, cartofi, sfeclă şi le legume- rădâeinoase (pe 5 mănatul plantelor de nu .. ' ţ -npjn
din toată inima, aprob şi tru la cocsificare, schimbul de la; catastrofa, nucleară, în gume-. Pînă acum — ne hectare-) la- C.A.P; Sî-n-petru, treţ pe suprafeţele elibe 13.00 De
susţin cu toate puterile A : „Am ascultat cu emo csigurarsa păcii în lume, spunea directorul S,M.A. a praştiei manuale la po rate, acţiunile fiind orga Student c
dc
ştiri;
mele eforturile uriaşe pe ţie cuvântarea tovarăşului Oamenii muncii din- jude Haţeg-, mg. I’oa-n M-edrea — rumb şt la sfeclă (pe 27 nizate în flux continuu. Di triei şi
care le face secretarul ge Nicolae Ceauşescu ia mi ţul nostru, alătunndu-se în s-a făcut prăşi la a doua hectare) la C.A.P. Sîntămă rectorul complexului, Emil Sfatul me
neral al partidului nostru, tingul oamenilor muncii tregului popor român, parti mecanică la cartofi pe mai ri a-Orlea-, în fruntea ac Jeld.uj.cr, ne spunea, că, pî frene con
preşedintele României, to din Oradea, cu prilejul vi cipă în aceste zile cu însu mult de 200 hectare, iar ţiunilor la> întreţinerea cul nă acum. s-a.u insMozat Coordonaţi
Buletin d<
varăşul Nicolae Ceauşescu, zitei de lucru in judeţul fleţire la o gamă largă de cooperatorii au prăşit ma turilor se află. cooperato 2000 tone furaje şi, s-au diomagazir
pentru a reuni la masa tra Bihor. Un război în con manifestări consacrate expri nual cultura pe aproape rii R’udblf En â,şes cu, Cor depozitat 50 tone fin. La Din cîntec
tativelor pe toţi cei de ca diţiile actuale — spunea se mării dare şi răspicate a vo 350. hectare. La porumb nel Bretean, Ion Vulc, cele 280 hectare cultivate Agricultur
18.00 Orele
r
re depinde într-un fel sau cretarul general al parti inţei lor- de pace, înţelegere praştia mecanică este apli Vok-hi-ţa. ©alica. Ana M.aier cu porumb se mai adaugă tm patrie
altul pacea omenirii, pen dului — nu va avea nici şi colaborare internaţională, cată i:e mai m u l t de- 1000 1 alţii, cit si rnpe-ni-'-tnrU încă 50 care se însî-min- na!; 20,15
tru o lume fără arme şi învinşi şi, nici învingători. în întreprinderi şi instituţii, ţoază în cultură dublă în 20,40 Protî
relor;
2
fără războaie-. Doresc ca la Va însemna distrugerea- in municipii şi oraşe au loc aceste zile, iar aite 50 se d.v...; 22,00
cel mai înalt nivel, acolo vieţii pe păinint. Mi-am adunări ale. oamenilor mun vor semăna- după recolta 23.00 Biji
unde reprezentanţii popoa pus semnătura pe apel pen cii, mitinguri şi marşuri ale rea- orzului-. Pentru a rea 23,30—3.00
n oefurn.
