Page 34 - Drumul_socialismului_1982_06

pnq 2 DRUMUL SOCIALIS

PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACE MVESTÎTIILE

{Urmare din pag. 1) nici învingători, pentru că că în fruntea celor mai în­ nem cu încredere semnătu­
el va însemna dispariţia drăzneţe acţiuni s-au aflat rile noastre de muncitori pe
să se bucure de ce am vieţii pe pămînt. Iată de mereu comuniştii. Ştim că ţa­ Apelul poporului român a- (Urmare din pag. 1) mai mari de pe amenaja­ ll,no Telc
construit noi. Iată de ce ce aprob din toată inima, ra are nevoie de cărbune. dresat sesiunii speciale a re. In ultima vreme am 11,05 Din
spun nu ! hotărît oricăror ca unul care a trăit orori­ Ştim că pentru a-l scoate la O.N.U. consacrată dezarmă­ maşinile cu toată atenţia, primit un mare sprijin în patj-
forme de înarmare, de ce le războiului, tot ce între­ lumină minerii au nevoie de rii. ca pe bunurile noastre oameni şi maşini, deşi mai 11.30 A 8-
luliii
ader cu toată convingerea prinde preşedintele ţării maşinile şi utilajele con­ proprii. Pentru că, de fapt, avem încă nevoie de ma­ zical
la Apelul poporului român noastre pentru salvarea struite de noi. Ştim şi ne in­ ION PREDOI sînt ale noastre, ale tutu­ şini de mare capacitate şi • 2,10 rrof
adresat sesiunii speciale a păcii" — spunea maistrul tensificăm eforturile pentru a secretarul ror şi, după cum releva cu de conducători auto buni. Naţi
s and
justeţe
plenară
recenta
la
O.N.U. pentru 'dezarmare". Ioan Topii ţan. livra la timp aceste maşini şi Comitetului de partid a C.C. al P.C.R., tovarăşul Dispunem de condiţii opti­ 13.30 La
„Am simţit îngrijorare în Adeziunea fermă la apel utilaje. Alături de aceste al întreprinderii de utilaj Nicolae Ceauşescu „este me de lucru în cariere, în 18.20 mîn; Rept
suflet atunci cînd în cu- ca şi hotărîrea de a onora semnături de fapte, ne pu­ minier Petroşani necesar să întărim con­ baraj, avem drumuri co­ Fiii ji
cu fapte de muncă demne. respunzătoare, balastiera
18,45 S&pt
vîntarea la mitingul de la de laudă semnătura ce o MUNCA NOASTRĂ - DEDICATĂ PĂCII ştiinţa şi manifestarea pu­ funcţionează la capacitate, iî),oo Tele
Oradea tovarăşul Nicolae ternică a calităţii de pro­
depun pe el au exprimat ..In momentul de faţă, pro­ rii. Argumente ne sînt fapte­ aşa îneît nu avem decît să * si
Ceauşescu afirma că în- în adunare maiştrii Iosif blema centrală a vieţii inter­ le, rezultatele obţinute an de prietari a oamenilor mun­ ne mobilizăm exemplar, să 10.30 Tele
20.15
Virli
tr-un viitor război nuclear Roşea, Constantin Stanco- naţionale o constituie lupta an. Cooperativa „Haţegana“, cii". întărim ordinea şi disci­ telor
nu vor exista nici învinşi, vici si alţii. pentru oprirea cursei înarmă­ fruntaşă între meşteşugarii Unii muncitori sînt har­ plina la toate eşaloanele 20.30 Film
rilor, pentru trecerea la dez­ hunedoreni, a încheiat 5 luni nici şi conştiincioşi, îşi fac — a.şa cum rezultă si din şi u
SUB SEMNUL MARILOR RESPONSABILITĂŢI armare, şi in primul rînd la din acest an cu depăşiri sub­ datoria cu dăruire şi răs­ expunerea secretarului ge­ 21.20 (llll IiiIîl-
dezarmarea nucleară, pentru stanţiale la toţi indicatorii: pundere, cum este normal, neral al partidului, tovară­ son»-;
Dorinţa de pace a po­ au cunoscut ororile războiu­ o pace trainică în lume" — la producţia globală - un cum ne cere partidul. Aşa şul Nicolae Ceauşescu, la 22.15 Tele
