Page 40 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 40
Pag 4 DRUMUt SOCIALISMULUI NR 7 649 © DUMINICA, 13 IUNIE 1982
G.N.U. După prima să)tămînă LIBAN. Agresiunea j Vă invităm la.., Pictura... electronică
israeliană continuă La Helsinki a avut loc vernisajul Expoziţiei
de dezbateri din cadrul sesiunii Rezervaţia de zimbri din de pictură „Lucrări executate de maşini elec
BEIRUT 12 (Agerpres). ! tronice", în cadrul căreia au expus... pictori-
speciale consacrate dezarmării — In ciuda proclamării în- | Pădurea Slivuţ piogramatori. Exponatele — desene, tablouri si
luci ăi i grafice au fost realizate cu ajutorul
cetării focului, Israelul a . maşinilor electronice de calcul.
continuat şi chiar a inten- | „Operele noastre — declara unul dintre or
NAŢIUNILE UNITE 12. ţia că îşi poate vedea în sificat acţiunile sale agre- J Situată în apropierea oraşului Haţeg, într-o ganizatorii expoziţiei — sînt calitativ interioare
poiană a Pădurii Slivuţ, rezervaţia naturală de
«— Trimisul Agerpres, Nea- linişte de munca paşnică sive. începînd de- sîmbătă jj zimbri, înfiinţată în 1958, s-a dezvoltat mult în pmzelor expuse in galeriile de artă. In mare
gu Udroiu, transmite: La dedicată dezvoltării civili ultimii ani, primind, datorită preocupărilor asi masuiă, ^cle au o însemnătate pur aplicativă.
dimineaţa, anunţă agenţia J due ale silvicultorilor haţegani, un caracter tot Considerăm, însă, că maşinile electronice de
New York s-a încheiat pri zaţiei materiale şi spiri palestiniană de ştiri g mal complex. Zimbrii, aduşi iniţial din Polo caicul au un mare viitor în domeniul realizării
filmelor de animaţie".
ma săptămină a dezbateri tuale, îşi poate privi cu li WAFA, reluată de France I nia, au găsit alei, în frumoasa pădure de stejar
lor generale din cadrul se nişte viitorul. Presse, sectorul de vest al g şi fag, un teren prielnic de dezvoltare, s-au
aclimatizat bine, înmulţindu-se de-a lungul ani
siunii speciale a Adunării Declarînd că într-o peri capitalei libaneze şi îm- I lor, astfel că au putut fi trimise numeroase e-
Generale a O.N.U. consacra oadă atît de dramatică, con prejurimile sale au fost J xemplare şi în alte locuri din ţară: la Gră Uimitoarea virtuozitate a celebrului violonist
dina zoologică din Bucureşti, in Argeş, Braşov,
te dezarmării. La tribuna ştiinţa nu poate să tacă, ţinta unui bombardament ! Piatra Neamţ ş.a. Paganini s-ar fi datorat, parţial, unei maladii
Adunării Generale s-au aflat directorul general al încrucişat, executat de for- J în rezervaţia de la Haţeg, întinsă pe 500 hec rare, cunoscută sub numele de sindromul lui
Marfan, care se manifestă sub forma unor de-
în aceste zile şefi de stat UNESCO, Amadou Mahtar ţe terestre, aeriene şi na- ( tare, sînt acum şapte zimbri, numiţi — după o gete extrem de lungi şi de subţiri. Această ex
şi de guvern, miniştri de frumoasă tradiţie de a le da nume ce încep cu plicaţie a fost, recent, avansată de dr. Myron
M’Bow, a arătat că este vale israeliene. Atacurile, ! litera R (de la România) : Roman, Romana, Shoenfeld, într-un articol publicat de „Journal
externe ai unor state de pe în care s-au folosit dife- | Romulus, Rodica. Roşioara, Romanţa şi Roxa- of tne American Medical Association".
toate continentele, repre încă timp ca omenirea să rite mijloace de luptă, de- * na. Ei sînt ocrotiţi in ţarcuri de cîte 10 hecta . Posibil* Dar cum se poate explica, prin
forjeze împreună o cauză re, împrejmuite şl amenajate special. sindromul lui Marfan, geniul muzical al lui Pa
zentanţi ai unor organiza dansate în valuri succesi- | ganini, care a fost şi un remarcabil compozi
In ideea creării şi a altor atracţii pentru vi
ţii internaţionale, care, in comună pentru a trăi. Vor ve sau concomitent, au vi- * zitatori, în incinta parcului a luat fiinţă şi un tor, ascuţitul său simţ al ritmului şi melodiei ?
