Page 37 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 37
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNlff^ffilP" PAttlBtiM" CEAUŞESCU - PACE
Femeile cer dreptul le viaţă, la pace
La ora dintre două vitale ale popoarelor şi să Ceauşescu. Pentru tînăra
schimburi, un mare nu asigure tuturor oamenilor generaţie condiţia păcii
măr de muncitoare, tehni- dreptul de a trăi şi munci este unica şansă de a se
ciene, funcţionare de la în condiţii de pace şi li dezvolta şi educa pentru a
Ţesătoria de mătase Deva nişte. fi utilă societăţii. De aceea
au participat la un miting La rîndul său, muncitoa — a spus ea — acum este
— vibrantă manifestare a rea Maria Hinţ â spus răs momentul să cerem cu toa
dorinţei şi voinţei colecti picat că îşi depune semnă tă hotărîrea organismelor
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C tura pe Apelul de pace al şi personalităţilor politice
vului de a face totul pen
tru susţinerea cu vigoare a poporului român eu con care au legătură cu decizia
întregii politici interne şi vingerea că unirea efortu fundamentală, de a gîndi şi
externe de pace şi progres, rilor tuturor popoarelor va acţiona ţinînd seama de
promovată de partidul nos crea acel front puternic în dreptul sacru al oamenilor
tru. stare să impună forţa ra — dreptul la viaţă, la pace.
Anul XXXIV, nr. 7 649 DUMINICĂ, 13 IUNIE 1932 4 pagini - 50 bani în cuvîntul său, tovară ţiunii, să apere uriaşele Aceleaşi convingeri şi
şa Otilia Andrăşescu, pre valori pe care oamenii simţăminte le-au exprimat
şedintele comitetului sindi le-au creat dc-a lungul mi şi muncitoarea Marioara
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşesco catului, a spus între altele : leniilor. Nan şi lucrătorul Teodor
Liîiana Pinciuc s-a ală
Safta, întreaga asistenţă a-
— Mă alătur cu toată'
convingerea şi botărîrea în turat cu sinceritate ideilor probînd cu căldură cuvîn
Ia plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iutile a.c. tregului nostru popor, ca nobile de pace, securitate, tul lor.
re s-a adresat Organizaţiei înţelegere şi cooperare du într-o atmosferă de însu
Naţiunilor Unite, cerînd să se în lume cu atîta devo fleţire, adunarea lucrătoa
Document ie inestimabilă valoare pentru adopte, prin actuala sesiu tament şi înaltă răspunde relor de la Ţesătoria de
ne
preşedintele
care
hotărîri
specială,
re
de
către
să corespundă intereselor României, tovarăşul Nicolae fConfinuore in ooa r ?-a)
dezvoltarea teoriei şi practici construcţiei
socialele, program mobilizator pentru
întregul partid şi popor 1
,,Nu trebuie să uităm nici un moment că socialismul este ope-
13 conştientă a poporului, că el se construieşte cu poporul şi pen
tru popor".
NICOLAE CEAUSESCU
Democrafia muncitorească, socialistă —
sistem în permanentă perfecţionare Adunarea pentru pare n oamenilor muncii rtc Ia Ţesă toria de mătase Deva — prilej
cu care ţesătoarele au semn at Apelul pentru dezarmare şi pace al poporului român.
Foto: VIRG1L . ONOIU
în concepţia partidului n-are criterii de clasă, cater tuturor sectoarelor de activi
nostru între socialism şi de gorie socială, grad de pre- tate. Sînt bine cunoscute,
mocraţie există şi se mani qătire culturală, naţionali tocmai prin activitatea lor păzruţâ
festă o strînsă unitate dia tate. vie, antrenantă, forme ca a-
lectică, de interdependenţă, în ansamblul laturilor ce dunările generale ale oame ÎN ZIARUL DF AZI:
una influenţînd-o pe cealal definesc democraţia munci nilor muncii, consiliile oame m rn m m m m m m
tă. Socialismul fără democra torească, socialistă, compo nilor muncii din unităţile e-
ţie Sste de neconceput, du nenta cea mai solidă este conomice şi cele cu caracter © 33 de ani de muncă Masa lemnoasă —
pă cum democraţia fără so faptul că ea solicită în gra naţional, congresele şi con
cialism este lipsită de conţi dul cel mai înalt responsa sfătuirile de lucru la nivel şi luptă a unităţilor
nut, de temelia trainică pe bilitatea oamenilor, ceea ce central pe diverse domenii de miliţie în slujba exploatată raţional,
core o reprezintă natura po îi conferă conţinut bogat, ca de activitate. poporului
litică a relaţiilor socialiste, racter real şi, în ultimă ana Raţiunea de a fi a tuturor
în această accepţiune de liză, îi asigură eficienţă. Răs formelor democratice, func valorificată superior
mocraţia noastră se defineşte punderea îşi are izvorul în ţionând într-o viziune unitară o Gala cenaclurilor :
ca o democraţie nu a vorbei, foptul că oamenii muncii, şi integratoare, este cuprin Azi, Cenaclul literar
nu .p tribunei, ci ca una acti stăpini pe destinul lor, pe derea largă a oamenilor „Ritmuri" Deva
vă,' iarticîpativă, capabilă să mijloacele de producţie, sînt muncii în tripla lor ipostază — Cum aţi încheiat cele 5 luni din an ?
