Page 38 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 38
pag. % DRUMUL SOCIALISM
Democrafia muncitorească, La zi m
! PARTIDUL — CiAUŞiSCU - PĂCI
sociaîisfă — sistem în agricultură
SĂ FIE RESPECTATĂ VOINŢA FEMEILE CER (Urmare din pag. 1) Dl
DE PACE A POPOARELOR DREPTUL LA VIAŢĂ, permanentă perfecţionare 0,00 Te
vath,' Gheorghe Ungurea- 8,‘îo Or
9,00 De
Sala căminului cultural la sesiune specială a Adu LA PACE t nu, Traian Haiduc, toţi din 9,30 Bu
din Ilia era arhiplină. A- nării Generale a O.N.U. să (Urmare din pag. 1) circa 70 la sută din mijloa combinat, consideră că 10.00 Vi;
i.roape 300 de cetăţeni din se facă totul pentru rea (Urmare din pag 1) cele' fixe, din fondurile de munca în C.A.P. este mai 11,45 Iar
localitate — muncitori din lizarea unor programe rea participare mai activă a ma bază ale unei unităţi, să fie prejos de demnitatea lor. 13.00 Tel
13,05 AH
unităţile economice, lucră le, pe calea dezarmării. mătase Deva a adoptat selor la conducerea societă proprietate comună, dată în Oare cum apar aceşti „şeii” 17,40 Paj
tori din cooperaţia de con „Asemenea tuturor oa textul unei telegrame a- ţii, la îmbinarea armonioasă administrare, in gospodărire în ochii subordonaţilor lor net
net
sum şi cea meşteşugăreas menilor muncii, copiii pe dresată Comitetului Cen a formelor democratice cu şi pentru dezvoltare colecti — laminatori, oţelari, fur- tri‘
că, din instituţiile comunei, care ne străduim să-i creş tral al partidului, tovară organele statului socialist. vului de oameni ai muncii nalişti, cocsari, strungari şi 18,35 Mii
cadre didactice — au luat tem şi să-i formăm ca a- şului Nicolae Ceauşeseu, în Una dintre ideile noi, de o respectivi, iar circa 30 la su muncitori de alte profesii mit
parte la însufleţi tul miting devăraţi cetăţeni paşnici, care se spune printre alte puternică vigoare democra tă din mijloacele de bază să ~ care, înainte sau după 19.00 Tel
pentru pace. Dînd glas nă viitori constructori ai co le : tică vizează dezvoltarea pro aparţină oamenilor muncii terminarea schimbului, pup 18.39 nit Căi
zuinţei fierbinţi de a trăi munismul ui — spunea pro „Dind glas sentimentelor prietăţii socialiste, autocon- din unitatea respectivă, pe mina pe sapă, pe coasă sau 19,55 C£n
în pace, cei prezenţi şi-au fesoara Margareta Măr- de aleasă preţuire pentru ducereo muncitorească. Vor baza participării fiecăruia cu pe furcă, acolo unde este ■* l
manifestat totala lor ade oăuţean —, doresc să tră ceea ce întreprindeţi pen bind despre aceasta, secreta o contribuţie corespunzătoa nevoie pe ogor ? 20.40 lu! Fiii
ziune la politica de pace iască în pace. Să se ţină tru binele poporului român rul general al partidului ja re". Cimpul era împînz.it de stu
promovată de secretarul seama de voinţa lor !“. şl apărarea intereselor pă lonează în expunere : Beneficiind de cadru! de oameni şi la C.A.P. Nandru 22,10 Tel
* f
general al partidului, tova în încheierea mitingului, cii în lume, ne angajăm să mocratic creat, consiliile oa şi Mînerău. Cartofii, sfecla 22,30 Stu
răşul Nicolae Ceauşeseu, participanţii la adunare au „Pornind de aici, va tre menilor muncii, adunările ge şi căpşunile au fost prăşite şoa
de întregul nostru popor. adresat C.C. al P.C.R., tova muncim fără preget, cu bui, poate, să ne gîndim şi nerale ale oamenilor muncii şi arată bine. Costel To 23.00 ine
„Munca noastră zilnică, răşului Nicolae Ceauşeseu responsabilitate comunistă ia o participare directă a din unităţile economice aie cată, un mecanizator har Io).
