Page 33 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 33
Expunerea tovarăşului Nlcotae Ceauşescu
la plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie ax.
Oocument de inestimabilă valoare pentru
dezvoltarea teoriei şi practici construcţii
socialiste, program mobilizator pentru
întregul partid'şi popor!
„în actuala etapă de dezvoltare a societăţii socialiste trebuie să fa
cem totul pentru a produce cit mai muli, cît mai bine, cu cheltuieli
cit mai mici, să asigurăm creşterea continuă a eficienţei, a produc
ţiei nete, a venitului naţional — baza progresului societăţii şi a creş
terii bunăstării poporului".
PARTIDUL - CEAUŞESCU-— PACE
NiCOLAE CEAUŞESCU
Vrem pace pentru ca noi şi copiii
Creşterea eficienţei economice — bazo a
noştri să ne putem bucura in linişte dezvoltării societăţii noastre,
de tot ce am construit a bunăstării poporului
Peste 400 de oameni din ftiţe semnul unei mari res Ceauşescu, dovedesc con Este bine ştiut câ dezvol ra sursă a desfăşurării ne şi calitativ al produselor, re
secţia turnătorie a Combi ponsabilităţi. Răspunse secvenţă neabătută în efor tarea necontenitei a ţârii, asi întrerupte a reproducţiei lăr ducerea cheltuielilor de pro
natului siderurgic Hune se ră chemării consiliului turile care le întreprind gurarea independenţei şi su gite şi ridicării necontenite a ducţie, folosirea judicioasă şi
doara au participat joi la F.D.U.S. pentru a da în pentru salvarea păcii. De veranităţii presupun creşte nivelului de trai a! întregu gospodărirea materiilor pri
ptânz ia adunarea pentru felul acesta o adeziune co aceea îmi exprim adeziu rea puternică a bogăţiei na lui popor". me, combustibilului şi ener
pace. Erau prezenţi la a- lectivă la Apelul ponoru nea hotărîtă la Apelul po ţionale, realizarea unei acu Deci avem datoria patrio giei, reciclarea tuturor mate
dunare oameni pe cale de lui român adresat sesiunii porului român adresat se mulări înalte - ca bază a tică de a munci moi bine, de rialelor refolosibile.
a include cartea de muncă 6peciale a Adunării Gene siunii speciale a O.N.U. dezvoltării forţelor de pro a fi mai harnici şi mai gos în toate aceste domenii,
după o viaţă în care au a- rale a ON.U. consacrată pentru dezarmare. ducţie, a nivelului de civili podari. Este necesar să ne judeţul Hunedoara - cu
vut parte de toate vicisitu dezarmării. Aprecieri deosebite pen zaţie generală. Subliniind a- sporim răspunderea şi auto ponderea sa industrială pro
dinile războiului, dar şi de Citirea apelului a fast tru eforturile pe care le cest obiectiv fundamental al exigenţă în întreaga activita nunţată in economia naţiona
bucuria anilor ce au ur întreruptă de multe ori face t o v a r ă ş u l Nieolae dezvoltării, secretarul gene te. în acest scop major al o- lă - cire mari resurse şi po
inat, erau şi tineri la înce prin scandarea cuvinte Ceauşescu pentru a promo ral al partidului nostru, tova sigurării maximei eficienţa, al sibilităţi insuficient valorifica
pute! drumului cărora tim lor „dezarmare — pace“, va pe arena internaţională răşul Nieolae Ceauşescu, sporirii continue a avuţiei te. Dispunem în judeţ de o
purile noastre noi le des „Ceauşescu — pace“, ,.nu o politică de destindere, spunea la plenara lărgită a naţionale - factor hotărîtor valoare considerabilă a fon
chid largi porţi pentru a- bombelor nucleare*, „noi colaborare şi pace avea şi C.C. ai P.C.R. din 1—2 iunie al ridicării necontenite a ni durilor fixe, majoritatea puse
