Page 42 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 42
pag. 3 DRUMUL SOCIALISM
PARTIDUL— CEAUŞESCU - PACE Jurnalul. întrecerii’ socialiste'
11.00 'fele
âparăm pacea - Cinste fruntaşilor te muncă 11.05 luluj Pro£
11,23 Rom
muri
soţi
dreptul sacru al fiecărui popor BILANŢUL PERIOADEI 12.05 Oină Pent
© Ianuarie — mal 1982 • 12.15 tril C'atlr
De-a lungul milenarei sa ză în expunerea tovarăşului tru dezarmare, în primul rind ce. 1
const
le istorii, poporul român, in Nicolae Ceauşescu la plena pentru dezarmare nucleară, Sarcinile deosebit de mo- se desfăşoară în întreprin ducţie, asigurînd economiei nici,
Nicol
ciuda marilor încercări la ra lărgită a C.C. al P.C.R. - pentru reducerea cheltuieli .. bilizatoare din acest al doi derile din judeţ — aflate în naţionale importante canti 12.40 Muzi
care o fost supus permanent, securitatea, colaborarea şi lor militare, pentru destinde lea an al cincinalului cali competiţie muncitorească, re tăţi de produse fizice deo strun
ivj s-a ridicat niciodată să buna înţelegere intre po re şi colaborare, pentru pace tăţii şi eficienţei îi anga voluţionară, cu unităţile si sebit de necesare, intre ca 16.00 „Pe
cucerească teritorii străine, poare, pocea trainică şi du sîntem hotăriţi — urmînd cu jează pe oamenii muncii milare din întreaga ţară — re : cărbune cocsificabil şi [făraş
cinic
doar atunci cinci patria şi rabilă. Fiecare popor, indi încredere politica înţeleaptă hunedoreni la activitate sus aduc în fiecare zi noi plu energetic, oţel, ciment, ma popul
dinţa i-au fost ameninţate a ferent unde este situat, indi a partidului - să ne punem ţinută, responsabilă, fruc suri de hărnicie şi realizări, teriale de construcţii, produ 1G,15 Priori
pus mina pe arme şi şi-a ferent de mărimea sa, are deplin capacitatea creatoare tuoasă. în toate unităţile e- sporesc necontenit volumul se chimice, ţesături de mă mint
şeolai
apărat glia. lată de ce pa conomice, preocupările şi producţiei materiale, venitul tase,' tricotaje, încălţăminte 16,35 Clubu
dreptul de a trăi fără ame în slujba înfloririi patriei, a strădaniile colectivelor sint naţional, bunăstarea celor ce etc. 17.15 Iraku
cea a fost şi este o trăsă ninţări din partea altora, sub ridicării ei pe culmi tot mai orientate spre îndeplinirea muncesc. Ca urmare a pri în bilanţul hărniciei pe tloeun
tură de suflet o oamenilor un cer senin, fără avioane inalte de progres şi civili ritmică a producţiei fizice şi ceperii şi perseverenţei, a cinci luni îşi înscriu numele 17,30 Emirii
de pe aceste meleaguri. încărcate cu bombe, fără a producţiei nete, utilizarea hotărîrii de a materializa ne multe unităţi care s-au afiat literal
zaţie. Alălurîndu-se glasului 17,50 1001 t
Pacea, dorinţa de a trăi teamă că se vor prăvăli asu şi voinţei întregii naţiuni, lu raţională, la capacitate, a abătut prevederile celui de în primele rînduri .ţie la în 18.00 Inchic
liber, in linişte, a devenit un pra lui încărcături atomice. crătorii ogoarelor din Bretea dotării tehnice, reducerea pe a! Xll-lea Congres al parti ceputul anului - dovadă a 20.00 lui Teleju
simbol, un ţel al naţiunii In realizarea acestui ţel toate căile a cheltuielilor de dului, de a materializa e- spiritului de abnegaţie tn Actual
române in anii luminoşi ai iş! ridică glasul poporul nos Streiului susţin, prin fapte de producţie, a consumurilor de xemplar orientările şi indica muncă, de perseverenţă şi 20.25 Senini
socialismului, cînd urmînd cu tru, ale cărei vreri sint cu muncă politica internă şi ex materii prime, materiale, ţiile secretarului general al responsabilitate patriotică, a pentru
Încredere neţărmurită parti prinse in Apelul pentru dez ternă a partidului şi statului combustibil şi energie, gos partidului, tovarăşul Nicolae hoiăririi. nestrămutate de c-şi 20.40 Un v.