Intervenţiile lor, au expri bitorul a subliniat impor zat regiunea Khalde, la sud | interesant colţ zoologic, cu numeroase specii de Pe scurt, fantasticele sale daruri muzicale ?
mat părerea că actuala si tanţa actualelor mişcări de Beirut, aeroportul inter- , animale sălbatice de pe teritoriul judeţului. Pot Oare printr-un caz cronic de... orcion ?
fi văzuţi aici: mistreţi, urşi, capre negre, că
tuaţie internaţională, deo pentru pace, fără precedent naţional din capitala Liba- jj priori, cerbi lopătari şi carpatini.
Pentru turiştii străini sau localnici, vizita
sebit de complicată, cere în istorie, care cheamă la nului, cartiere de locuinţe. * rea rezervaţiei naturale de zimbri poate fi fă Gospodina
Căulînd de lucru, un muncitor agricol din
mai mult ca oricînd acţiuni responsabilitate colectivă Bombardamentele cele mai g cută zilnic între orele 7—10, iar pentru cei ce Franţa făcea următoarele oferte de servicii
energice care să stăvileas pentru destinul umanităţii, intense au fost dirijate a- J vor să rămînă de pe o zi pe alta se asigură (cit se poate de tentante, dealtfel), unui fer
şi locuri de cazare la cabana de vînătoare din
că cursa înarmărilor,. , să responsabilitate care tre supra taberei din Sabra a g parc, pînă la care drumul din şoseaua naţio mier : „La vechiul meu stăpîn — spune solici
tantul — lucram cîmpul, mulgeam vacile, hră
refugiaţilor palestinieni, a J nală — 2,5 km — este asfaltat.
determine măsuri practice buie să treacă hotarele in împrejurimilor zonelor Fak- g O vizită în acest minunat loc de popas din neam animalele, stringeam paiele, căram lem
ne. Făceam, de asemenea, mîncare şi spălam
âe dezarmare, în primul tereselor egoiste, în intere hani şi Borj al Baraajneh, * Ţara Haţegului poale fi — pentru mari şi mici vasele. Dar patronul n-a mai avut nevoie de
rînd de dezarmare nuclea sul întăririi solidarităţii o- din Beirutul de vest, şi a * — un bun prilej de a petrece cîteva ore în aer mine. S-a căsătorit".
liber, o plimbare pe cit de instructivă pe atît
ră, să ofere omenirii garan- menirii. altor numeroase localităţi, jj de reconfortantă şi recreativă.
In încheierea acestei sumare prezentări, re Umor
©Sdoe-naaoaesusiGonooaoosiisaooooooaooooiOOOaao tBaeaoaootaeaoaooGOBae , petăm invitaţia din titlu... La cinematograf, soţul şi soţia privesc cu su
se încununa astfel munca de | fletul la gură un film cu suspense, în care
peste 25 de ani a antrenoru- ' Arboretiimiîl din Stimeria (iii) pot fi numaraţi vreo duzină de ucigaşi posibţ’
lui descoperitor de talente, Du- J Pariez că Paul N.cwman a ucis, şuşote" u
rnnrmfili mitru Pătraşcu şi a tinărului I femeia.
său colaborator, Gali Carol. " Spuneam, in prima parte a reportajului nos — Nu spune prostii, răspunde soţul. Paul
Un omagiu muncii acestor en- , tru, că Arboretumul din Simeria este conside Newman nu joacă in filmul ăsta.
tuziaşti şi elevilor lor 1 . rat de specialişti drept unul dintre cele mai — Păi tocmai de aia, zice ea. îţi dai scama
In rest, pe terenul „echipei » frumoase parcuri ale ţării. Valoarea lui peisa ce alibi !