firmare. Drumul afirmării vrem pace pe pămînt“. turnător - formatorul Ma- a.c. : „Trebuie să se asigure velului de trai material şi în funcţiune în ultimul de
însă e astăzi mai mult cu Luînd cuvîntul în cadru! rius Matei. „Am o vechi creşterea eficienţei acumulă spiritual al întregului popor ceniu şi jumătate, cu pre
oricând ameninţat de peri adunării, sudorul Nieolae me dc aproape 30 de ani rii, a tuturor investiţiilor, spo - se impune să acţionăm cu ponderenţă în minerit şi me
colul unui război nuclear, Molnar spunea: „Trăiesc în combinat — spunea el. rirea rentabilităţii economice toată fermitatea pentru creş talurgie, dar şi în celelalte
de uriaşa risipă de valori ce un moment emoţionant. Şi Am copii şi nepoţi şi vreau şi, odată cu aceasta, creşte terea productivităţii muncii, {Continuare în pag, a 2-a)
îmbunătăţirea nivelului tehnic
se face prin cursa înarmă de data aceasta ţara noas rea venitului naţional, singu
rilor. Poale că la asta gîn- tră. partidul nostru, în ION CiOCLEt
deau cei peste 400 de oa frunte cu secretarul său
meni căci li se citea pe general, tovarăşul Nieolae {Continuare în pag. a 2-a) LA ZI ÎN AGRICULTURĂ
La prăşitu! porumbului, in legumicultura şi ia
recoltarea furajelor - ritmuri alerte, participare maşină I
IN LEGUMICULTURA. — „Foarte bine. Udăm fără PREŞEDINTELE
FOC CONTINUU întrerupere". COOPERATIVEI —
La Beriu a început, sub IN FRUNTEA
Legumicultura osie o supravegherea Li di ei Ma- SĂPĂTORILOR
activitate care, încă dinain nolescu, şefa fermei legu
te ele a se topi zăpada şi micole, plantatul ardeilor, La Beriu am văzut foar
pînă toamna tîrziu. nu concomitent efectuîndu-se te mulţi oameni la prăşi-
...acordă vacanţe, iar cei prăşilul dovleceilor, vorzei ia I a porumbului şi prin
ce muncesc in grădinile si fasolei. Si aici sc înre- tre ei se afla loari Cosor,
cooperativelor agricole din preşed i n teie coopera ti vei
Orăştie şi Beriu respectă RAID-ANCHETĂ
cu stricteţe 'această cerin IN CONSILIU!. UNIC agricole, sosit în câmp
ţă. AGROINDUSTRIAL printre primii. Ioan Mano-
„Recoltăm salată, ridichi, ORĂŞTIE lescu, inginerul şef al uni
iar de azi am început .şi tăţii, era şi el în câmp,
la gulioare — ne spunea acolo unde se pregăteşte
Constantin Petec, inginerul gistreazâ o participare nu terenul pentru porumbul
şef al C.A.P. Orăştie. în meroasă la muncă. Grădi ce va fi plantat prin răsă
paralel, se lucrează la în na din Beriu a fost dota di re. „Avem pluniTru-e
treţinerea culturilor de co tă cu o instalaţie de uda două hectare pentru a fi
1
nopidă şi tomate* . „Citi re, dar aceasta n-a func răsădite cu j. orumb. Vrem
oameni sînt prezenţi zilnic ţionat decît o zi şi stă şi să realizăm o treabă bună,
Cetăţeni ai judeţului semnează Apelul pentru pace dezarmare al poporului român. în grădină ?“. „In jur de acum. eînd este mare ne de aceea acordăm o mare
Foto: VIUGIL ONOXU 50—60". „Cum funcţionea voie de apă, deoarece nu atenţie pregătirii terenu
ză instalaţia de udare?* . are baterie şi încă nu s-a lui** — ne-a spus InanM.i-
1
găsit un om care să o de nolescu.
servească. Au fost anun
ţaţi şi s-au deplasat la fa La C.A.P. Beriu s-au însi-
Pe omenajareo hidroenergetică ksu Mare-Retezot ţa locului Specialiştii în lozat pînă acum 200 t mc
fl
irigaţii de la Deva şi, cum rapiţă, iar Joi a început re
coltarea
Sugerăm
finului.