relor dezbat problemele tru ca să nu se întîmple păcii, se depun semnături pe liza- producţii sporite la
dezarmării» delegaţia ţării aceasta, niciodată, pentru ea Apelul poporului român a- hectar s-a- făcut fertiliza
noastre să fie susţinută în Sorin şi Lucian, copiii mei dresat sesiunii speciale a A- rea culturilor furajere cu
exercitarea mandatului său premianţi la olimpiada de- dunării, Generale a O.N.U., îngrăşăminte organice şi HaM
de întregul popor român". chimie pe ţară, ca şi copiii se trimit telegrame, moţiuni chimice, la porumb s-a
Grigore Popescu — oţe- tuturor oamenilor muncii, şi mesaje acestei sesiuni spe realizat erbicidarea totală j DEVA:
lar la întreţinerea la cald să-şi poată împlini visul". ciale dedicate dezarmării; în şi s-a, asigurat o densitate săbii (P:
a cuptoarelor : „îmi ex Semnăturile siderurglşti- toate unităţile economice, e- de 200-000 plante la hec stelelor —
ta); ii UNT
prim în această semnătură lor hunedoreni sint întărite forturile oamenilor muncii tar. Mecanizatorii din sec beşte-te
adeziunea totală faţă de prin fapte. Pină ieri, coc- sînt îndreptate spre îndepli ţia condusă de Gheorghe Poliţistul
politica fermă de pace a saril realizaseră peste plan nirea şi depăşirea sarcinilor Vlăscean, dintre care se rurgist ul) ;
partidului nostru şi a ţă 7 240 tone de cocs, şi eco de plan şi a angajamentelor detaşează loan Stan si Ion Kramer
vju 4leiinc\
rii. Doresc ca din lume să nomisiseră 2 325 tone căr în întrecerea socialistă, con Făţan, lucrează cu deose ; PET
dispară pericolul nuclear. bune cocsificabil. La rîn- tribuind astfel la dezvoltarea bită răspundere la realiza gîUvH'Ul (U
Am doi copii şi vreau să dul lor, oţelarii de la multilaterală a patriei socia rea acţiunilor vizînd asigu întoarce ('
trăiască — alături de toţi O.S.M. 1 au realizat supli liste, la îmbunătăţirea clima rarea unei bogate baze fu LUPENI:
copiii ţării şi ai lumii — mentar peste 2 500 tone de tului de pace, înţelegere şi rajere., i tîmplâ mu
ral) ; Non
fără a ajunge să cunoască oţel. destindere in lume. NICOLAE TÎRCOB rcsc) ; VUL
rabela (Lu
O ■ 9 " - <r ~ O ~ g> © ® — a — ® ~ g ? — — V - * » ~ '■». o — © — © — *> — o. a — o — NEA : Dc
(Minerul);
La încheierea acţiunii de Pe drumul calcarului majoritatea obstacolelor staţia de concasare. Utila Campionii
A NT NOASA
presă a ziarului nostru „Pe jele se află şi acum sub seriile l—îl
drumul calcarului — din cerul liber, la discreţia in URTCANT :
cariere în combinatele si au fost înlăturate. Pe cîntS sl corelarea temperiilor şi produc doar... doilea (Ret
derurgice",, în cadrul unei ţj. amortismente. Saltimbanci
şie); ORAŞ
mese rotunde organizate la Totuşi,, problema d;e fond, rilor (Pairi
Combinatul siderurgic Hu planurilor de transport? nerezolvată încă la nivelul mea călă-
nedoara, factorii responsa celor două ministere impli GEOAGIU-I
bili din unităţile implica na orice motiv de stagnare din păcate, în luna mai, cate — Ministerul Indus răzbunării
te in exploatarea şi trans — într-adevăr, imediat această materie primă. datorită transportului auto, triei Metalurgice şi Minis fă) ; HAŢEG
Ajunşi
Bella Vista
portul calcarului şi-au a- după întâlnirea noastră fa Crăciuneşti la exploatarea a garniturilor in staţie, iarăşi am rămas sub. plan. terul Transporturilor şi Te (Dacia); B 1
conducerea uzinei nr. 7 a
convins
ne-am
ţă în faţă, cînd s-au clari
sumat răspunderi concrete, ficat principalele probleme că şi aici s-au rezolvat permanentizat un impiegat cu aproape 30 000 tone. lecomunicaţiilor — rămine CALAN : D
cu termene precise de rea evidenţiate bine în anche de mişcare, care coordo corelarea celor două pla cultură) ; 1
meu (li Iui
lizare, în vederea îmbună multe dintre problemele ce nează şi urmăreşte circu Ce s-a întâmplat cu nuri de transport, deoarece Tridentul
tăţirii activităţii în dome tele ziarului, lucrurile au împiedicau desfăşurarea transportul auto ? Ne răs cel al întreprinderii de (Mureşul) ;
niul respectiv. Am revenit căpătat turnura aşteptată normală a activităţii. în laţia navetelor cu calcar şi punde Ioa-n Duma, şeful transport auto Deva este (Lumina); •
pe urmele anchetelor noas de toţi — arăta în conti carieră, patru excavatoare a repartizat aici pentru coloanei auto Crăciuneşti. cu. 210 000 tone mai mic creţul casct
sint în stare de funcţiona
nuare directorul uzinei nr.
norul'.
manevre, încă o locomoti
tre, acum, cînd termenele 2. în ce ne priveşte, am „Este adevărat, în luna decît cel stabilit de către
au ajuns la scadenţă, pen luat toate măsurile ca ex mai n-am putut realiza Combinatul siderurgic Hu
tru a vedea cum s-au ma Pe urmeSe anchetelor noastre capacitatea medie orară nedoara. Credem că este
ploatarea
!
