Page 35 - Drumul_socialismului_1982_06

I. 7 648 © SÎMBATAl, 12 IUNIE 1982 .ICI

■ Jţ. ■
,e a
l i va­
ni u-
atrul
Alec-
îiplă-

ă
şiiiii
mcn-
imini
piso-
ibătă
nbăta

2289 Moment din ampla manifestare cultural-sportivă: ..Ne angajăm să nu ştirii ce-i răgazul/ Biruitori de-apururi inerţiei/ Să fim asemeni cu ramul şi talazul/ Spre slava şi-n-
florirea României". Foto : VIRGIL ONOIU
sssi

I Ra- ÎNCHKIRRKA ANULUI SPORTIV ŞCOLAR ŞI I)E PREGĂTIRE A TINERE-
i; €,30
ilens, TULUI PENTRU APĂRAREA PATRIEI
) Ra-
pre-
lodii-
?flri ; certului inaugural, prin con­
a Si- Fănuş Neagu: tinuitatea obţinută in planul i
de Ieri, stadionul ,,Cetate“ zentanţi ai organizaţiilor de cintul şi ritmul detaşamen­ „PIERDUT epocii muzicale pe care au / Cor vinul — mas
erară ilustrat-o: barocul european. 1
eroa- din Deva a cunoscut ani­ masă şi obşteşti, părinţi, e- telor de pionieri ce dau ÎN BALCANIA" Imagini decupate din ecra- i
lulatc maţia unei adevărate săr­ levi. răspunsuri chemării ţării : nul sonor, al începutului se- ţ mult decît o
1 al bători. 18 000 de elevi, din ,,Prezent !" „Tot înainte“. Cu această nouă carte, a- colului al XVIlI-lea, primele i
uzi că După raportul prezentat părută la Editura „Sport- două sonate pentru oboi şi j revelaţie!
n dc toate şcolile generale şi li­ de Mircea Sirbu, preşedin­ Repriza claselor primare turism", Fănuş Neagu îşi pian de G. Friederieh Han- l
s în- ceele municipiului, au par- tele Consiliului municipal incintă cu... o zi de şcoală, consolidează poziţia de maes­ del şi (pentru aceeaşi forma- T
Pu- ^ oat ia încheierea festivă cu sugestive lecţii, pauze tru al prozei scurte româ­ ţie camerală), o sonată de i Aşadar, azi... adio campio­
n de de educaţie fizică şi sport, neşti. Deşi universul caro Plaţii, şi-au aflat o firească natului '81—'82, la revedere
ural ; a anului sportiv şcolar şi de tovarăşa Magdalena lurca, vesele şi activităţi practice, constituie materia primă a succesiune printr-un opus k fotbal, şi mîine — bun sosit
iloru- pregătire a tineretului pen­ prim-secretar al Comitetu­ preluate apoi de cei mari, scrierilor sale nu depăşeşte creat în răstimpul romantis- J Campionatului mondial !