asigure efectiv participarea chemaţi să decidă, iar deci — proprietari, producători şi © Consemnări : O prio — Am recuperat integral restanţele din
oamenilor muncii la condu ziile corespund intereselor beneficiari ai bunurilor mate ritate
cere, la dezbaterea proble fundamentale ale naţiunii riale şi spirituale ale socie anul 1981.
melor şi înfăptuirea reală a noastre, cerinţelor făuririi so tăţii, pentru buna desfăşura * Vă prezentăm Liceul
obiectivelor stabilite. Cu alte cietăţii socialiste multilateral re a autoconducerii muncito Se ştie, desigur, că acti de 3 800 mc buşteni fag,
cuvinte, ea cheamă poporul dezvoltate. reşti. Expunerea < tovarăşului industrial nr. 3 Deva vitatea lucrătorilor fores 2 400 mc lemn pentru PAL
la conducere, îi solicită înţe Pornind de la înţelegerea Nicolae Ceauşescu la plena tieri nu are continuitate şi şi PFL, 300 mc lobde in
lepciunea şi efortul susţinut caracterului propulsor, con ră conţine o seamă de idei • Mozaic duminical ritmicitate ca în alte sec dustriale, 19 000 tone lemn
pentru înfăptuirea politicii structiv al democraţiei, parti noi privitoare la perfecţiona toare productive. Aceasta de foc, am realizat planul
generale a partidului. în a- dul nostru a creat un larg rea cadrului organizat de ® Sport şi datorită faptului că ea la alte sortimente. O ac
celaşi timp, democraţia noas cadru de participare a oa se desfăşoară exclusiv în tivitate mai fructuoasă au
tră este nediscriminatorie, menilor muncii la conducerea (Continuare în pag. a 2-a) aer liber — iar vremea rea avut în această perioadă
din cursul iernii, ca şi sectoarele din Hunedoara,
ploile frecvente de primă Dobra, Ilia şi Petroşani,
vară şi de toamnă o in dar şi cele din Baru şi Ha
Acum este vremea prăşituluî şi a coasei. Se impune o fluenţează foarte mult —, ţeg vin puternic spre plan,
dar şi pentru că, în mare dacă pot spune astfel.
parte, forestierii nu au sta — Cum veţi încheia lu
mobilizare generală la muncă a tuturor forţelor satelor bilitate la locurile lor de na iunie şi primul semes
muncă, alternînd între ac
tru ai anului ?
