Page 45 - Drumul_socialismului_1982_06

PASΩyi ™ CIAUŞISCU — PACE 1

Minerii Animi se pronunţă răspicat

pentru dezarmare, pentru apărarea păcii

La ieşirea din primul naţiuni şi de cooperare în negre de praful de cărbu­
schimb, minerii, inginerii, toate domeniile. ne, mîinile muncii paşnice
maiştrii, tehnicienii, elec- în adunarea ce a avut pentru prosperitatea pa­
trolăcătuşii de la întreprin­ loc la sectorul II, printre triei, au fost şefii de bri­
derea minieră Aninoasa cei care au luat cuvîntul găzi Dumitru Luca şi
s-au întrunit pe sectoare, s-a numărat şi minerul Ef- Ghcorghe Munteanu, mi­
în entuziaste adunări, în timie Geluţă, oare a spus nerii Ion Nada, Petru Lau-
care au ţinut să-şi expri­ între altele : ruş şi Ion Bejenaru.
me răspicat cuvîntul în fa­ — în Moldova am trăit Gînduri de a munci tot
voarea dezarmării, a apă­ ororile celui de-al doilea mai mult pentru sporirea
| Anul XXXIV, nr, 7 6S1 MIERCURI, 16 IUNIE 1982 4 pagini - 50 bani rării păcii, susţinînd astfel război mondial, am trăit continuă a producţiei de
importantele acţiuni între­ foametea şi mizeria provo­ cărbune au rostit şi Marin
prinse de ţara noastră pe cate de război. De aceea, Jifcu, Constantin Cadar,
toate planurile. Evocînd nu mai doresc pentru ni­ Tiberiu Nagy, Ilie Botgros,
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu expunerea secretarului ge­ mic în lume să se repete Paul Dumitru şi mulţi alţii.
neral al partidului, tova­ aşa ceva. Oamenii au ne­ în telegrama adresată
răşul Nicolae. Ceauşescu, la voie de pace pentru a Comitetului Central al
la plenara lărgit ă a C.C. al P.C.R. din 1-2 Iunie a.c. plenara lărgită a C.C. al munci spre binele lor. Am P.C.R., tovarăşului Nicolae
P.C.R., Apelul poporului mîndria patriotică, de om Ceauşescu, secretar gene­
Document de Inestimabilă valoare român adresat sesiunii spe­ al muncii, că unul dintre ral al partidului, colectivul
ciale a O.N.U. consacrată
mai
activi
promotorii
cei
de mineri de la I.M. Ani­
dezai'mării, mandatul în­ ai păcii şi dezarmării este noasa so angajează să nu
pentru dezvoltarea teoriei şi practicii credinţat de Marea Aduna­ însuşi preşedintele Româ­ pentru a transpune în via­
Repu­
precupeţească nici un efort
re Naţională delegaţiei tă­
Socialiste
blicii
rii noastre la acest forum, nia, t o v a r ă ş u l Nicolae ţă orientările date de
construcţiei socialiste, program minerii au dat o înaltă a- Ceauşescu. a ideile- nobile partid privitoare la asigu­ a
cărui
inimă
României
efortului
preciere
bate
pentru
bazei
energetice
rarea
mobilizator pentru întregul pentru ca în Europa şi în de pace şi progres. printre ţării. iOSIF BĂLAN
lume să se instaureze un
La
sector,
acest
climat solid de pace, secu­ primii care şi-au pus sem­
partid şi popor! ritate, de încredere intre năturile cu mîinile încă în lume trebuie să
domnească
I „Putem spune că statul este reprezentantul suprem al proprieta­ încrederea şl
rilor şi producătorilor, organizatorul vieţii comune a întregului popor,
colaborarea,
întregii naţiuni. In această concepţie este necesar să acţionăm
prietenia şi pacea
I continuu pentru bu.va funcţionare şi creşterea răspunderii tuturor , întreaga politică externă a
organismelor de stat, a tuturor lucrătorilor din aparatul de. stat în
^îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredinţate".