activii;
dul, poporul nostru păşeşte armare şi pace al Frontului nostru, punindu-şi întreaga podărirea chibzuită * avu Ceauşescu, oamenii muncii face exemplar datoria. logică
Clasamentul hărniciei în
hunedoreni
obţinut,
in
au
lerm pe drumul socialismu Democraţiei şi Unităţii So putere şi capacitate de mun ţiei naţionale, cele cinci luni ale anului, treprinderilor hunedorene pe 21.00 o Teatru
lu
lui şi comunismului. De o- cialiste, în Apelul poporului că in slujba sporirii produc întrecerea socialistă care enele rezultate bune în pro cinci îuni se prezintă astfel : Moţoe
ceeo, cei ce edificăm o via român adresat sesiunii spe ţiei agricole şi înfloririi multi 22,) S Teleju
ţă nouă in România ne ma ciale a Adunării Generale a laterale a patriei noastre. I. INDUSTRIE Locul I: întreprinderea mecanică O-
nifestăm sincer dorinţa ca în Organizaţiei Naţiunilor Unite răştie —■ 2 463 puncte.
MARIA TANĂSONI « In activitatea de exploatare şi prepara Locul II: întreprinderea de reparaţii
Europa, in întreaga lume să consacrată dezarmării. preşedintele C.A.P. re a cărbunelui şi întreţinere a utilajului minier Petro
BUCURE!;
guverneze - cum se sublinia Manilestindu-ne lerm pen Bretea Streiului Locul 1: întreprinderea de preparare a şani — 564,5 puncte. tlioprogranu
cărbunelui Valea Jiului — Petroşani — Locul HI: Uzina de utilaj minier şi re La ordinea
166,7 puncte. paraţii Crişcior — 242 puncte. ră; 7,00 1
«revista pre
Locul II: întreprinderea minieră Vul rtil melodii
can —•* 151,7 puncte. «• în domeniul chimiei, subramura pre tin de ştir
lucrarea cauciucului şi maselor plas dem oscul
e în activitatea de extracţie şi preparare tice. Buletin de
ment folclo
a minereurilor. Locul .1: întreprinderea chimică Orăş- riţa; 11,00 1
Locul I: Exploatarea minieră Certej — tie — 2521,4 puncte. 11.05 Micro!
095,4 puncte. lor; 11,35 V
Buletin de
ÎI. CONSTRUCŢII
Locul II: Exploatarea minieră Deva — comoara foi
650,3 puncte. Locul I: Grupul de şantiere construcţii Avanpremiei
13.00 De la
Locul III s întreprinderea minieră Hu forestiere şi industriale Deva — 37,9 Clubul curie
nedoara — 456 puncte. puncte. letln de ştir
-
revoluţionai '
medicului:
o în ramura prospectării şi explorării III. AGRICULTURA SI INDUSTRIA succese: Mei
geologice. ALIMENTARĂ 16,40 Coordt
ce; 17,00 Ui
Locul I: întreprinderea de prospec e Subramura morărit, panificaţie şi paste 17.05 Politica
ţiuni şi explorări geologice Deva făinoase. Muzică popi
277 puncte. Locul II: întreprinderea de morărit .şi grieultura d
18.00 Orele <
o în domeniul metalurgiei, subramura panificaţie Deva — 660,1 puncte. diojurnal; 2'
pămîntului î
produse refractare. Protagonişti
IV. circulaţia marcurilor 21.00 Buletin
Locul I: Fabrica de produse refractare Locul I: Centrul de librării Deva — La sugestia <1
Baru — 426 puncte. 198 puncte. 22.00 o zi în
Bijuterii nur
5.00 Nnn stny
o în sectorul energiei electrice. V. GOSPODĂRIE COMUNALA turn.
Locul I: întreprinderea de reţele elec .ŞI PRESTĂRI SERVICII
trice Deva — 315 puncte.
Locul I: Grupul întreprinderilor de
® în ramura construcţiei de maşini şi gospodărie comunală şi locativă Deva-—- , m ; i n e
Momente solemne ale adunării oamenilor muncii de Ia Institutul de cercetare şi maşini-unelte. 561 puncte. .
inginerie tehnologică şi de proiectare a lucrărilor do construcţii si instalaţii pentru mi
nereuri Deva.