tivitatea la pădure şi cea — Dacă vremea n-o să
„Sarcina, noastră a tu cît mai scurt şi fără pier mecanic al porumbului şi vici, învăţători la Şcoala din propriile gospodării, ne pună probleme, noi
turor — aşa cum a subli deri”. combaterea manei şi dău generală nr. 1 Hunedoara. — în aceste condiţii, sti ne-am preocupat de asigu
niat tovarăşul Nicolae în cîmp, acolo unde lu nătorilor la cartofi, lucrări Oare cum pot privi aceştia mate tovarăşe ing. Romu rarea forţei de muncă ne
Ceauşescu, secretarul ge crau sute de cooperatori, pe care le-au terminat ieri. în ochii copiilor şi cum îi lus Goţiu, director tehnic cesare şi a mijloacelor teh
neral al partidului — este ne-am convins de efortu Am aflat că munca ce educă prin muncă şi pen al I.F.E.T. Deva, care este nice corespunzătoare şi
să sporim rodnicia pămîn- rile şi strădaniile ce se lor harnici si inimoşi ca- tru muncă dacă ei se sus bilanţul activităţii produc sîntem angajaţi cu toate
tului, să folosim în mod trag de la munca în coo- forţele, aşa cum recoman
chibzuit şi eficient fiecare - perativă, uitînd că aceasta tive a forestierilor hunedo- da secretarul general al
reni pe primele cinci luni
palmă de pămînt, spu LÂ ZI ÎN AGRICULTURA le-a dat pămîntul pe care ale anului ? partidului, tovarăşul Nicolae
nea tovarăşul Alexandru şi-au clădit casa în care Ceauşescu, la plenara lăr
Zudor, primarul comunei locuiesc în Peştiş ?! Adică — După părerea noastră, gită a C.C. al P.C.R. din
Peştişu Mic, şi noi mili depun de cooperatori şi re, atunci cînd nu sînt în obştea este datoare faţă de este mulţumitor. Am înce 1—2 iunie a.c., să muncim
tăm pentru realizarea a- mecanizatori, de grija şi fabrici, vin la cîmp şi ei şi ei nu au nici o obli put anul mai greu, datori- mai bine şi la finele lui
răspunderea ce-o mani muncesc ogorul, îi sporesc gaţie faţă de obşte ? Cum ’tă condiţiilor iernii, dar
cestui deziderat. Iar acum festă ca toate lucrările de treptat ne-am redresat, s-a iunie să ne prezentăm cu
întreţinerea culturilor — rodnicia. între cei care tovarăşa Maria Ungur, pro muncit din ce în ce mai toate restanţele recuperate.
prăşitul mecanic şi ma întreţinere să se facă la fac cinste obştei se află fesoara şi directoare de bine şi am reuşit să în — Tot din expune
nual, combaterea bolilor şi timp şi de calitate. Aşa, Ioan Şerban, Nicolae Tă- şcoală tot în Hunedoara, cheiem cele cinci luni cu rea tovarăşului Nicolae
dăunătorilor — şi strînge- bunăoară, la C.A.P. Peştiş, nase, Iile Ciorogar, Gheor- poate să-şi îndeplinească unele realizări importante. Ceauşescu la recenta ple
rea furajelor în vederea discrutînd cu Elena Şerban, ghe Sanfira, Lazăr Safta, şi obligaţiile faţă de C.A.P., nară a C.C. al P.C R. se
secretara organizaţiei de Gheorghe Horvat, Romulus să participe la întreţine Prin rezultatele foarte bu
asigurării hranei animale--' partid, brigadieră de cîmp, rea culturilor, nu pot şi ne din aprilie şi, mai ales, desprinde cu claritate şi o-
lor pentru perioada de sta- şi cu Otilia Luca, preşedin Suciu şi Ioan Robescu, toţi învăţătorii amintiţi ? Fa din mai — cînd ara ex rientarea de a munci mai
bulaţie sînt în centrul a- ta cooperativei, am reţinut laminatori şi Gheorghe Su miliile lui Aurel Jurj, Ioan bine şi mai eficient, asigu-
tenţiei organelor locale de san, strungar la uzina 4, Stoica, ingineri în C.S. Hu ploatat peste plan un vo rînd creşterea continuă a
partid şi de stat, a condu că toate culturile sînt bine din C.S. Hunedoara. între lum de 10 000 mc masă venitului naţional. în a-
întreţinute, cum dealtfel cei care nu vor să vină la nedoara, Ilie Ştefănie, şef lemnoasă şi am obţinut o
cerilor unităţilor agricole am şi văzut în cîmp. A- muncă şi caută să-şi jus de serviciu la personal-în- producţie industrială supli ceastă privinţă, tovarăşe
şi cadrelor tehnice de spe proape 100 dc cooperatori tifice în fel şi chip nepar- văţămînt, Alexandru Hor- mentară de 4 milioane lei
cialitate. în acelaşi timp erau la prăşit şi recoltat ticiparea, de fapt lipsa lor —, am recuperat integral Convorbire consemnată de
ne-am pregătit temeinic în furaje, iar mecanizatorii de răspundere faţă de so N, BAD1U restanţa de masă lemnoa DUMITRU GHEONEA
vederea trecerii la recolta Nicuşor Cîşlean şi Ştefan cietate şi de ei înşişi sînt să din anul 1981 şi am în
rea păioaselor într-un timp Ţăruş lucrau la prăşitul soţii Elena şi Ioan Popo- (Continuare în pag. a 2-a) registrat depăşiri de plan (Continuare în pag. a 2-a)
