Page 39 - Drumul_socialismului_1982_06

7 648 # DUMINICA, 13 IUNIE 1982 pag. 3

Invitaţie la alegerea meseriei
im
$ fă prezentăm
r
\ fE
tea ' r 5'%/C Liceu! industrial nr. 3 Deva
ei
ii cenaclurilor HUHEDORENE
Mai întii citeva performan­
Pentru profilul silvicultură
ţe care dau o imagine locului şi exploatări forestiere prac­
a) ocupat de Liceul industrial tica se realizează în şcoală
.‘dia ci- nr. 3 Deva in reţeaua uni­ şi în întreprinderi. în şcoală
roraâ-
ii nos- AZI, CENACLUL LITERAR ,,RITMURI" DEVA tăţilor de invăţămint hunedo­ s-a amenajat, pe lingă par­
1 n-a rean : a La recenta fază re­ cul dendrologic, o pepinieră
(ru cei publicană a concursului pe pentru dud şi pentru arbuşti
PARTIDULUI ROD SECERIŞUL GRIULUI \ meserii — reprezentanţii li­ ornamentali ; elevii învaţă
ţar» ceului au ocupat locurile doi conducerea tractorului (obţin
Cum să nu iubeşti oamenii aceştia ^ şi trei pe ţară ! e Organiza­ carnetul de conducere) ; cu
lici Şi iar rostim pentru această vatră Dacii ţiei U.T.C. din liceu i-a fost sprijinul întreprinderii fores­
pace Care dorm între ţarini ţ
.Drape- un imn de sărbătoare şi cinstire nu au semănat Cum să nu te bucuri şi să mergi ^ conferită Diploma de onoare tiere de exploatare şi trans­
ucţie a - cînd razele amiezii ne-nfioară cuvintc-n vânt. Odată cu ei i a C.C. al U.T.C. pentru acti­ port se amenajează un par­
x ioane şi nasc în noi corole de iubire Sanctuarul Pînă-n acea dimineaţă de vară i vitatea meritorie desfăşurată, chet didactic, iar prin forţe
îi împodobeau cu gând. Cînd începe secerişul griului | in acest an şcolar, atît in proprii, s-a construit un ate­
Cil u- Şi iar rostim un cîntec de cinstire Gîndul Cum să nu priveşti spre ziua i instruire şi educare, cit şi în lier de sudură. învăţînd me­
pentru partid şi niîndru tricolor a prins rădăcini de niîine < pregătirea tineretului pentru serie, elevii realizează anual
grarnu-
prin care setea noastră să respire a încolţit Cînd în fiecare palmă de ţăran ţ apărarea patriei, pe linie spor­ un plan valoric de peste 1,2
căldura păcii către viitor a înflorit Creşte lumina şi aburul de pîine i tivă şi turistică, e în cadrul milioane lei, ceea ce contri­
E certitudini prin timp Cum să nu rosteşti acest adevăr ? ,,Daciadei“ — doi campioni buie substanţial la ridicarea
lOAN VASIU a devenit. judeţeni. « Premii la concur­ procentului de autofinanţare
»?>a ma- Acest Imn '
Culegătorii După care se-mbolnăveşte inima ţ surilor şi olimpiadele pe me­ a şcolii.
recoltelor curate mea. i ( serii (L. română, geografie, important este că elevii
gramu- EXERCIŢIU CU SIRENĂ au numit rodul MIRON ŢiC 1 biologie). « Locul II pe ţară participă, prin munca proprie,
Libertate. în precedenta ediţie a Festi­ la realizarea principalelor o-
Sinistru mai urlă sirena valului naţional ,,Cîntarea biective ale şcolii.