pentru înflorirea patriei, o telegramă în care se pentru îndeplinirea exem oamenilor muncii la dezvol judeţului nostru, sub condu nic, a terminat prima pră
spunea Teofil Popa, mem spune: „Acum, cînd se plară a sarcinilor ce ne re cerea organizaţiilor de partid, şită la porumb, iar manual
bru ip consiliul comunal al desfăşoară lucrările sesiu vin din istoricele hotărâri tarea mijloacelor de pro acţionează cu energie spori s-a săpat mai mult de ju 15.00 Em
ghi
F.D.U.S., este dublată de nii speciale a Adunării Ge ale Congresului al XII-lea ducţie. in acest sens, ar fi tă pentru transpunerea în mătate. Toţi cei din Nan 17.50 1001
voinţa şi hotărîrea de a nerale a O.N.U. consacrată al partidului". poate bine să ne gîndim ca viaţă a principiilor şi exigen dru vin la muncă, excep 18.00 Inc
acţiona împreună cu. cele dezarmării, noi, cetăţenii ţelor noului mecanism econo- ţie făcînd doar Toan Căpi- Iui.
lalte naţiuni, astfel incit să Ulei, cerem să se facă to mico-ftnanciar, în scopul spo tănoiu, Cornel Stoica _ şi 20.00 Toi
nu mai existe armament tul pentru găsirea soluţiilor SEMNĂTURI PENTRU PACE, SEMNĂTURI Costel Pădurar. La Mîne 20,30 Tin
20,55 A |
atomic". menite să ducă la înceta PENTRU VIAŢĂ, PROGRES Şl CIVILIZAŢIE ririi eficienţei întregii activi rău, mecanizatorul leronim mt
Continuînd această idee, rea cursei înarmărilor în tăţi economice. în centrul a- Stoica a terminat praşila 21,10 Cat
tru
Partenie VasiuAnanie, di vederea evitării unui. de Mitingul de pace organizat Milioanelor de semnături tenţiei colectivelor de mineri, a Il-a la porumb, adminis- Voi
rectorul liceului agroindus zastru nuclear, pentru în la întreprinderea de utilaj ce se înscriu In aceste zile siderurgişti, constructori, e- trînd în acelaşi timp şi în stri
trial, a spus : „Deschiderea tărirea păcii în întreaga minier Petroşani a însemnat, pe Apelul poporului român nergeticieni, o celor din a- grăşăminte azotoase, iar la a p
Cos
sesiunii speciale a Adună lume. Ne angajăm să mun totodată, declanşarea acţiu — materializare a ’ iniţia gricultură, transporturi şi cir sfeclă s-au făcut două pra- 21,35 Roi
nii de stringere a semnătu
Nicolae
tovarăşului
tivei
rii Generale a O.N.U. are cim cu toată energia şi pu rilor pe Apelul poporului ro Ceauşeseu, exprimată în ex culaţia mărfurilor se află sar şile manuale şi s-a început mu
loc în momentul în care terea noastră pentru reali mân adresat sesiunii specia punerea la plenara lărgită a cinile privitoare la creşterea a treia. Traian Ilărău, Vic 22,15 Te!
cursa înarmărilor a ajuns zarea sarcinilor ce ne re le a Adunării Generale a C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie productivităţii muncii, reduce tor Miclea, Petru Vasiu,
O.N.U. consacrată dezarmă
la asemenea proporţii in vin în agricultură, indus rii. Trecînd din secţie în sec a.c. — li se adaugă cele ale rea mai pronunţată a chel Romulus Goţi u, inginer la
maiştrilor Titus Peştenaru şl
cit un nou război ar duce trie pe linia prestărilor ţie, din mină în mînă, Ape Vlorel Angliei, inginerului I.F.E.T. Deva, Dan GhO'-
ia distrugeri incalculabile, către populaţie, realizării lul întărea, cu flecare sem Nicolae Lobonţ, directorului tuielilor materiale, mai ales ghe, Bruno Palcău şi alţii
punînd în pericol însăşi e- obiectivelor' edilitar-gospo- nătură depusă pe el, man întreprinderii, inginerul Ke- a consumurilor de materii sînt fruntaşi la întreţine
datul încredinţat de Marea lemen Iosif. Semnînd, ei
xistenţa omenirii. Iată de dureşti şi social-culturale, Adunare Naţională delegaţiei şi-au exprimat hotărîrea ea prime, energie electrică, com rea culturilor. Asemenea Bl; CU
ce fiecare dintre noi, du înţelegînd prin aceasta că române la sesiunea specială a prin munca unită a întregu bustibili, ridicarea calităţii oameni inimoşi şi harnici luai i late