npre- tru apărarea patriei. Mani- lui municipal Deva at U.T.C. viitorii constructori, siderur- o anume arie geografică, mului european, opus mai ^
>0 De faptul nu poate fi conside­ puţin reprezentativ esteticii i A fost un an bun pentru
’idian iestarea, deschisă de o am­ a făcut bilanţul activităţii gişti, mineri. Momentul lol- rat un impediment. Dim­ muzicale romantice, purtînd ) cele două divizionare hune-
ştiri; plă paradă care a străbă­ sportive şi de pregătire a cloric, reprizele sportive — potrivă. Iar pentru ca acel în sine, în principal, preg- 1
nena- tut artera principală a ora­ tineretului pentru apărarea de la copiii minune ai şco­ ţinut să devină o entitate în nan te ecouri baroce, reliefa- y dorene. Corvinul, îndeosebij
rpreti şului, a lost organizată de lii generale nr. 7, la inima şi mintea cititorului, te în părţile I şi a Ill-a, L incheie cel mai bun an al
17, C0 patriei, relevind succesele autorul i-a inventat un nu­ precum şi sensibile gesturi ale J său, dintr-o istorie de peste
Mc- Comitetul municipal Deva obţinute în ediţiile de iar­ cei din clasele gimna­ me care, nu numai că sim­ plasticii sonore impresioniste i 60 de ani. Nu atit prin reu­
18,00 al U.T.C., Consiliul munici­ ziale şi din licee — bolizează perfect ideea în (în partea a 11-a). J
io.i ur­ pal al Organizaţiei pionie­ nă ji vară ale ,,Daciadei“, dau spectacolului vigoa­ sine, dar şi declanşează su­ Apreciem evoluţia celor doi ^ şita clasare finală - un loc
la locurile de frunte cucerite bit. aş zice, mecanismul i- instrumentişti — Vera Ne- / pe podiumul laureaţilor, ca­
stop rilor, Inspectoratul şcolar de tinerii deveni in compe­ re, tinereţe, torţă. Un spec- maginaţiei, vizavi de fasci­ greanu (pian), profesor la ) re aduce prezenţa în „Cupa
judeţean şi Consiliul mu­ tiţiile naţionale. tacol-poem, mărturie a in­ nantul teritoriu al Dunării Şcoala de muzică din De- * U.E.F.A.", cit mai cu seamă
nicipal de educaţie lizică şi struirii, a formării elevilor de Jos — ţara Chirei Chira- va, şi Remus Milea (oboi), i prin acţiunea sa, de curaj
sport. Sunet de- trompete anun­ in spiritul muncii, al dra­ lina a lui Panait Istrati... profesor la Şcoala de muzi- /
g-tffjţs j ţă spectacoiul-poem. O Prozele iui Fănuş Neagu din că din Hunedoara. t şi ambiţie, de a aduce ceva
In tribunele stadionului lloare uriaşă înfloreşte pe gostei faţă de pămintul pa­ „Pierdut în Balcania" sint — AHA BOHANCU (j nou in fotbalul nostru. Ani­
sssâ < au luat loc membri ai bi­ gazonul verde cum însăşi triei şi poporul ei, de parti­ înainte de toate — nişte di­ matoare a întrecerii, echipa
mensionări ale realităţii care
dul şi conducătorul ei. Un
rourilor comitetelor jude­ spectacol închinat prieteniei obligă închipuirea cititorului DESTINE \ hunedoreană a reuşit mai
ţean şi municipal de partid copilăria inlloreşte. „Sîntem să participe la desfăşurarea ROMANTICE \ mult decît Baia Mare a iui
de ai ţării scumpe nădejdea şi şi păcii in care patriotismul acţiunii acestora. Un realism
zboiul şi ai comitetelor executive *■ mîndria/ln marş voios pă­ s-a inălţaf din puritatea şi care poate lua în orice mo­ Mateianu, la vremea cind ea
l (Ar- ment turnură tragică, stră­ Haralambie Boroş face ^ se numea „revelaţie", con-
Gră- ale consiliilor populare ju­ şim in ritm cu primăvara" forţa sufletească a fiecărui bate fiecare proză. Profund parte din categoria regizori- * crelizînd convingător că jocui-
•ăra) ; deţean şi municipal, repre­ — versurile se contopesc in tinâr. ancorate în viaţa socială, lor care îşi pregătesc fiecare 1
(Side- personajele lui Fănuş Neagu confruntare cu publicul cu i speclacoi al lui Lucescu —
sontra nu au „calitatea** de a dis­ minuţiozitate. Rezultatul — J preponderent ofensiv, cu
’oliţist pera. Aşa se intimplă cu mai ales „Afacerea Protar" i scheme bine însuşite dar şi
învin- lunca politică şi eiiturakducativă de iasă în
ructo- Dragomir din „Jocul din a- — este pozitiv : filmele lui ţ cu sclipiri individuale, refle­
Gherghina din „Udma“, cu şi ..Politică cu... delicatese" !