porului nostru este o perma­ lui şi au hotărît să porneas­ se arată în magistrala expu­ plus de 1 742 000 lei, la pro­ ne-au fost recomandaţi con­ recenta plenară a C.C. al 22.30 Intîl
nenţă. O dovedeşte întrea­ că, libere de exploatare sau nere a secretarului general ducţia marfă — 7 108 000 lei, ducătorii auto Constantin P.C.R. — şi să facem trea­
ga noastră istorie. In expu­ dominaţie, pe calea dezvol­ al partidului, tovarăşul la prestări de servicii către Grădinara, Gheorghe Iian- bă. Dacă vom fi ajutaţi
nerea la plenara lărgită a tării proprii, aşa cum a por­ Nicolae Ceauşescu, la recen­ populaţie - 608 000 lei şi al­ daric, Ion Dragostescu, Ion mai mult cu uleiuri, car­
C.C. al P.C.R. din 1—2 iu­ nit de mulţi ani poporul ro­ ta plenară lărgită a C.C. al tele. Recenta expunere a se­ Acatincăi, Gheorghe Min- buranţi .şi anvelope, noi
nie, t o v a r ă ş u l Nicolae mân. P.C.R., care, între altele, a cretarului general al partidu­ ghiriş, Vasile Moh, meca­ putem şi ne vom strădui
Ceauşescu arăta : ,,Mandatul Acţiunile mari în favoarea făcut o amplă analiză a pro­ lui, t o v a r ă ş u l Nicolae nicii Gheorghe Vijulie, Ion ca, în condiţiile actualei
Bl) CU II,
acordat de Marea Adunare păcii ce se organizează în blemelor vieţii internaţionale, Ceauşescu, îndemnurile sale Grigoraş, Ion Paşcu, deser- dotări tehnice, să atingem di oprofira
Naţională delegaţiei Repu­ această lună la noi în ţară, ccnstituindu-se într-o vibran­ sînt pentru întregul colectiv venţii de utilaje Ioan Nu- cît mai repede volumul de în a gri cu
blicii Socialiste România ca­ concomitent cu sesiunea spe­ tă chemare la luptă pentru al cooperativei noastre im­ ţă, Simion Roşu, soţii E- turnare în baraj de 3000 lucruri de
re va participa la sesiunea cială a Adunării Generale a pacea şi progresul omenirii. bold spre intensificarea mun­ lena şi Dumitru Baghici, mc argilă şi 6000 mc an- diojurnal:
specială a Organizaţiei Na­ O.N.U. pentru dezarmare re­ Numeroasele iniţiative de pa­ cii, creşterea producţiei şi a Ioan Marcu, Vasile Ţuruia- rocamente pe zi. Vrem ca sei ; 8,io
lor; 0,00
ţiunilor Unite consacrată prezintă continuarea, sub ce ale tovarăşului Nicolae calităţii produselor realizate. nu, Cseke Ioan, mulţi alţii, la anul barajul să fie ga­ 9,05 Audi»
dezarmării oglindeşte voinţa semnul marilor responsabili­ Ceauşescu, ale României so­ Gîndul nostru se îndreaptă pe care i-am urmărit la ta. Şi ne angajăm că îl meria; 10
poporului român de a acţio­ tăţi, a celor organizate în cialiste, Apelul pentru dezar­ în aceste zile spre cea de-a lucru la baraj şi la gara­ vom termina. ştiri; 10,0.
radio. în
na cu toată responsabilita­ toamna anului trecut. La a- mare şi pace al Frontului doua sesiune specială a Adu­ jul şantierului 3. Dar nu Dar pînă la anul trebuie selor orie
tea şi de a conlucra cu toa­ ceste acţiuni subscriem cu Democraţiei şi Unităţii Socia­ nării Generale a O.N.U. con­ toţi depun interes şi pasiu­ muncit mai temeinic si de sccreli
ne în muncă. Aşa se face
te popoarele pentru realiza­ toată puterea voinţei noas­ liste se bucură de o largă sacrată dezarmării, chemată că multe maşini, utilaje, mai ordonat în acest an. partidului
populară;
rea unui acord între toate tre de constructori ai socia­ apreciere în întreaga lume. să adopte hotăriri concrete şi instalaţii nu sînt bine în­ Barajul este una dintre lu­ ştiri; 11,0!