8.00 Ba.
pă puterea şi munca noas ne vom aduce o contribu Adunării Generale a O.N.U. lui colectiv al întreprinderii producţiei, reciclarea mate sînt şi la C.A.P. Buituri. lor ; 9,3
consacrată dezarmării, întru constructoare de utilaj mi
tră, ne angajăm să apărăm ţie sporită la efortul co nea adeziunea a tot mai nier, într-o strînsă frăţie, ro rialelor refolosibile, acţionînd, între aceştia i-am notat cal; 12,1
cu toată fiinţa realizările mun al întregului nostru mulţi oameni. mâni, maghiari, germani şi în acelaşi timp, pentru spo pe : Aurel Muntean, Liviu top; ;
13,15 Or
poporului român, bucuria popor, pentru ridicarea bu Au semnat apelul în pri de alte naţionalităţi, să-şi a- rirea producţiei fizice, în sor Cursan, Ilie Alic, loan uşoară i
copiilor şi oamenilor de a năstării naţionale şi spiri mele momente lăcătuşul Du ducă maximum de contribu timentele stabilite prin plan. Moise, Mihai Crap, Nico 13,30 Va
mitru Găgean, rectificatorul ţie la mecanizarea intensivă
lae
14.00 !
trăi în pace". tuale alo României socia Marin Neagu, electricianul a lucrărilor de extracţie a Florica Bocşei-, Maria Sasu, Virstc a
Barbu,
Gheorghiţa
In cuvinte simple, por liste". Melania Popescu, sudorul cărbunelui — Uolărîre întă Asemenea preocupări ma Poenar, Fira Crap. Aseme nesc ; 1
nite din inimă, Nela Dan, într-o atmosferă entu Lazăr Văduva. Semnîndu-1, rită de faptul că, de la în jore se bucură de sprijinul nea rezultate bune au şi file Aur
ceputul anului, constructorii
ei au dat o înaltă aprecie
15.00 cn
lucrătoare la cooperativa ziastă toţi cei prezenţi au re acţiunilor de pace ale dc utilaj minier din Valea larg al oamenilor muncii, ex C.A.P. Peştişu Mare, Boş, Buletin
de consum, a reliefat te semnat apoi Apelul po României, al căror iniţiator Jiului au realizat 307 tone primat printr-o participare I-Iăşdat, Răcuştic şi Teliuc. manah
meiurile profunde ale vo porului român adresat se şi promotor este secretarul de utilaj peste plan. activă la căutare asiduă a La Cinciş şi Izvoarele tre scurt ; .
inţei de pace aie colecti- siunii speciale a Adunării general al partidului, pre căilor şi mijloacelor de înde buie mobilizat însă mai folcloric
şedintele republicii, tovarăşul
vului unităţii din care face Generale a O.N.U., con Nicolae Ceauşeseu. IOSIF BĂLAN plinire a sarcinilor, prin nu multe forţe pentru termi ştiri; 18,;
Muzieote
parte, a cerut ca la actua sacrată dezarmării. mărul mare de propuneri de narea primei praşile ia po Radiojur
perfecţionare a activităţii rumb şi celei de a doua la gistrări
Iară; 20,
83 de asii de muncă şi luptă a unităţilor productive. cartofi. lor; 21,3(
Radiojur
mic spoi
romanţe
de miliţie in slujba poporului ţi Petre
tin <le
<le (tai
stop mu
Sărbătorirea în acest an a deplinirii cu bărbăţie şi cu persoanelor predispuse a co dinţate. Pentru modul în ca
„Zilei Miliţiei" are loc în raj, fără rezerve, a cerinţe mite abateri colectivelor de re şi-au executat misiunile în
condiţiile în care întregul lor Jurămîntuiui militar, a muncă, şcolii şi familiei ; credinţate şi atribuţiile de
nostru popor, strîns unit in respectării neabătute a legi popularizarea legilor, a ce serviciu, se remarcă un nu (Urmare din pag, 1} cientul de utilizare a par i€î
Sku-xSS!