Corvinul — C.S. Tîrgovîşte 1-1 (1-0) mari“ s-au petrecut numai lu- g gistică este determinată in ansamblu de pre ★
cruri... nedemne, răsplătite în 1 zenţa multor elemente proprii parcurilor renu într-o bună zi, doi citadini au obţinut per
mite: relief variat, spaţii cu apă, vegetaţie na
Singurul lucru demn de re nioriloi- campioni, in cadrul final cu dezaprobări din par- * turală viguroasă,' pe alocuri gigantică, in care misiunea din partea unui fermier să vineze pe
pămlnturile lui, in schimbul unui mic serviciu.
ţinut din cele netrecute ieri căreia, pe lingă flori şi fa tea publicului. Firesc. De peste t se încadrează perfect cea introdusă de om, nu „Acolo, in deal, veţi găsi un alambic. Aş dori
pe stadionul hunedorean a nioane. au primit binemerita 60 de ani Hunedoara aşteaptă ' meroasele puncte Inedite de atracţie. să-mi aduceţi de acolo un bidonaş cu alcool-,
fost festivitatea rezervată ju- tele aplauze ale spectatorilor. o echipă mare, pe care, iată, J Vegetaţia lemnoasă, puternic dezvoltată, dis Vînâtoril au găsit uşor alambicul, dar cind
o are, şi lucrurile bune şi fru- I pusă de cele mai multe ori etajat şi cu nume s-au apropiat de el au fost primiţi cu focuri de
moaşe săvîrşite aici in ultimii ' roase desişuri de nepătruns, oferă o gamă lar armă. Au coborit in grabă dealul şi, eu respi
Rezultate : Steaua — F.C. Constanţa 2—1; F.C. Corvi 4—5 ani sînt salutare. Dar , gă de aspecte, care de care mai interesante: raţia tăiată, i-au spus fermierului:
nul - C.S. Tîrgovîşte 1 —1 i F. C.M. Braşov - Dinamo 2-1 ; spectatorii voiau să salute per- jj zăvoaie de plopişuri cu trunchiurile acoperite Cineva a pus mina pe alcoolul dumitale t
forntanţa Corvinului la sfir- « de iederă sau viţă urcătoare, arborete strilube
S.C. Bacău - Jiul 3-1; Sportul stud. - A.S.A. 1-0; U.T.A. şitul unui joo frumos şl cu i de luncă cu aspect de pădure sălbatică, plan — Oh, fără îndoială, este bâtrînul Turner.
— Cine e ăsta ?
- Chimia 2-2; Poli. Timiş. - F.C. Argeş 3-1; Univ. Cra- victorie. Şi la ora rămasului 5 taţii bătrine de salcim străbătute de alei şer- — Vecinul meu. Alambicul este al lui.
iova — Progresul-V. 4-0; F.C. Olt - • „U" Cluj-N. 3-0. bun, echipa s-a prezentat la- ' puite, dumbrăvi rărite, ulmete viguroase, co ★
mentabil 1 E adevărat, declinul I paci solitari giganţi cu forme expresive, care Intr-un muzeu japonez poate fi văzut por
CLASAMENTUL FINAL din final al Corvinului are ex- * înviorează peisajul, grupuri de arbori şl ar tretul unei tinere gheişe cu suris enigmatic.
1. DINAMO BUCUREŞTI 34 20 7 7 62-31 47 plicaţii deplin justificate. însă J buşti decorativi cu înflorire abundentă, ce dau Pictura a fost supranumită „Kimona Lisa-,
★
2. Univ. Craiova 34 20 5 9 67-28 45 oboseala aceasta n-a fost se- I rezervaţiei eleganţa grădinilor chino-japoneze. Un client îi reproşează croitorului său ter
Originalitatea compoziţiei este dată în pri
sizală de nimeni ! Nici o seu- ,
3. F.C. Corvinul 34 15 9 10 64-41 39 ză nu au cei ce au oferit în~ g mul rînd de asociaţiile interesante de plante menul fixat pentru a-i face costumul.
— Şase săptăminl 1 ! se lamentează el. Bine,
4. F.C. Olt 34 17 5 12 48-41 39 acest final 3 egaluri pe teren | din diferite zone geografice, iar elementele de dar lumea a fost creată în Şase zile !