r-un glii
statele privind trecerea la lismului. Cu atît mai mult Şi noi, meşteşugarii de la să determine trecerea hotărî- treţinute, sînt bruscate în crările cele mai mari .zii eti late;
măsuri de dezarmare şi în subscriem prin faptele noas­ cooperativa „Haţegana", spri­ tă la dezarmare, în primul exploatare, avariate cu u- mai importante de pe anie ştiri; 12,0;
primul rînd la dezarmarea tre de muncă, fapte prin ca­ jinim din toată inima iniţia­ rînd la dezarmarea nucleară, şurinţă, slab reparate, în- najarea hidroenergetică Rîu 12,35Din
nucleară, pentru o pace trai­ re patria noastră devine tot tivele de pace ale României. şi susţinem din toată inima Mare-Retezat — obiectiv lui noştri
Avem mare nevoie de pace mandatul Încredinţat de Ma­ groşînd parcul auto inactiv, industrial de anvergură, mier; \ Ra
nică în lume". Dorinţa de mai puternică, îşi consolidea­ şi de linişte. Produsele noas­ rea Adunare Naţională dele­ grevînd astfel activitatea înscris în contextul gene­ la 1 la 3
pace a României, a poporu­ ză independenţa economică. tre, apreciate in ţară şi peste gaţiei române care partici­ fizică a şantierului şi in­ ral al dezvoltării econo­ club; 16,01
lui român• a fost şi este re­ Noi sîntem constructori de hotare - minunate obiecte pă la sesiune, ilustrare a vo­ dicatorii de eficienţă. miei româneşti, al dinamis­ 16,05 Muz
dă; 16,30
afirmată pe toate meridia­ utilaje miniere. Ne-am asu­ de artă populară - sînt des­ inţei ferme de pace a în­ Despre sarcinile de plan mului forţelor de produc­ de muz ic;
nele datorită soliei pe care mat, la îndemnul secretaru­ tinate zilelor senine de pa­ tregului popor. din acest an şi despre rit­ ţie pe întreg teritoriul pa­ Buleiin di
o poartă mereu în lume pre­ lui general al partidului, sar­ ce. Dezideratului major al e- murile actuale de lucru am triei noastre, deziderat re­ ridiai nele
Orele■ seri
şedintele său, t o v a r ă ş u l cina de a asimila sau pro­ pocii contemporane — pa­ HORTENSIA BERCU discutat şi cu inginerul Au­ liefat cu justeţe în expune­ nai; 23,00
Nicolae Ceauşescu. iecta şi executa instalaţii de cea —, îi dedicăm munca tehnician, rel Dan, şeful şantierului rea prezentată de tovarăşul dans: ; 23,3
Pacea este o necesitate înaltă tehnicitate pentru ex­ noastră. O facem cu con­ secretar al organizaţiei nr. 3 baraj. Nicolae Ceauşescu, secretar mu zii cal n
vitală pentru toate popoare­ tracţia cărbunelui. Am reuşit ştiinţa că muncind mai bine, de bază P.C.R., — Sarcinile sînt extrem general al partidului, la
le lumii. Cu atît mai mult sâ ne ridicăm la înălţimea ne aducem modesta noastră Cooperativa „Haţegana" de mobilizatoare — subli­ pienara C.C. al P.C.R. din
şi-o doresc popoarele care misiunii încredinţate pentru contribuţie la pacea omeni- Haţeg nia interlocutorul. Cele 1—2 iunie a.c. IN
Sreşterea eficienţei economice sâbii (P
DEVA:
„Audienţa radio“ la Simeria stelelor —
ta); HUN
(Urmare din pag. 1) nal, ci nivelul acumulării, a- beşLe-t.e
locării unei părţi însemnate Poliţistul
ramuri industriale, insă ele a venitului naţional pentru Ediţia de astăzi a emi­ P.C.R., aspecte sugestive rurgistul);
Kramer
sînt insuficient folosite, iar o dezvoltarea economico-socia- siunii „Audienţa radio" din activitatea edililor şi sau doline
serie de utilaje şi instalaţii lă a ţării". este realizată în oraşul i ul); PE'J
nu sînt folosite deloc, grevînd Deci noi trebuie să sporim Simeria. Timp de aproa­ a cetăţenilor simerieni gAtorul (l
întoarce
considerabil costurile de pro­ neîncetat bogăţia ţării, prin pe o oră vor fi difuzate, pentru îndeplinirea pla­ jjLUPENI :
ducţie. Nu se poate vorbi de activitate ordonată, chibzui­ prin intermediul secven­ nului economic în profil tîmplâ nu
eficienţă dacă la 1000 lei tă, rodnică, incit alocarea în ţelor reportericeşti, preo­ teritorial; iniţiativele şi ral); Non
fonduri fixe realizăm o pro­ continuare a circa 30 la sută preocupările pentru con­ resc); VU:
rabela (L
ducţie netă sub cea planifi­ din venitul naţional în sco­ cupările pentru îndeplini­ NOASA :