înţelepciune şi clarviziune de
NICOLAE CEAUŞESCU ţării noastre, elaborată cu
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
conducătorul partidului şi sta­
tului nostru, personalitate
Statul — reprezentant suprem al proeminentă a vieţii politi­
ce contemporane, este în­
producătorilor şi proprietarilor dreptată spre asigurarea pă­
cii şi bunei înţelegeri intre
Definind astfel, în expună» unele compartimente ale ac­ statale se vor putea exerci­ popoare, pentru crearea unei
rea la plenara. lărgită a CC, tivităţii sociale, după cum re­ ta creator numai prin per­ lumi mai bune şi mai drepte
oi P.C.R, din t—2 iunie, ro­ marca secretarul general al fecţionarea acestei colabo­ pe planeta noastră. In Ape­
lul statului, tovarăşul Nicotae partidului, chiar Ia aceea de rări, fundamentarea Justă a lul pentru dezarmare şi pace
Ceauşescu indică totodată ţară multilateral dezvoltată. planificării venind din con­ al F.D.U.S. şi in Apelul po­
direcţiile principala în cară Este suficient a arăta că la sultarea largă a oamenilor porului român, adresat sesiu­
trebuie acţionat penira creş­ noi în Judeţ pe fiecare lu­ muncii, prin intermediu! in­ nii speciale a Adunării Ge­
terea rolului stalului în con­ crător din industrie revin stituţiilor democraţiei munci­ nerale a O.N.U. consacrată
ducerea întregii activităţi e- fonduri fixe în valoare de toreşti. dezarmării, este exprimată in
eonomico-sociale, sub un peste 421 mii lei, deci o Un rol de seamă este re­ mod clar poziţia României in
control permanent al mase­ zestre tehnico-materialâ foar­ zervat statului în înfăptuirea problemele actuale ale lumii
lor populare. Statul socialist, te bună. 87,4 la sută dintre politicii de autoconducere şi contemporane, propunerile
prin organismele şi Instituţii­ ele se află în sfera produc­ autoaprovizionare teritorială. sale pentru înfăptuirea dez­
le sale, este chemat să asi- ţiei materiale, preponderent Este cunoscut că Judeţul nos­ armării, şi salvgardarea pă­
gure*’’'ăptuirea neabătuta a in industriile metalurgică, ex­ tru este un mare consuma­ cii. Propunerile respective iz­
politicii interne şi externe a tractivă şi energetică. Pen­ tor de energie. Dar, în ace­ vorăsc din înaltul umanism
partidului nostru. tru ca această dotare supe­ laşi timp, el este un mare al poporului nostru, din grija
Sub conducerea Partidului rioară să producă mult şi producător de materii prime şi dorinţa sa cea mai fier­
Comunist Român, poporul în condiţii de eficienţă eco­ şi energetice. Problema auto- binte pentru asigurarea pă­
nostru a construit în peste nomică sporită, este necesa­ qprovizionării cu cocs şi căr­ cii, prosperităţii şi fericirii tu­
trei decenii şl Jumătate de ră — aşa cum subliniază se­ bune energetic capătă, în turor popoarelor. AlătCiri de
libertate cît altădată în se­ cretarul general al partidului contextul cerinţelor autoapro-
cole de existenţă. Baza teh- — perfecţionarea conlucrării vizionării, dimensiuni supe­ TRAIAN SU3A
nico-materială actuală a so­ între organismele statului şi rioare. Organismele colective C.S. Hunedoara» mecanica I. Comunistul Viliam Mitrosin preşedintele
1
cietăţii noastre ne permite organele colective de condu­ de conducere sînt chemate (stingă jos) este şeful echipei de întreţinere maşini-unelte. C.A.P. Lâpuşnic,
să aspirăm Ia poziţia de ţară cere. Atribuţiile de planifica­ să acţioneze consecvent în în această secţie lucrează ca lăcătuş de 40 de ani, timp iu deputat
mediu dezvoltată din punct re a dezvoltării economico* care a crescut citcva generaţii de buni meseriaşi.
Foto: VXRG1L ONOIU
de vedere economic, iar în sociale proprii organismelor {Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-aS
— S t — — » — • » * —
Atenţie sporită întreţinerii culturilor, strîngeriî şi depozitării furajelor!
întreţinerea culturilor nuală pe 20 ha. Incepînd nic şl manual şi sfecla fu­ duc. Aici s-au cosit şi de­ întreţinute şi la C.A.P. Pe.ş- gătit 5 ha după masa ver­
prăsitoare, recoltarea şî de sîmbătă s-a intrat cu rajeră la fel; s-au recol­ pozitat 35 tone fin şi con­ tişu Mare. Aici dovedesc de si de luni s-a trecut la
depozitarea furajelor sînt două combine şi opt tat şi însilozat 500 tone de tinuă adunatul nutreţului, multă hărnicie şi răspun­ plantarea verzei de toamnă
lucrări prioritare, la ordi­ remorci la recoltarea şi în- furaje. între fruntaşii aces­ iar elevii Liceului dc chi­ dere în muncă familiile lui pe această suprafaţă.
nea zilei, cărora trebuie să silozarea loliumului. în to­ tei unităţi se numără An­ mie din Orăştie au intrat Carol Demeter, Feher Ca- CINE PLĂTEŞTE
if se acorde maximă aten­ tal se va însiloza producţia ton Egri, Elisabeta Cără- de ieri la recoltarea căp­ rol, Teofi! Pop, Liviu Ma- PAGUBA ?