ara se niurg", cu Turla şi cu cei­ Haralambie Boroş emană un i xie a respectului pentru per­
brie) ; lalţi din „Pierdut in Balca­ aer dc seriozitate şi profe- ) sonalitatea jucătorului se
se în- «i îmbunătăţită nia" — bucata care dă şi sionalism, responsabilitate l poate obiectiviza în perfor­
Ctillu- titlul cărţii. Eroii sint intr-o faţă de tema aleasă. Acest J
u cit o- Ridicarea continuă a ca­ controlul efectuat pe şan­ liniază în expunerea tova­ continuă mişcare, vorbesc, lucru este şi mai evident în l manţă. De aceea, Corvinul
ta Mi- gesticulează, lăsînd impresia „Destine romantice" — un » nu este numai o .,revelaţie"
ANI- lităţii muncii politice şi tierele de construcţii de răşului Nicolae Ceauşescu că nu ştiu să „umble" cu film de actualitate, Sncercînd i ci chiar o certitudine, o con­
cuitural-cducative, perfec­ un colectiv al Comitetului la recenta plenară lărgită subtilităţi psihologice, acţio- şi reuşind în bună parte să /
iresc); ţionarea formelor şi mij­ judeţean de partid. Aspec­ a Comitetului Central al nind doar sub efectul mo­ investigheze realităţile so- i firmare faptică că aici s-au
Iul al te pe teme privind activi­ mentului. O analiză a aces­ ciale complexe ale conteni- i întilnit un antrenor tinâr, in­
RAD : loacelor folosite de către Partidului Comunist .Ro­ tei faune, tipologice pare poraneităţii noastre socialiste. ţ genios, curajos, sulletist şi a-
ia ro­ organizaţiile de partid, sin­ tatea politică şi de produc­ mân — un prilej de îm­ simplă la prima vedere : „Destine romantice" (fru- i
ii mă- dicat, U.T.C. si consiliile ţie au fost prezentate par­ bunătăţire radicală a mun­ structura personajelor dez- mos titlu, definind o concep- ) dept convins al spectacolului
gostea oamenilor muncii pentru ticipanţilor prin filmul rea­ cii politico-ideologice şi vălumdu-ni-se prin modul ţie incitantă despre accep- L fotbalistic, cu un lot dotat, o
icăra) ; lor de a acţiona in fapt, fă­ ţiunea pe care tumultuosul 1 generaţie „de aur“ de jucă­
Ditanul generalizarea experienţei lizat de Secţia propagandă cultural-educative. ră o precedere raţională. în nostru prezent o dă noţiunii I tori tineri, ce au apucat să
cultu- în producţie, realizarea in­ a Comitetului judeţean de Este necesar ca organi­ realitate, însă, eroii au e- de romantism revoluţionar) .»