cată, dacă plătim anual zeci pul dezvoltării forţelor de rea sarcinilor desprinse tinua înfrumuseţare şi seriile I—
de milioane de lei amortis­ producţie - cum s-a hotărît din magistrala expunere mai buna gospodărire a URICAN f
mente pentru utilajele inacti­ la Congresul al Xll-lea al a secretarului general al localităţii. Ediţia va fi di­ doilea (Iîi
Saltimban
ve, dacă înregistrăm indici partidului - să nu afecteze şic) ; ORA
de utilizare a maşinilor-unel- dezvoltarea generală a socie­ p a r t i d u l u i , tovarăşul fuzată pe programul unu, rilor (Pat
mea că)
te, pe ansamblul judeţului, tăţii, nivelul de trai al po­ Nicolae Ceauşescu, la re­ cu începere de la ora 9 şi GEOAG1U
de numai 81,9 la sută. O e- porului. centa plenară a C.C. al cinci minute. La C.A.P. Batiz se lucrează la modernizarea incintei răzbunări)
ficienţă ridicată nu se poate Creşterea eficienţei econo­ sectorului zootehnic şi a unităţii. ră); IIAŢt
Bel la visi
realiza in condiţiile depăşi­ mice este condiţionată in « > _ « _ o — o — e _ o _ ® _ ® _ — <£>_ <cJ — w — xsf — Q* _ «P IL. CU — V» — ij —(Dacia);
rii cheltuielilor de producţie mare măsură de nivelul teh­ CALAN :
şi îndeosebi a celor mate­ nic şi calitativ al produselor, cultură);
riale - cum se intîmplă la de competitivitatea lor pe LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă den tul nu
roşul) ; II
unităţi ca I.M.C., I.F.E.T. şi piaţa externă. Avem rezulta­ r i -i n t.
l.L. Deva, Combinatul side­ te bune în acest domeniu,
rurgic „Victoria" Călan şi însă activitatea se cere mult (Urmare din pag. 1) porţii neîncepute în care put recoltarea finului,' din eiobanii sînt de vină câ
altele -, în condiţiile depă­ îmbunătăţită. Pornind de Ia buruiana — trestia mai grădini şi de pe marginea zootehnia din Orăştioara
şirii consumurilor de energie recepţia materiilor prime şi ce’pu-t să fie tăiată în fo­ ales — era de 3 ori mai şoselei şi a drumurilor. de Sus nu merge, ci şi
electrică şi combustibil con­ a materialelor, pe toate fa­ losul particularilor. mare decît porumbul. Am Sîntem aproape de sfîr.şit conducerea cooperativei, I
venţional, de cocs şi lami­ zele procesului de producţie văzut, de asemenea, mulţi şi cu praşila a Il-a la sfe­ lată un exemplu : în acest
nate, ale risipei de materii să se manifeste exigenţă ne­ LA FRĂŞITUL oameni lucrînd pe loturile clă". an nu s-a predat la fondul Pentru ;
prime şi materiale, care se slăbită pentru calitate. Vor­ PORUMBULUI — personale, aproape tot a- „Ce suprafaţă aveţi de de stat nici un kilogram Vremea v
mai în'tîlneşte în întreprin­ bind despre calitatea produ­ 30 DE OAMENI, tîţia cîţi munceau şi la cosit?". „416 hectare. Ma­ de brînză, deşi la ora ac­ încălzeasc;
temporar
deri şi pe şantiere. selor ca element important DAR BURUIANĂ praşila porumbului. Am re, e adevărat, dar am mo­ tuală s-au adunat 320 kg. averse di
Această latură a eficienţei a! eficienţei, trebuie sublinia­ văzut, în acelaşi timp, că bilizat foarte mulţi oameni E bine că V. Olaru compa­ de descărc
este strîns legată de alta, tă şi necesitatea calităţii ca­ E MULTĂ... iarba de pe marginea şose­ la coasă şi nu vom lăsa ră cooperativa ce o con­ tul va sui
intensifica
cel puţin tot atît de impor­ drelor, perfecţionarea conti­ lei, şi drumurile dintre iarbă netăiată". „Zooteh­ duce cu cea din vecini, minînd di
tantă şi anume recuperarea, nuă a pregătirii profesionale Maria Boşorogan, preşe­ tarlale este numai bună de dar mai bine ar fi s-o Temperaţi)
recondiţionarea şi reintrodu­ şi ridicarea conştiinţei mun­ dinta cooperativei din O- coasă şi n-a început să fie nia de ce nu merge, to­ compare cu sarcinile ce-i fi cuprins
cerea în circuitul productiv a citoreşti, îneît fiecare la lo­ răştioara de Jos, ne-a spus: tăiată. Adică, ba da, a co­ varăşă preşedintă?". Fi­ revin, de îndeplinirea că­ de grade,
între 10 şi
tuturor materialelor refolosi- cul lui de producţie să dea „Am încheiat praşila a Il-a sit cineva pe ici pe colo, indcă am avut ciobani răi.