ţie, iar la realizarea lor de furaje de pe 20 ha lo- bulea, Susana Zudor, Mă- şunilor". carie, Demeter Ladişlau-
trebuie să-şi aducă contri­ llum şi 40 ha trifoi, adică rioara Ştefan, Aurelia Kiss Activitatea de întreţine­ Peci, care lucrează la gru­ Din păşunea comunală
buţia ţăranii cooperatori şi 800 tone, cantitate din ca­ — cooperatori, loan Nicu- re a culturilor este bună si pul de laminoare al C.S. Turdaş, fără consultarea
mecanizatorii, toate forţe­ ro s-a realizat 100 tone. lescu şl losif Vinii — me­ la C.A.P. Turdaş. Tovarăşa Hunedoara, Luca Şerban, organelor locale şi a celor
le satelor. Acestor dezide­ întreţinerea culturilor se canizatori. Maria Pîrvu, secretarul or­ losif Noagy, Aron Nistor, de la C.A.P., care o are în­
rate majore le este subor­ desfăşoară în condiţii bu­ losif Bucur, pensionari, chiriată, întreprinderea de
donată acum întreaga acti­ ne şi la C.A.P. Dîncu Ma­ Rusalina Demeter, Corne­ pajişti a desţelenit şi în-
vitate de pe ogoarele C.A.P. re — ne spunea Lucian La z\ în ogrkulturâ lia Farcaş, Elisabeta Noagy, sămînţat cu porumb aproa­
Mărtineşti. Toate culturile, Cădariu, vicepreşedinte al Victoria Drăgan, Jenica pe 30 ha teren care, de o-
datorită muncii neobosite a biroului executiv al consi­ „Noi — ne spunea pre­ ganizaţiei de partid de la Stoica, Elisabeta Moţoc şi bieei, se oprea pentru coa­
cooperatorilor din rândul liului popular comunal —, şedintele şi inginerul şef brigada Spini, îi evidenţia alţii. Fruntaşilor trebuie să să, obţinîndu-se circa 60 to­
eărora se evidenţiază Efti- unitate unde s-au prăşit al C.AP. Pricaz — nu a- pe cooperatorii loan Tel­ li se alinieze şi Lina Dră­ ne de fîn. Cultura a fost
mie Bodea (om de 80 de mecanic 105 ha porumb vem probleme cu întreţi­ man, losif Biriş, Maria şi gan, Clara Moldovan, loan compromisă şi s-a întors.
ani, dar care nu se lasă şl 92 ha manual, iar sfe­ nerea culturilor. Am făcut loan Mihnea, Maria Cris- Herţ, loan Stoica, Floarea Luni se încerca să se în-
mai prejos de cei mai ti­ cla s-a prăşit de două ori. cîte două praşile la cartofi Crăciunean şi ceilalţi, care sămînţeze din nou, tot po­
neri), Dorica Dragomir, Ma­ Cornelia Telman, Elisabeta şi sfecla de zahăr, iar a- tea care, împreună cu cele­ se lasă mereu... invitaţi să rumb. Se pune întrebarea:
na Caraşcă, Cornel Bodea, \Căndroi, Aurel Iovescu, Si- cum mecanizatorii Dumitru lalte familii îngrijesc şi în­ vină la muncă. Aici s-a cine plăteşte paguba pro­
loan Birceseu şi a meca­ mion Căndroi, Aurel Vinţe Orăşan şi Ştefan Creţu fac treţin bine culturile de po­ recoltat şi însilozat peste dusă ? Aceeaşi întrebare a
nizatorilor Vaier Căţăuaş, — cooperatori, Dumitru Ga- praşila a doua la porumb. rumb, cartofi şi sfeclă. 300 tone de furaje şi au in­ adresăm şi conducerii com­
Gheorghe Coman, Viorel gea şi Nicolae Şerban — Intre fruntaşi la prăşit se trat la cositul fînuiui loan plexului de îngrăşare a ti­
Solomon, se prezintă bine. mecanizatori, se numără află familiile lui Ionel Za- CODAŞII TREBUIE Poenar, Luca Şerban, Aron neretului taurin Orăştie,
La cartofi s-au făcut trata­ printre cei mai harnici. La harie, Nelu Malea Stîrc, SA-I AJUNGA Gherman, losif Bucur şi care a „uitat" să transpor­
mentele şi două praşile C.A.P. Jeledinţi — aşa cum Lenuţa Uriţescu, Cornelia PE FRUNTAŞI alţi cooperatori, împreună te aproape 100 baloţi de la
manuale, iar la porumb, dealtfel ne preciza şi pre­ cu Ladislau Demeter, se­ prima coasă de loîium din
care a fost erbicidat de şedintele cooperativei, Al. Ivăşcoi, Ileana Verejan şi Culturile de cartofi, sfe­ cretarul organizaţiei de cultura aflată la intrarea
două ori, s-a făcut o pra­ Zudor. — cele 150 ha cu alţii, iar codaş» sînt Dan clă furajeră, porumb şi le­ partid. Mecanizatorul Pe­ în Turdaş,
ştia mecanică şi una ma­ porumb s-au prăşit meca­ Nicolae şi Octavian FSun- gume sînt bine îngrijite şi tru Duma a arat şi pre­