i de la dicatorilor de plan, întări­ partid. xistenţă spirituală cu poten­ are un pronunţat... aer de I înveţe intii lucrurile Inimoase
î I—II zaţiile de partid, de sindi­ te a căror efect sînt exterio­ viaţă. Mîndrican (foarte bun 1 şi bune din lotbal, un public
iscrii ; rea ordinii şi disciplinei în Pe marginea celor reieşi­ cat şi ale U.T.C. să ac­ rizările atit de meşteşugit Eftimie Popovici în rolul ţ iubitor şi susţinător. La
isa de şantierele de construcţii a te din concluziile colecti­ ţioneze ferm pentru lichi­ îmbrăcate în haina ficţiunii principal), Paulina, toţi cei- i
Tri- fost tema unei recente — mod absolut specific auto­ lnlţi sint oameni obişnuiţi, } intilnirea ac,estor trei tactorij
(Mu- vului de control şi celor darea rămînerilor în urmă rului. simpli în comportament, dar 4 cărora li se adaugă, nu tre­
i (l.u- consfătuiri ce a avut loc constatate ,.pe viu“ cu o- înregistrate în realizarea DUMITRU h’URUBÂ complecşi psihologic. Toc- i buie uitat, baza materială in
la Hunedoara, organizată cazia vizitei pe şantiere, construcţiilor ; să militeze mai de aici, din această cir- (
de către Secţia de propa­ ca şi din filmul proiectat, mai activ pentru mobiliza­ cumstanţă rezultă stabilirea 1 continuă dezvoltare, prin
unui • contact afectiv dintre i
gandă şi Consiliul judeţean au luat cuvîntul Liviu Cu- rea tuturor forţelor de pe RECITAL sală şi ecran, rezultă parti- / sprijinul organelor locale şi
de control muncitoresc al cu, Vasile Malincenco, Vio- şantiere la îndeplinirea DE MUZICA ci parca spectatorului la în- V al combinatului siderurgic —
activităţii economice şi so­ rel Doda, Niqolae Ardelea- în termen a sarcinilor de BE CAMERA torsăturile de multe ori dra- i starea actuală a F.C. Corvi-
ciale ale Comitetului jude­ nu, Ioan Retegan ş.a. Vor­ plan. O preocupare susţi­ matice ale acţiunii. Opera ţ nului devine o rezultantă lo­
ţean de partid. bitorii au subliniat măsura nută trebuie să existe fa­ Cea de-a doua manifestare scenaristului Tudor Băran şi 1 gică. De aici rezultatele: o-
a regizorului Haralambie *
din cadrul „Festivalului mu­
iunie : Consfătuirea a debutat în care munca politico-e- ţă de înlăturarea risipei de zicii de cameră" — un reci­ Boroş este o adevărată sec- i cul 3 în campionat al senio­
să se tal pentru oboi şi pian — a venţă de viaţă. rilor; locul 4 al „speranţe­
va fi cu o vizită de documenta­ ducativă desfăşurată de că­ materiale, pentru promo­ fost o plăcută urmare a con­ AL. COVACI J lor"; locul 1 şi titlul de cam­
cădea re şi schimb de experien­ tre organizaţiile de partid, varea de noi tehnologii de pioni republicani la juniori !
nsoţite ţă pe unele şantiere ale de sindicat şi ale U.T.C. a lucru. Aceasta presupune
2. Vin- întreprinderii de construc­ contribuit la realizarea in­ PROGRAMUL EXAMENELOR Astăzi, la ultimul meci al
t, eu şi îmbunătăţirea substan­ lui Mircea Lucescu, la Corvi­
predo- ţii siderurgice. S-au făcut dicatorilor de plan la con­ ţială a pregătirii profesio­ îa Universitatea politică ş;i de conducere nul, in semn de deplină mul­
estic. constatări privind felul strucţiile industriale şi ci­ nale şi politice a tuturor 1981—1982 ţumire^ suporterii echipei aş­
ie vor cum este organizată propa­ vile, cit şi cauzele rămîne- Anul I — grupa 1 şi 2 : 14 şi — grupa E.M. Deva: 17 iu­
şi 28 oamenilor muncii din do­ 15 iunie, orele 15—19, în nie, orele 15—18, la E.M. teaptă o victorie, dacă se
ninime ganda vizuală, modul în rilor în urmă înregistrate meniul construcţiilor. Tre­ sala mare a Comitetului Deva; poate cit mai clară, pentru
Izolat, care gazetele de perete în domeniul investiţiilor, buie înţeles — s-a subli­ municipal Deva al P.C.R. — grupa I.E.C. Mintia: 21— ca numărul golurilor marcate
acţionează pentru genera­ nefolosirii fondului de timp 22 iunie, orele 15—18, la
ceaţă, lizarea experienţei poziti­ (care pe unele şantiere nu niat în consfătuire — că Anul II — grupele 1, 2, 3 : I.E.C, Mintia. să confirme vocaţia ofensivă
va fi 14, 15, 16 iunie, orele 15—19, BAIA DE CRIŞ a echipei şi antrenorului său.