bile ( metal, lemn, hîrtie, tot ce ştie şi ce poate, să pe suprafaţa cultivată cu dar în mod precis iarba Acum i-am schimbat cu rora deocamdată, unitatea dimineaţa
La mum
textile, sticlă, cauciuc, mase aplice cu fermitate şi justeţe sfeclă, am rebilonat car­ n-a fost dusă la C.A.P., ci alţii mai buni". Nu numai este încă departe. în general
plastice, precum şi piese de principiul socialist „de la fie­ tofii de două ori şi i-am pur şi simplu furată. continua s
schimb, repere, subansamble care după posibilitate, fie­ tratat împotriva gîndacului Cu scuze nu se combat dăunătorii ţ Cerul va fi
etc.). După cum o atenţie căruia după muncă". Pentru din Colorado. In prezent COMPARAŢIE Vor cădea
însofite de
tot mai mare trebuie acorda­ că, aşa cum releva secreta­ efectuăm praşila I la po­ Ratîndu-se momentul op­ pit. Dar cum în alte uni­ triee
tă asimilării de noi produse rul general al partidului nos­ rumb, această lucrare rea- Viorica Olaru, preşedin­ tim pentru combaterea tăţi s-a reuşit ca tratamen­
Pentru
şi tehnologii, în scopul creş­ tru „munca în raport cu ca­ lizîndu-se mecanic pe 45 ta C.A.P. Orăştioara de gîndacului din Colorado, tul să fie făcut la timp, zile: Vrerr
terii productivităţii muncii şi pacitatea şi specializarea ha şi manual pe 20 ha“. Sus, ne-a spus franc ; „O- într-una din tarlalele cul­ motivul invocat de ingine­ neral frun
diminuării importurilor, a e- constituie o onoare şi o în­ „Cîţi oameni sînt astăzi la răştioara de Jos are zoo­ tivate cu cartofi la C.A.P. rul şef este mai curînd o vor mai c
fortului valutar al statului. datorire pentru fiecare cetă­ sapă ?" „Vreo 30". Am fost tehnie mai bună, dar, la Banpotoc plantele sînt în­ acoperire a slabei organi­ ploaie şi
descărcări
Este profund realistă' ideea ţean al patriei noastre socia­ la faţa locului şi în tar­ cultura mare noi stăm mal tr-o mare proporţie defo- zări a muncii şi, mai ales, va sufla n
exprimată de t o v a r ă ş u l liste". Iar eficienţa, progresul, laua de lîngă şoseaua ce bine". „Argumentaţi". „Am liate (I). a dezinteresului faţă de e- si fi că ri tri
Nicolae Ceauşescu la recen­ bunăstarea nu se pot reali­ duce la Costeşti am găsit terminat praşila I şi a Il-a Inginerul şef al unităţii fectuarea la timp a lucră-- râturile m
15 grade,
ta plenară a C.C. al P.C.R., za decît prin muncă ; prin într-adevăr peste 30 de oa­ la cartofi, am efectuat şi Mircea Onea motiva ne- rilor care hotărăsc soarta între 26 şi
şi anume câ „hotârîtor pen­ muncă responsabilă, prin meni printre care Romulus stropitul pentru combate­ tratarea la timp a cartofi­ recoltei. Tovarăşii de la teorolog d
tru viitorul unui popor nu muncă făcută bine şi la timp Evi, Opreana Pasolea, Ioan rea gîndacului din Colo­ lor cu întîrzierea primirii Consiliul unic agroindus­ Valeriu D
este nivelul eonsumului înalt, in toate sferele vieţii econo­ Dănciulescu şi alţii. Am rado. Am terminat praşi­ substanţelor de combatere trial Deva au oare altă pă­
a! totalităţii venitului naţio­ mice şi sociale. văzut însă şi foarte multe la I la porumb. Am înce­ şl a utilajelor pentru stro- rere ?