DEVA: Cont
Şi alte colective muncito derile miniere Livezeni, Dîlja, Important este ca in pe iul mării (P.
reşti din judeţ au obţinut Aninoasa, Lonea, Paroşeni, rioada care a mai rămas nii (Arta); I
rezultate bune pe cele cinci uzinele nr. 2 furnale-aglo- din luna iunie toate colecti Cobra se ini
Sâ fi© oprita orice acUun® îndreptată luni ale anului, chiar dacă merare şi nr. 3 oţelării-re- vele muncitoreşti din judeţ ra); Incident.
(Siderurgistul
nu s-au situat în primele trei fractare din cadrul Combina să-şi amplifice strădaniile in (Arta); Pariu
spre distrugerea oesmemîor locuri ale întrecerii socialis tului siderurgic Hunedoara, producţie, să îndeplinească că (Constru
te. tn acelaşi timp, unele u- „Vîscoza" Lupeni, „Vidra" ritmic sarcinile şi să recupe TROŞANI: A
de ani (Unire
nităţi economice, organizaţii Orăştie, autobazele de reze tot mai mult din res Mahmudia (7
f (Urmare din pag. 1) Nicolae Ceauşescu, în care neral, de a aşeza ferm ia te de construcţii, colective din transporturi auto Orăştie, Ha tanţele acumulate în primele lupeni: :
se spune între altele; melia întregii opere de con transporturi şi circulaţia măr ţeg, Petroşani, şantierele nr. luni ale anului şi în 1931, (Cultural) ; Ci
toni (Muncite
„Prin munca noastră de strucţie socialistă cele mai furilor au acumulat restanţe 2 aducţiunea principală şi astfel incit să încheiem anul CAN : Soţul
In atmosfera entuziastă, 1982 şi cincinalul cu planul fărui) ; DOIME,
ni cu zi de cercetători .şi avansate cucei’iri ale ştiin la indicatorii fizici şi de e- nr. 3 baraj de pe Amenaja
specifică unor astfel de proiectanţi, vom da ex ţei şi tehnicii, de a ficienţă economică, aceasta rea hidroenergetică Rîu Ma- realizat exemplar la toţi in dragoste (Mii
TR1LA: Hang.
momente, adunarea a adop presie politicii Partidului transforma ştiinţa şi teh şi din cauze obiective, dar re-Retezat, şantierele nr. 4 dicatorii, sâ sporim continuu torcsc); ANI!
tat o telegramă adresată Comunist Român, concepţiei nologia intr-un factor ho- şi ca urmare a perpetuării Brad şi nr. 5 Orăştie din volumul şi calitatea produc ţtunea fulg,:
(Muncitoresc);
ţiei materiale, venitul naţio
unor neajunsuri de natură
Comitetului Central al dumneavoastră, mult sti tărîtor al progresului e- organizatorică şi disciplina cadrul Trustului de construc nal, bunăstarea întregului Scene din vi;
ţii Deva şi lista ar putea
!ie (Retezatul)
partidului, t o v a r ă ş u l u i mate tovarăşe secretar ge conomico-social al patriei". ră. Se înscriu aici întreprin continua. popor. trula cosmică
(Steaua roşie)
a, » — e -- ® a « a u ® — 6 — » — * — « — ® — o — • — ® — « — e~ — ® — a — # — • — • — • — — o — o - * - © — * Gheţuri pe in
toria); Imigrau
(Flacăra); GK
Proiecte de calitate —■ investiţii eficiente (le cultură);
Pe urinele ti
Sporeşte cantitatea de minereu extras drum (Dacia)
(Urmare elin pag. 1} înaintăm la timp proiectele, recenta plenară comună a ţă ridicată, investiţiile din Stele de dimi
Minerii din masivul Poiana minieră Hunedoara în im LAN : Apus Ia
Ruscăi, puternic mobilizaţi portante depăşiri la produc cu încadrarea lor în exigen C.C, al P.C.R. planul Consiliului popular ju- sa de cultură)
de insufleţitoarea expunere ţia marfă. La această dată ţele actuale, de costuri re Ne vom mobiliza în con ţean, vom participa mai Strada Potcovi
a secretarului general al minerii de aici au un plus un aspect major al activită duse şi eficienţă ridicată. tinuare toate resursele, vom activ la întregul proces de şui); ILIA: Es,
partidului, tovarăşul Nicolae de S 200 tone metal in mine sărilor zburăte
Ceauşescu, nu precupeţesc reu şi o depăşire la producţia ţii noastre, care certifică în în activitatea noastră mai pune în valoare întreaga ca realizare a investiţiilor, la I-If (Lumina).