re, me­ alarmei publice din vară, LUIZA LANDT DRUM DE POET j României". <* Locul II pe ju­ în liceu, in care întregul
ii Pen-r ce tulbura de spaimă Sena deţ la întrecerea de creaţie proces de pregătire a elevi­
şi pace. cădea-n Granada o chitară Acum cînd zilele mă-mbracă ? tehrrico-ştiinţifică, obţinut in lor se face în cabinete şi la­
şî con- in focul tainic din cuvinte i anui şcolar trecut, an în care boratoare (chimie, fizică, e-
imAnief, Şi ea urla aici, pe-o şcoală, ÎMPLINIRE topesc zăpezi l
Nicotee semn pentru-o simplă încordare şi prin livezi s la concursul „Şcoala noastră lectrotehnică, tehnologia ma­
— casa noastră" a ocupat
terialelor, matematică, limba
î „DfU- semn pentru pacea mondială Alergind îmi port privirile cuminte. » primul loc pe municipiu, iar română, limbi străine etc.),
i episod semn pentru semne de-ntrebarc ! în întrecerea de muncă patrio­
prin lumină Adun în sufletu-mi cristale / dotate cu un bogat material
, Dar se-auzea pînă-n Atlantic am scormonit cu ghearele de visuri aurind cînlarea ţ tică — locul III. didactic intuitiv şi aparatură
t
şi se sinueideau balene în adîncuri să pot să am ţ Şi acum să pătrundem in modernă care ajută la înţe­
de teama unui monstru antic, peste soarele străbunilor şi flori, şi ţam, 1 şcoala situată pe cea mai legerea diferitelor fenomene
de teama unei noi sirene. dăruindu-i şi trunchiul coronat cu zarea. ţ înaltă colină din cartierul li­ şi procese tehnice — anuciî
culmile ochilor, ceelor industriale devene. trec pragul învăţământului su­
•0 Ac- Şi ea urla'aici, pe-o şcoală, trupul Ca poarta timpului se cere ^ Dar pină la clădirea şcolii perior politehnic în jur de
mi nu fcc; semn pontr-n simplă încordare nopţilor nesfîrşi te să vii cu roadele-mplinite i parcurgem aleile parcului 30—38 la sută din absolvenţi.
1 sate- pe-albastrul drum ; ^
(lumini- semn pentru pacea mondială din care mi-am născut de-aceea acum i dendrologic. Da ! Parc _ den- Leorica Munteanu, Lucia Ne­
jpentru semn pentru semne de-ntrebare ! gândurile... drologic, cu zeci şi zeci de grea, Silvia Horeanu, Angela
0 jurnal; îmi port privirile cuminte. J specii din familiile tanaceae, Hădăşdăţan, Liliana Popa sînt
muzică
iziunii ; MARIN NEGOIŢÂ PAUL ŞOMĂCESCU VASILE COJOCARU ) pinaceae, cupressaceae, sali- citeva nume ce fac cinste li­
dorice : caceae, betulaceae, tiiiaceae, ceului devean in invăţămin-
14,30 CUMPĂNA PRIMESC BUCURIA PAMÎNTULUI fagaceae... a căror identifi­
1 roma- tul superior, după cum Ma-
cgisrră- care a constituit lucrarea de rioara Olteanu, Liana Vasile,
tâdiîţu ; fn cer, pe pămînt şi pe mare, nu e decât o singură diplomă realizată de elevii V-,rginica Necula şi mulţi alţii
.* ; it:,oo iunie. Cumpănă de timp. De împliniri. dragoste. Sorin Topirceanu, Sorin Chele,
5,05 Al- De o parte sămînţa aruncată în brazdă ca o ciutură O singură coloană. de ia I.M.C. Bircea sau în­
Teatru Gavril Silaghi şi Ovidiu Be- treprinderea de lianţi Chişcă-
tisment înecată-n fîntînă, de cealaltă parte — rodul. Din pămînt, din mare şi din cer. jan, sub conducerea maistru­
etin clc Truda sămînţei şi rodul de seminţe. Iunie — zămislire! Coloană eliberatoare desfăşurînd steagurile roşii, lui instructor Valentin Moldo- daga, se numără de pe acum
te; 18,30 luminînd oraşele de zăpadă şi vis. van. Parc dendrologic — pen­ printre operatorii şi munci­
>ţi; 20,00 Truda omului şi izbînzile omului. Perfect echilibru. O ţară nouă pe care mi-au dăruit-o oameni aspri, torii de nădejde.
oi inre- tru că unul din cele şase pro­
popu- Gerul coboară în fântâni. Fîntînile urcă în cer. cutezători. Liceul industriei nr. 3 De­
nelodii- Cumpănă de senin... Fiii celor ce-au scris o istorie cu sîngele lor. filuri in care sint pregătiţi va — unde sint asigurate
ri; 22,00 Sîngele lor care face să înflorească cireşii în această elevii —■ materiale de con­ condiţii optime de instruire
Panora- Iunie cu ferestrele deschise. Flori de salcâm şi flori strucţii (chimie industrială),
eară de de castan se inundă. Poezie şi flacără de tei. eră atomică. mecanică, construcţii, electro­ teoretică şi practică, de ca­
a ian ova Pămintul arc gura plină de rădăcini. Şi cernoziomul Primesc salutul soarelui, luminos şi sacru, ca pe un tehnică, prelucrarea lemnu­ zare şi masă, de petrecere
0 BuJe- semn ai mîndriei.
Muziea şi piatra. Deopotrivă. lui — este şi silvicultura. plăcută şi educativă a ore­
00 Nou Văzduhul line in braţe rădăcini. Clorofilă şi păsări. In această clipă a dimineţii, primesc bucuria lor de răgaz, unde cadre di­
Este asigurată baza didacti­
rn. Oameni şi istorie, pămîntuiui. co-materială pentru instrui­ dactice competente şi ini­
I Sînt fiu al acestui pămînt liber.