La depunerile în baraj, timpul ta nu îngăduie nici o pauză! ni s-a spus, instalaţia va fi conducerii cooperativei să
pusă în funcţiune cît mai
înceapă cît mai repede, co-
repede posibil. în ce pri
veşte drumul de acces în sirea ierbii de pe marginea
Barajul de la Rîu Mare- lucrăm pe orice vreme, de puţine maşini: doar 13 schimbul II numai trei, ca grădină problema este ne- şoselei şi a drumurilor co
Retezat, care va ţine în punem în jur de 4 000 mc „Belazuri**, clin cele 47 de re au efectuat şase curse. rczolvată, întrucît fostul munale întrucât, cum lesne
spate un impresionant lac pe zi. Depunerea argilei cîte dispune amenajarea, şi Extrem de puţin ! pod a fost luat de ape şi se poate vedea, iarba a în-
1
de acumulare a apei, prin am început-o cam tîrziu în cu 23 de „Kamazuri* (la — Trei sînt elementele conducerea C.A.P., ca şi
de tot mai mult contur. în acest an, în 20 mai, ne-a argilă) clin totalul de 67 determinante ale activităţii primăria, încă nu s-au gin- TRAIAN BONDOR
cea mai mare parte, forţe mai incomodat şi ploaia în aflate în dotarea Grupului dc transport — aprecia
le umane şi mijloacele auto Viorel Vasnea, inginerul şef dit la construcţia unui pod (Continuare în pag p 2-a)
ale şantierului nr. 3 baraj electromecanic al amena nou
sînt concentrate aici. Se INVESTITUL E w jării : uleiurile, carburanţii
lucrează zi şi noapte, în (asigurarea lor în cantită
două schimburi de cîte 12 ţile necesare şi de calitate
ore şi în schimburi prelun corespunzătoare — n.n.) şi
gite. Puternice „Belazuri" cîteva zile, clar acum tim dc. şantiere de la Rîu Ma- calitatea pregătirii deser-
şi „Kamazuri" transportă pul ne permite şi am ajuns re-Retezat. Ni s-a spus că venţilor de utilaje şi mij
fără contenire clin cariere cam la 1 500 mc pe zi. Ar din cauze obiective; lipsa loace auto. Ca nivel de do
în corpul barajului mii ele trebui concentrate mai de anvelope, ulei şi carbu tare tehnică n-atn nimic de
metri cubi de anrocamente multe maşini pentru argi ranţi în cantităţile necesa spus. Numai să avem ce ne
şi argilă. lă deoarece, la munte, vre re, insuficienţa autobascu trebuie pentru a exploata
— Ce ritmuri de depu mea bună este extrem de lantelor şi a şoferilor. Am integral şi la parametri pe
neri înregistraţi la această preţioasă. consultat şi o situaţie sta cea existentă şi să ne dăm
oră, tovarăşe ing. Dan Cris- Are dreptate, tinăru! in tistică : în ziua de 26 mai cu toţii silinţa de a îngriji
todorescu, şef al lotului 2 giner. Şi. la anrocamente şi a.c., din cauza lipsei uleiu DUMITRU GHEONEA
După recoltarea furajelor pentru masă verde, la C.A.t*.
baraj ? la argilă, la data documen lui, în schimbul I au func Baiiz sc face fertilizarea terenului cu gunoi tic grajd.
— La anrocamente, unde tarii noastre, se lucra cu ţionat 18 „Belazuri**, iar în (Continuare in pag. a 2-a)