şi va ve, combaterea indiscipli­ se ridică nici măcar la 50 este necesar să se mun­ în sala Cabinetului muni­ Anii III şi IV: 15 iunie, ore­ Finalul a fost bun şi pen­
'.cască, nei, risipei, altor atitudini la sută), risipei de mate­ cească mai repede şi mai cipal de partid (Biblioteca le 15—19, la şcoala generală.
noros. riale, nerespectării disci­ bine, că orice întîrziere în judeţeană) ; BAIŢA tru Jiul, care în retur‘a rea­
ploaie, retrograde, cum sînt orga­ ce priveşte darea în folo­ — grupa Avicola: 14 iunie, Anii III şi IV: 17 iunie, orele lizat 18 puncte, iată de nu­
i elec- ' nizate şi se desfăşoară plinei, nefolosirii la întrea­ orele 15—18 ; 14—18, Ia şcoala generală. mai 14 în tur. Dar izbinziie
munca politică de la om ga capacitate a utilajelor sinţă a obiectivelor indus­ — grupa I.M.C. Bîrcea : 1G CERTEJ sate remarcabile au fost In
iunie, orele 15—18;
e trei la om şi informarea poli­ etc. Participanţii la dezba­ triale duce ia dereglări în — grupa Inspectoratul de Anul IV: 18 iunie, orele 14—18, meciurile cu Corvinul, Steaua,
la şcoala generală.
în ge~ tică ş.a. Participanţii la tere s-au referit la lipsa economia ţării. Se impune interne: 22 iunie, orele IEI A Sportul studenţesc şi Univer­
ilocuri consfătuire au discutat cu de exigenţă a unor con­ un mai exigent control din 8—14. Anul IV: 23 iunie, orele 12— sitatea Craiova. Adică, Jiul
e de Anul III — grupa 1: 14—15 iu­ 17, la consiliul popular.
mnala propagandişti care conduo structori faţă de calitatea partea cadrelor de condu­ nie, orele 12—18, în sala poate mult in iaţa echipelor
Vîntul diferite cursuri ale învăţă- lucrărilor executate. cere, o mai eficientă folo­ Cabinetului judeţean de VATA bune şi reuşeşte mai puţin in
inten- mîntului politico-ideologio sire a utilajelor din dota­ partid; Anul III: 18 iunie, orele 14—18, Iaţa Chimiei, A.S.A in orice
empe- Din concluziile pe mar­ — grupa a 2-a : 16—17 iu­ îa şcoala generală.
11 şi de partid, U.T.C. şi sin­ ginea consfătuirii s-a des­ re. în acelaşi timp se im­ nie, orele 12—18, sala Ca­ Pentru examene, toţi cursan­ caz, Petre Libardi a reuşit
axime dicat, au împărtăşit din prins ideea că neajunsurile pun măsuri faţă de cei binetului judeţean de ţii Universităţii politice şi de ceea ce mulţi antrenori n-ar
conducere vor studia temeinic,
. (Me- experienţa pozitivă a a- care nu-şi fac pe deplin partid. h îndrăznit. Bravo lui şi ce­
pe lingă materialele anului de
Cî an a cestora. ce se mai fao simţite în a- datoria. Anul IV — grupa oraş: 13—16 învăţămînt, expunerea tovară­ lor ce l-au înţeles şi ajutai.
cest domeniu important de
S-au prezentat apoi u- activitate trebuie să con­ iunie, orele 15—19, în sa­ şului Nicolae Ceauşescu Ia ple­
nara C.C. al P.C.R. din 1—2
la mică a Consiliului
neie concluzii reieşite din stituie — aşa cum se sub- VASiLE PÂŢAN popular judeţean; iunie 1982. NICOLAE STANCIU