jurul partidului, al secretaru lor ţării, a prevederilor regu lorlalte acte normative şi a măr însemnat de formaţiuni cului auto să se ridice pes
lui său general, tovarăşul lamentelor militare şi ordine consecinţelor nerespectării a- şi lucrători, majoritatea ca director, având în vedere te cel planificat, do 70 la DEVA:
Nicolae Ceauşeseu, acţionea lor primite. cestora ; atragerea cetăţeni drelor de miliţie din judeţ eft întreprinderea dispune sută. De asemenea, am săbii (
ză neabătut pentru transpu Ca în fiecare an, sărbăto lor la activităţi cu caracter constituind exemple de ab de o puternică bază tehni luat, vom lua în continua stolelor •
ta); HUI
nerea în viaţă a istoricelor rirea „Zilei Miliţiei" consti de prevenire în cadrul gru negaţie şi dăruire, dovedind că, mare consumatoare de re măsuri de reducere a beşle-te
holărîri adoptate de Con tuie şi pentru lucrătorii mili pelor de sprijin, al echipelor o înaltă responsabilitate în carburanţi şi Itibrifianţi, curselor neeconomicoase, Poliţistul
gresul al XII-lea al Partidului ţiei din judeţul Hunedoara de ordine şi disciplină ale îndeplinirea sarcinilor speci ce preocupări aveţi, ce de raţionalizare a ieşirii rurgislul)
Kramer
Comunist Român, asigurînd un prilej deosebit, atît pen organizaţiilor de tineret, al fice, a îndatoririlor ce le re măsuri preconizaţi în con mijloacelor noastre, auto sau do lin
înfăptuirea Programului parti tru evocarea celor mai sem activului voluntar de condu vin în calitate de comunişti tinuare ? din judeţ, de înlocuire a rul); Pr
dului de făurire a societăţii nificative momente din acti cători auto etc. De aseme şi cetăţeni ai patriei. — în acest domeniu al prestaţiilor auto cu alte gătorul (
întoarce
socialiste multilateral dezvol vitatea subunităţilor şi for nea, sub conducerea şi cu Pe deplin conştiente de eficienţei, care vizează mijloace (f unicul are, bonzi LUP F. NI
tate şi înaintare a României maţiunilor noastre, cît şi pen sprijinul organelor de partid, marile răspunderi ce le stau deopotrivă creşterea pro transportoare) mai puţin limplă n
spre comunism. tru mobilizarea eforturilor tu la numeroase acţiuni preven în faţă, de încrederea şi ductivităţii, reducerea con ral); Noi
înfiinţarea în 1949 a mili turor cadrelor în vederea tive sau de menţinere a ordi- preţuirea de care se bucură consumatoare de carburanţi rese); VI
rabela (l
volu
sporirea
sumurilor,
ţiei populare a constituit un din partea partiduţui şi po mului producţiei şi îmbu şl energie. Cele mai multe NEA ; D
important act revoluţionar, porului — punînd ia baza din aceste posibilităţi stau (Minerul)
car 18 (8
încadrat în procesul continuu 13 iunie — Ziua Miliţiei activităţii lor sarcinile ce le nătăţirea calităţii acesteia, în gindirea şi în miinile NOASA :
este mult teren de acţiune,
de făurire şi consolidare a > revin din magistrala expune noastre, ale colectivelor seriile l-
statului socialist, care avea re a tovarăşului Nicolae de punere în valoare a u- sectoarelor forestiere de UKICANT
nevoie de organe proprii, perfecţionării continue ci me nii şi liniştii publice coope Ceauşeseu la recenta ple rior idei creatoare, a iniţia exploatare şi coloanelor de doilea <K
Saltimbar
devotate cauzei partidului şi todelor şi formelor de pre răm cu efectivele gărzilor nară lărgită a C.C. al P.C.R. tivei şi experienţei înainta transport ale U.M.T.C.F. şi Şie) ; CIT
poporului, pentru apărarea venire şi combatere a fapte patriotice, care sînt angre - cadrele de miliţie sînt te. Noi avem sarcina să re ne vom strădui să le con torul ştii
cuceririlor revoluţionare ale lor antisociale. Acţionînd sub nate şi în misiuni pentru în hotârîte co şi în continuare ducem în acest an consu cretizăm cit mai repede şi netul) ; i
mărilor <
oamenilor muncii, a vieţii, îndrumarea permanentă a tărirea pazei în localităţi şi să facă totul pentru apăra murile normate de carbu mai eficient. Altele cad şi mea că
integrităţii şi demnităţii cetă organelor şi organizaţiilor de a unor obiective economice rea proprietăţii socialiste şi ranţi şi lubrifianţi cu 25 la în sarcina şi competenţa GEOAGIl.