nici un efort în îndeplinirea netă de peste trei milioane săşi calitatea muncii proiec avem şi unele lipsuri legate pacitate creatoare pentru a continua înnoire şi înfrumu
şl depăşirea sarcinilor de lei. Realizarea ritmică a pla tanţilor. Dealtfel, calitatea de munca de proiectare, de materializa, în condiţii de seţare a localităţilor hune-
producţie. Cererea expresă nului şi depăşirea lui s-au documentaţiilor elaborate în ridicare a nivelului arhitecto înaltă calitate şi de eficien dorene.
de a se asigura ţării mai datorat creşterii productivi ultimul timp în institut a în nic al obiectivelor de inves îVREM
tăţii muncii in abataje şi îm
multe materii prime s-a ma bunătăţirii calităţii minereu
terializat la întreprinderea lui extras. registrat o îmbunătăţire, a- tiţii, în special al locuinţelor PIESE DE SCHIMB ASIMILATE
ceasta privită şi prin prisma şl dotărilor social-culturale. ÎN VALOARE DE DOUA MILIOANE LEI Timpul prol
diminuării considerabile a Colectivul institutului nostru ziua de 15 juni
Energie electrică pentru ţară abiecţiunilor din partea be este însă conştient de sarci In scopul asigurării ocupări, de la începutul mea va fi răci
neficiarilor şi a constructori na de a ridica neîncetat ca continuităţii în funcţiona anului şi pînS la zi pla general instabil
mai mult noros
re a agregatelor şi insta
nul de reparaţii a fost
Preocuparea permanentă a cienii acţionează pentru în lor, facilitîndu-se astfel pro litatea propriei pregătiri şi, averse locale <
energetieicnilor hunedoreni făptuirea sarcinilor ce Ic re prin aceasta, calitatea acti laţiilor clin cadrul uzinei depăşit cu 1 Ia sută, iar se vor semnalt
de a furniza ţării cit mai vin în acest cincinal al cali cesul de avizare, aprobare, cocsochiinice a C.S. Hu valoarea pieselor do
multă energie electrică , se tăţii şi eficienţei, dorinţa lor finanţare şi începere a lu vităţii concrete de producţie nedoara, colectivul atelie schimb asimilate se ci electrice. Vintu
concretizează in producţii su de a transpune în practică crărilor. Ss cuvine menţio şi participă cu însufleţire la rului mecanic dă o mare frează la aproape două moderat, cu ut;
plimentare la termocentrale preţioasele indicaţii date de nată aici şi colaborarea ficări de 50 In
le Mintia {38 287 000 kWh) şi secretarul general al partidu înlăturarea acestor neajun atenţie bunei întreţineri milioane Iei. De aseme minînd din sec
Paroşeni (3 601 000 ltWh), a- lui la plenara lărgită a C.C. strînsă, permanentă, cu be suri, la transpunerea în via şi reparării de calitate a nea, au fost recondiţiona vestic. Tempert
dică aproape 02 milioane neficiarii de investiţii şi cu ţă a comandamentelor majo mijloacelor tehnice din te peste prevederile de mă va fi cu;
KWh de la începutul anu al P.C.R. privind realizarea dotare, asimilării de pie plan la zi şi repuse în 7 şi 10 grade, i
lui. Aceste plusuri de pro eu succes a programelor des realizatorii acestora - con re pe care secretarul general ximă între 20
ducţie confirmă încă o dată tinate dezvoltării producţiei structorii, ceea ce a făcut a! partidului, t o v a r ă ş u l se de schimb care pînS circuitul economic aproa grade, izoîat di
de
nu de mult se importau. pe 14 000 leg piese
Uotărîvea cu care energeti- şi surselor de energie. să soluţionăm operativ, îm Nicolae Ceauşescu, le-a pus va semrmla «ei
preună, unele probleme, să din nou în faţa naţiunii, la Ca urmare a acestor pre schimb şi repere.