terializat măsurile stabilite ciuneşti să în se cariera Cră- planificată, datorită in pri absolut necesar ca factorii if m
desfăşoare
atunci, eficienţa acestora mul rînd lipsei de carbu responsabili din combina
si, bineînţeles, care este si normal. Ca dovadă, în lu re, s-au încheiat lucrările vă Diesel — hidraulică. ranţi, dar şi unor defec tul hunedorean (în ce pri
Pentru ziu
tuaţia la zi a producţiei de nile martie şi aprilie au — Concomitent cu pre ţiuni, pe care nu le-am veşte investiţia de la linia Vremea se
calcar. fost extrase şi livrate zil la staţia de compresoare, ocupările pentru materiali putut remedia din * cauza de var) şi cei din ministe va fi varia!
cantităţi
nic
au început cele de extin
de
calcar
Primul semn că pe dru zarea la timp a măsurilor neaprovizionăfii ritmice cu rele amintite să acţioneze cădea averse
mul calcarului majoritatea peste prevederi. Trebuie dere a depozitului de ex ce reveneau colectivului unele piese de schimb şi cu mai mare operativitate soţiie de des
ce. Vîntul v
obstacolelor au fost înlă insă evidenţiat sprijinul ploziv, au fost puse în sta nostru — subliniază ingi anvelope". şi fermitate pentru rezol rat, cu in te
consistent primit din par
re de funcţionare toate fo-
turate îl constituie rezerve tea celor care au asigurat rezele (se resimte însă o nerul Mircea Bordean, şe Acum, după ce am re varea problemelor rămase din nord-ves
le acumulate în combina ful exploatării Crăciuneşti venit pe drumul calcaru în suspensie, Iar toţi; cei peraturile
tul hunedorean. După cum transportul auto şi feroviar. lipsă acută de prăjini de — am intensificat activita lui, putem trage cîteva con implicaţi în exploatarea şi cuprinse înt
de, iar cele
aprecia inginerul Dumitru Autobasculantele au circu foraj). La staţia de conca cluzii. Esenţial ni se pare transportul calcarului să 19 şi 24 gro
Bobîrnea, directorul uzinei lat mult mai bine în aces sare s-au terminat lucră tea de extracţie a calcaru faptul că toţi cei angajaţi facă totul — aşa cum se izolat ceaţă
rile de curăţare a liniilor
nr. 2 furnale-aglbmeratoa- te luni, iar prin perma în zona de garare a nave lui şi' de pregătire a rezer în exploatarea şi transpor subliniază în expune La munte,
re. la această dată în de nentizarea, aşa cum s-a velor. în lunile martie şi tul calcarului spre combi rea tovarăşului Niecl-ae răci. Cerul ^
pozit sînt stocate Ţeste stabilit, a patru navete telor şi (cu ajutorul direct aprilie am depăşit planul nate şi-au luat rolul în se Ceauşescu ia plenara lăr noros. Vor c
30 000 tone de calcar. Acest pentru calcar şi preocupa a! celor de la uzina nr. 7) la extracţie şi livrare cu rios, acţionînd cu fermitate gită a C.C. al P.C.R. din ţii sub forrn.
aspect demonstrează in pri rea pentru respectarea s-a revizuit tronsonul de 1 760 tone, recucerind o pentru traducerea în viaţă 1—2 iunie a.c. — pentru a ploaie, însoţ
cări electrici
mul rînd că s-a acţionat strictă a g r a f i c e l o r de cale ferată dintre staţia de parte din restanţele trimes a măsurilor menite să con produce cît mai mult, mai rat, cu inten
cu fermitate pentru tradu transport, tovarăşii de la concasare şi gara Stoenea- trului întîi. La ora actuală ducă la îmbunătăţirea acti bine, la o calitate cît mai rare pînă 1
din sectorul
cerea în fapt. a măsurilor C.F.R. şi cei de la uzina sa. Tot acum au fost de avem efectuate derocări în vităţii respective. Cu o sin înaltă, cu cheltuieli cît neaţa, izolat
amintite, buna colaborare nr. 7 C.F.U. au contribuit blocate şi curăţate cele pa patru fronturi, care ne a- gură excepţie. încă nu au mai mici. (Meteorolog
1
dintre cei care concură la decisiv la m e n ţ i n e r e a tru silozuri. Mai trebuie să sigură rezerve substanţiale demarat lucrările de inves MIRCEA LE?ÂDATU Vrasgyak Iul
derularea activităţii. fluenţei aprovizionării cu arătăm că, pentru a elimi pentru o lună de zile. Dar, tiţii la linia de- var din DORIN CORPABE