răzbunări
ţenilor, asigurarea climatului partid, în strînsă colaborare şi sociale. în acelaşi timp, personale, a drepturilor şi in sută. Trei sînt direcţiile unor unităţi colaboratoare, râ); IIAŢI
necesar de ordine şi linişte şi conlucrare cu organizaţiile aşa cum ne cer hotărîrile tereselor legale ale cetăţeni principale de acţiune pen cum sînt: I.M.C., I.P.L., Beila Vis
publică. de masă şi obşteşti, cu cele partidului şi legile ţârii, ne lor, a ordinii şi liniştii publi tru concretizarea acestei G.S.C.F.I. şi I.L. Deva, (Dacia);
învingînd greutăţile ineren lalte organe de stat şi fac preocupăm permanent de în ce. sarcini deosebit de mobili CALAN :
cultură);
te începutului, cadrele de tori educaţionali, beneficiind tărirea combativităţii faţă de Cu prilejul sărbătoririi „Zi I.E.A.M.C. Alba lulia, la (Îl Iunie)
miliţie provenite din rîndul de sprijinul tot mai larg al elementele infractoare, faţă lei Miliţiei", cadrele noas zatoare, şi anume: 1. uti care facem un apel tovă dentul ni
-laşei muncitoare, ţărănimii oamenilor muncii, lucrătorii de manifestările incompatibi tre se angajează în faţa po lizarea raţională, la capa răşesc să fie mai recepti reşul); n
şi intelectualităţii, conduse în miliţiei judeţului îşi îndepli le cu normele de convieţui porului şi partidului să nu-şi citate, .a mijloacelor tehni ve la aceste cerinţe expre mina);
planat (8
permanenţă de către partid, nesc misiunile şi sarcinile re din societatea noastră, iri- precupeţească eforturile pen ce conducătoare ale proce se ale economiei noastre
şi-au consacrat întreaga pu încredinţate, adueîndu-şi con tensificînd ofensiva faţă de tru transpunerea în viaţă cu sului de producţie (fierăs naţionale şi să acţioneze in
tere de muncă îndeplinirii tribuţia la apărarea bunuri acestea, manifestînd grijă fermitate, dăruire şi curaj a traie mecanice, f unicul are, consecinţă. Pentru că, să
sarcinilor ce le-au revenit, lor obşteşti şi personale, la deosebită pentru respectarea sarcinilor de mare răspunde tractoare, atelaje); 2. pre nu uităm, aşa cum just
dovedind înaltă conştiinţă asigurarea climatului de si principiului prezumţiei de ne re ce le revin din hotărîrile gătirea temeinică a masei sublinia secretarul genera)
politică, devotament şi spi guranţă civică. în această vinovăţie în activitatea des partidului şi legile ţării, din lemnoase în platformele Pentru
rit de sacrificiu în. lupta cu complexă activitate folosim făşurată. ordinele şi indicaţiile tovară primare, înc-ît mijloacele al partidului nostru, tova Vreme în
cu cerul
elementele duşmănoase, re tot mai frecvent forme şi me în decursul anilor, ca ur şului Nicolae Ceauşeseu, se auto să efectueze zilnic răşul Nicolae Ceauşeseu, la Vor cădei
acţionare şi retrograde, care tode de influenţare obştească mare a atenţiei constante şi cretarul genera! al partidului, recenta plenară a C.C. al de averse
cărcări e
au incercat să lovească în a măsurilor luate de partid preşedintele Republicii Socia curse de cel puţin 100 lan P.C.R., „toţi sîntem astăzi sufla slal
cuceririle noastre revoluţiona - proprii orîndtiirii noastre şi conducerea Ministerului de liste România, comandantul la încărcătura nominală proprietarii mijloacelor de intensifici
re, în avutul obştesc şi per socialiste — cum sînt discu interne, în rîndui efectivelor suprem al forţelor noastre (chiar cu 5 la sută peste producţie, ai întregii avuţii nă Ia 43
sonal al cetăţenilor. Nume tarea în colectivele de oa de miliţie s-au format cadre armate. capacitate); 3. întreţinerea. naţionale, producătorii şî rul vesti
minime v
roasele acte de eroism ma meni ai muncii şi în adunări cu experienţă, cu o pregăti tre io şi
nifestate de ofiţerii şi sub cetăţeneşti a celor care au re politică şi profesională co Lt. col. GHEORGHE MIHAI folosirea şi repararea în beneficiarii nemijlociţi a maxime
ofiţerii de miliţie sînt dova săvîrşit fapte cu un pericol respunzătoare, capabile să adjunct al şefului cele mai bune condiţii a tot ceea ce se produce ia de.
da înţelegerii necesităţii în social redus ; încredinţarea îndeplinească sarcinile încre Miliţiei judeţene dotării tehnice, incit eoefi- societate".