.aprinde locuri. Auriul holdelor ne dă liniştea O imagine a omului foarte tînăr făcînd să izbucnească rea teoretică şi practică atît moase se ocupă cu răspun­
viitoarelor pîini aburindc. dintr-o mingîiere a inimii, griul puternic şi tandru. in liceu cit şi in întreprin­ dere de pregătirea tinerei ge­
deri. La întreprinderea de neraţii — împlineşte un de­
CONSTANTIN-GHEORGHE NAIDIN DORINA BRINDUSA materiale de construcţii Bir- ceniu de activitate. La ani­
ii cie L ----1 cea funcţionează un atelier versare se vor intilni tineri
iâzboiul de prefabricate din beton
-II <Ar- instruiţi aici, maturizaţi în
Gră- unde elevii lucrează în con­ meseria aleasă, mindrie pen­
icslra) ; ar putea întreba cineva - Cartea a zecea diţii de producţie. Tot aici se tru şcoala care i-a format
(Side- amenajează un nou atelier de
contra 0 prioritate dacă un vinzător de la „Le- pentru muncă şi viaţă.
Poliţist gume-iructe" scrie roşi in Cărţile sint starea vre­ producţie pentru executarea
itructo- loc de roşii ? Roşiile tot se murilor, flacăra lor nepie­ cabinelor spaţiale. LUCIA LICIU
Invin- Se observa de diva timp, sea şi şablon, în cine ştie vînd. Cu alte cuvinte, mer­ ritoare desprinsă din ar­
3bra se
ubrie) ; in presa scrisă şi vorbită, o cîte mii de exemplare. La ge şi aşa. Merge, intr-ade­ borele vieţii. Cartea a ze­
se în- intensificare a preocupări­ cofetării poţi vedea o ex­ văr. întrebarea e insă în- cea a scriitorului Radu
(Cultu- lor pentru cultivarea limbii contro ? Căci acel i in plus ORCUL DE STAT BUCUREŞTI
unclto- celentă prăjitură, botezată Ciobanu e o clipă a u-
ria Mi- române considerată ca do­ cu un scris şovăielnic „şoa- nu e decit un umil semn al nui timp al nostru, al
; r.O- vadă perenă şi indubitabilă lă crem". Mi-a trebuit oa­ pluralului. Prezenţa lui însă fiinţei neamului nostru. De prezintă la DEVA, de la 7—11 iuise 1982,
n antice recare efort de imaginaţie e validată de o multisecu­ ia „După-amiaza bătrinu-
.: Han- a obirşiei şi continuităţii pe terenul de lingă cartoclrom, spectacolul
; ANi- noastre daca-latine, ca una ca să descopăr că e vorba lară rostire românească. Iar lui domn", la „Linia şi
î'a — dintre supremele noastre de lapt de „choux ă la lipsa lui vorbeşte despre sfera", timpul o fost ge­ internaţional „FANTASTIC CIRC", cu artiştii
orese); multe, foarte multe lucruri, neros pentru pana scriito­
Jiul a! avuţii naţionale, ca expre­ creme", ceea ce in frantu- circurilor din BUCUREŞTI, BUDAPESTA,
3RAD : sie inconfundahilă a indi­ de la lipsa unor cunoştinţe rului hunedorean, perso­
via ro- de bază, pinâ la - uneori nalitatea sa statornicin- SOFIA, VARŞOVIA.