5. Sportul studenţesc 34 12 14 8 36-36 38 propriu, alături de alte înfrîn- , construcţie ornamentală sau utilitară — stîrtcile, — Ştiu, a ripostat croitorul. Dar n-aţi văzut
monumentul, podeţele, mesele şi lanternele de
6. Steaua Bucureşti 34 14 9 11 41-33 37 geri 1 Un club care se respec- g piatră, băncile din lemn, ca şi colţul zoologic, ce a ieşit ? !
7. S.C. Bacău 34 11 11 13 ,40-47 33 tă cu adevărat, intervenea din ! ceainăria japoneză şi fintînile — se pierd in
timp pentru refacerea atmo- * cadrul natural, fără a-1 artificializa.
8. Chimia Rm. Vilcea 34 12 9 13 37-48 33 sferei de muncă şi luptă care ţ Demnă do remarcat este succesiunea aspec Vara
9. C.S. Tîrgovîşte 34 12 9 13 30-43 33 a caracterizat Corvinul ! Cuce- 4 telor parcului în decursul anotimpurilor, fru
ORIZONTAL : 1) Binefăcătoare pe căldura
10. F.C. Argeş 34 11 10 13 36-34 32 rirea locului 3 nu scuză. Spec- * museţea specifică inedită a fiecărei perioade verii — A face plajă; 2) Poposită la malul mă
îl. Poli Timişoara 34 12 8 14 40-41 32 tatorii doreau să-şi răsplăteas- . din an. Acum, spre exemplu, zeci şi zeci de rii... — ...pe litoral ! ; 3) ...şi pe faleză'TVŢ 'e
arbori şi arbuşti sînt înverziţi şi înfloriţi, ier
«2. Jiul Petroşani 34 11 10 13 40-43 32 că echipa cu o adevărată | burile au umplut poienile cu florile lor nume execută şi vara; 4) Nu se perpeleşte de... căl
ÎS. F.C.M. Braşov 34 13 6 14 31-40 32 sărbătoare dedicată acestei « roase, dar anonime, iar întregul Arboretum în dura verii — Moda verii; 5) E prezent la une
performanţe.
g
le culturi — Ieşit clin baie; 6) Nămol — Unui
14, F.C. Constanţa 34 10 11 13 38-45 31 Au înscris Andone — omul l verzit este un adevărat rai al păsărelelor, care după o baie prelungită; 7) Cosit (fig.) — Min-
te incintă • cu trilurile lor.
ÎS. A.S.A. Tg. Mureş 34 13 4 17 45-47 30 de gol al ultimelor etape — in O plimbare prin parc este, în acelaşi timp, caţi; 8) Au stat prea mult la plajă — Secerat
min. 4, şi Economu — min. 75. instructivă Şi reconfortantă. de-o parte ! 9) înoată bine — O zi de vară; 10)
16. „U" Clu]-Napoca 34 11 8 15 34-49 30 La speranţe: Corvinul — C.S. Accidentat la mare — Trage la rece.
XI. U.T. Arad 34 10 9 15 33-40 29 Tirgoviştc G—1. DOINA COJOCARU VERTICAL : 1) Poetă contemporană, autoa
18. Progresul-Vulcan 34 7 6 21 29-62 20 rea poeziei „Vara“ — Ea nu-1 la baie ! ; 2) Pic
NICOLAE STANCIU tor clasic, semnatarul pînzei „în lanul cu griu“
— Vine de la mare; 3) La sapă ! — întins la
Mat în două mutări soare pentru bronzat — Călduroase dar nu
vara; 4) Venit de la mare — Vara se umple eu
grîu; 5) E la cîmp în focul verii — Nămol;
Controlul poziţiei. 6) Secerată de la pămînt ! — Legătură metali
că; 7) Suprapresiune (abr. fiz.) — Arzător; 8)
Alb: Ra8, Dbl, TdG, Nel. pd7. Stau în poartă — La mare 1 ; 9) Căldura verii;
Negru : Rd8, C£7. 10) E mereu bronzat — ...venit de la mare.