: Mar- vidualităţii noastre ca - lipsa la cintar. du-se in viaţa spirituală
t (Kli- neam. Faptul e îmbucură­ Reţineţi clin tiinp biletele la casele circului
Lupil Consemnări Cauzele înmulţirii acestor a ţârii. Cărţile lui Radu şi cea clin centrul municipiului, ce se va in­
agoslea tor in sine şi trebuie spriji­ delicte lingvistice sint com­ Ciobanu sint aşteptate,
a că va); nit prin toată varietatea de plexe şi nu le putem deta­ fiecare nouă lansare liind stala în Piaţa Victoriei.
pitanul mijloace pe care le avem un eveniment literar la
cultu- zeşie înseamnă chiar nu­ lia în acest spaţiu. Impor­ O.J.T. organizează, la cerere excursii din
li de la la dispoziţie. El are insă şi tant deocamdată este fap­ care participarea cititori­
e I—II un revers mai puţin agrea­ mele prăjiturilor cu pricina. lor emoţionează nu nu­ orice parte a judeţului.
uscril ; bil : interesul sporit ol pre­ Nimeni nu Le pretinde res­ tul că a lua atitudine şi a mai prin prezenţă, ci şi
asa de combate prin orice mijloc
jmanţa sei pentru cultivarea limbii ponsabililor de cofetării să prin receptivitate, prin in­
: Tri- e o consecinţă a sporirii ştie franţuzeşte. Ei trebuie potrivit batjocorirea limbii teres, prin comuniunea de IMEKDIiRE
i (Mu- sâ ştie insă că sînt obli­ române a devenit o obliga­ suflet cu scriitorul. Aşa
1 (t.U- îngrijorătoare a ,,delictelor“ « Pierdut legitimaţie de ser­
: zbor care apar atît în limba vor­ gaţi să ştie româneşte şi că ţie patriotică, moral-cetăţe- a emoţionat şi recenta viciu nr. 1001 pe numele Un­
bită, cil şi în diverse texte in limba noastră ţoala nu nească pentru orice om ca-. lansare a romanului „Li­ gur Adrian, eliberată de I.E.C.’
cu destinaţie publică. In- înseamnă nimic altceva de- re a trecut prin şcoală alt­ nia şi slera", fericită co­ VÎNZARJ Mintia — Deva. O declar nulă.
incidenţă cu inaugurarea
• Vînd urgent apartament
tr-o modernă şi elegantă cit absenţa unei elementa­ fel decît gisca prin apă. noii librării devene. A două camere. Deva, cartierul (3396)
librărie recent inaugurată, re culturi. Am văzut scris şi Pentru oricine cunoaşte va­ doua zi, la lansarea de la Zarand, bloc A, scara IV, a- COiVI KM ORARE
loarea nebănuită a unui
am văzut, bunăoară, clasi­ năucitorul anunţ „Avem Brad, nu s-a inaugurat o partament 8. Telefon 23914.
iunie : ciungă". Ceea ce voia 56 cuvint, o unei cărţi, a unei (3397)
stabilă, co inscripţie care însoţeşte gîndiri logice. Pentru orici­ nouă librărie, şi totuşi, O Vînd Fiat 850. Si meri a, & Colegii de muncă de
noros. peste tot hidranţii : „in caz zică „chewing gum“ - gu­ participarea publicului la str. Ion Creangă nr. 37. (3399) la I.U.T.I .F.P.E.C. Deva
cracter mă de mestecat. Dar-au- ne iubeşte şi respectă a- eveniment a fost la lei de Vind autoturism Volga.
e des­ de incendiu, sparge-ţi gea­ caldă, de emoţionantă, Baia de Criş. Informaţii la anunţă eu aceeaşi dure­
tul va torului inscripţiei i s-a pă­ ceastă limbă românească brutărie, orele 6—14. (3395) re împlinirea a şase
at, cu mul". Geamul ar merita in­ rut că gumă de mestecat graţie căreia ne-am cas­ de apropiată. Pentru că « Vind convenabil nutrii, luni de la moartea ful­
re pî- tr-adevăr spart pentru a scrierile lui Radu Cioba­ pui, femele gestante, tineret, gerătoare a fostului lor
HCCtO- e mai puţin distins decît trat spiritualitatea distinctă nu fiind istorie, istoria diverse culori. Haţeg, strada
aturile stinge acest penibil agro- .• ciungă Ei, dar cîte nu poţi Em in eseu 72. telefon 70426, coleg
ise în- matism poluant, scris ener­ de-a lungul veacurilor. noastră, hrănesc viaţa, Nistor (3303) NEC.ŞA IO AN
r cele să vezi şi să auzi... sint viaţă. e Vind apartament trei ca­
9 grn- gic, Iară complexe, cu vop­ Şi ce mare nenorocire — RADU CIOBANU mere decomandate. Haţeg, îi voriT'-păstra o no-
L. LARA bloc Cîaleşu. etaj 2, ap. II, te­ ştearsu amintire. (3237)
lefon 70859. după orele 16.
(c. 4)