VASILE MOLODEJ
SOLUŢIA PROBLEMEI
locuieşte -vechea „Cupă Ju- deschidere, pe stadionul DIN ZIARUL NR. 7 G43 : DEZLEGAREA CAREULUI
les Rimet“, adjudecată de „Nou Camp“ din Barcelona APARUT In ZIARUL NR. 7 G37
finitiv de selecţionata Brazi va avea loc un spectacol 1. Nh2 — d6 1 Ral — bl
liei, victorioasă la trei ediţii: folcloric, al cărui punct cul 2. Ra3 — b3 Rbl — al 1) Costeşti — OI; 2) Eroi — Tănase; 3) Tar-
1958, 1962, 1970. minant va fi momentul în 3. Nd6 — a3 Ral — bl tler — Lau; 4) Asia — Lupan; 5) Tec — Pas —
La turneul final din Spa care mii de tineri barcelo- 4. Ca2 — c3 + Rbl — al Dic; G) I — Uşor — Pană; 7) A — Anular — S;
nia participă 24 de echipe, nezi vor forma cu corpurile 8) Bratu — Al — Os; 9) Radu — Isac — I; 10)
in noua formulă ce Înlocu lor „porumbelul păcii“, ce 5. Na3 — b2 mat Amator — Dima; 11) Dan — Mure.şan.
ieşte sistemul de pînă acum lebrul desen al marelui pic
cu 16 formaţii repartizate în tor spaniol Pablo Picasso.
6 grupe, după cum urmea Antrenorul Belgiei, Guy
ză: grupa I: Italia. Polonia, Thys, a anunţat componenţa
ASTĂZI, START ÎN MAREA Peru, Camerun; grupa a Ii-a: formaţiei cu care va începe'
ÎNTRECERE FOTBALISTICĂ R.F. Germania, Algeria, Chi partida inaugurală a turneu
le, Austria; grupa a IlI-a : lui final, la Barcelona, in
MADRID 12 (Agerpres). — Argentina, Belgia, Ungaria, compania campioanei mon
Cel de-al 12-lea campionat Salvador; grupa a IV-a: An diale, Argentina. Echipa Bel
mondial de fotbal va fi inau glia, Franţa, Cehoslovacia, giei va fi următoarea: Pfaff,
gurat duminică, 13 iunie, pe Kuweit; grupa a V-a: Spa — Gerets, de Schrijver, L.
stadionul „Nou Camp“ din nia, Honduras. Irlanda de Millecamps, Baecke — Van-
Barcelona, odată cu meciul Nord, Iugoslavia; grupa a dermissen, Coeck, Vercaute-
dintre echipa Argentinei, de V-a: Brazilia, U.R.S.S., Sco ren — Ceulemans, vanden-
ţinătoarea titlului, şi repre ţia, Noua Zeelandă. Primele bergh, Czerniatynski.
zentativa Belgiei. începînd două clasate din fiecare gru în ce priveşte formaţia Ar
de astăzi şi pînă la 11 Iulie, pă se califică pentru faza a gentinei. Cfesar Luis Menotti
^ mingiile „Espana-Tango“ se doua, ale cărei partide vor nu a făcut încă publică al
> vor învirti pe 17 stadioane avea loo la Madrid şi Bar cătuirea ei, dar coresponden
I din 14 oraşe spaniole, în su- celona, semifinalele se vor ţii de presă aflaţi în Spania
/ netul şl ritmul imprimate de disputa la Sevilla şi Barce opinează că este vorba de
6 jucătorii celor 21 de echipe lona, la 10 iulie la Alicante următorul „11“ l Fillol — Ol-
? angajate în disputa pentru se va disputa partida pentru guin, Galvan, Passarella. Ta-
| cucerirea „Cupei F.I.F.A.' , locurile 3—4, iar la 11 iulie rantini — Ardiles, Gallego,
1
/ un trofeu de aur masiv cîn- la Madrid — finala. Maradona — Bertoni, Diaz,
I tărind 5,750 kg, trofeti ce în Cu prilejul festivităţii de Kempes.
COLEGIUL DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Ciocieî, Tiberîu Islrate (redactor şei). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor 1 lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. tn
Telefoane î 11275, 11585, 12157. Telex i 72288. n Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şt difuzorll voluntari o
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 din întreprinderi şi Instituţii. <r |