Page 46 - Drumul_socialismului_1982_06

>ag. 8 DRUMUL SOCIALISI

16,00 0
10,05 I
10.25 C
16.50 V
c
n
Bătălia pentru 10000 leg fire . 0 metodă izvorîtă in prlosperea 17.25 a l
1
17.40 '1
Tinărul colectiv al In- uri. Ca să se evite această — Pînă acum le--aţi a- şl experienţa minerilor 17.50 1
treprinderii de tricotaje tip pierdere, firele respective runcat ? 18.00 I
lină Hunedoara se maturi­ au fost înlocuite cu altele — Nu le-am aruncat, in­ La mina Deva, săparea — Săparea suitorilor cu multe găuri grupate între li
zează cu fiecare zi. Unul mult mai ieftine, din celo­ să le-am valorificat sul) suitorilor (lucrare minieră găuri lungi a rezolvat toa­ două orizonturi (o gaură a- 20,00 1
dintre argumentele acestei fibră. Au economisit cîte- posibilităţi, vînzîndu-lc cu care face legătura pe ver­ te aceste probleme ? Cum junge pînă la 35 m) şi se 20,30 I
afirmaţii îl constituie pre­ va grame. Dar, pînă la... 10 90 de bani kilogramul. ticală între două orizon­ „a venit" metoda ? puşcă ascendental. Simplu V
ocuparea pentru reducerea Prin crearea unor noi ar­ turi) se execută, de la o — Din revistele de spe­ dar eficient. Acum minerul c
consumurilor specifice, re­ milioane de grame este în­ ticole, valoarea firelor re­ vreme, printr-o metodă o- cialitate am selectat cîte- nu mai pătrunde în sec­ n
X
cuperarea şi reintroducerea că o cale lungă. Au inter­ cuperate creşte de o sută riginală, cu găuri lungi. va metode care s-ar fi pu­ ţiunea suitorului şi nici un 20.40 a
în circuitul productiv a venit şi cei de la „croit". de ori. Despre multiplele avantaje tut preta la specificul mi­ pericol nu mai planează a-
resurselor materiale refo- ale noii metode, discutăm nei noastre. Le-am încer­ supra lui. 20.50 IV
’I
21.00
losibile. Ca să se realizeze ...într-o tînără întreprin­ cu Aurel Marina, şef sec­ cat, dar nu au dat rezul- — Iar eficienţa ?
asemenea lucruri trebuie întreprinderea dere, un colectiv la fel de ţie schimb la această mină. — La fiecare metru li­ S
să existe şi bunăvoinţă şi de tricotaje tînăr s-a maturizat. Oame­ — O primă întrebare. Ce niar de suitor o economie S
experienţă. Aici au găsit nii au învăţat să gîndeas- v-a determinat .s'ă vă aba­ Esploatarea de -aproximativ 800 lei. A- 22.25 'I
teren de afirmare ambele Hunedoara că si să lucreze eficient. teţi de la procedeul clasic minieră Deva nual — 800*000 lei. Produc­
elemente. Şi, prin aceasta, Au învăţat să facă econo­ de realizare a suitorilor ? tivitatea a crescut la 30 ml
noile produse ale întreprin­ Au văzut că după opera­ mii. Au devenit buni gos­ — în primul -tind grija pe lună (de la 15—20 ml),
derii mai au o trăsătură ţia de croire rămân unele podari pe măsură ce au faţă de om, de sănătatea tate. Am perseverat. Ne-am realizaţi cu doi muncitori, BUC
în plus — eficienţa —, pe bucăţi de tricotaje. Şi-au devenit buni meseriaşi. Bă­ lui. Fără suitori, mineritul pus în valoare priceperea, nu cu trei, ca înainte. Spe­ diopro
zis că n-ar fi rău ca din tălia lor, bătălia pentru nu se poate concepe. Cel experienţa anilor munciţi cialistul nostru, şeful de
La ort
lingă utilitate şi frumuse­ în minerit. Am pus serios brigadă Bodo Janos, are în tură;
ţe. Să vedem despre ce acestea, după o altă ope­ economisirea a 10 000 kg de puţin deocamdată. Insă se funcţiune trei instalaţii şi Revist
este vorba. raţie de croire, să obţină fire în acest an va fi cu sapă foarte greu, cu mul­ la treabă câţiva mineri, ur- realizează lunar circa 100 rul ir
mărindu-le zi de zi rezul­
tin d<
Cu o lună în urmă s-a produse mai mici. Au în­ certitudine o bătălie pen­ tă forţă de muncă expusă tatele. împreună, de fapt, ml de suitor. Avantajele a- dem
declanşat o bătălie pentru ceput să strîngă materiale­ tru eficienţă, o nouă do­ accidentării cît timp se a- am stabilit tehnologia pe cestei metode sînt eviden­ Buletii
flă în secţiunea de lucru,
economisirea a 10 000 kg le decupate, să le sorteze vadă că aceşti oameni har­ în al doilea rînd se punea care o folosim în prezent. te, dovedite. zică i
ţările
de fire pînă la sfîrşitul a- după culori şi tipuri de fi­ nici şi pricepuţi sînt hotă- problema creşterii vitezei — în ce constă ea ? LIVIU BRAICA înregi.*
nului. Semnalul de începe­ re, să le croiască şi. să le rîţi să contribuie prin toa­ de înaintare. Anual, la mi­ — într-un cadru de sus­ rală;
11.05 I
re l-au dat cei de la „crea­ trimită la atelierul de te mijloacele pe care le au na noastră trebuie să se ţinere a instalaţiei, un per­ lor...;
ţie". Un sfert din numărul creaţie, unde se transfor­ la îndemână la înfăptuirea ..bată" circa 1 000 ml de forator PG-80 sau PK-60, Valenţele practicii Buletii
noilor produse au fost re- măreţelor- sarcini ale cin­ suitor, pentru ca producţia necesarul de capete detaşa­ limbii
mă in mănuşi, botoşei, că- să poată fi realizată. In al bile şi doi mineri care di­ şcolare / ştiinţif
proiectate înainte de a a- ciuliţc. cinalului calităţii si efi­ rijează operaţiunea. ră rac
junge în fluxul de produc­ cienţei. treilea rînd este vorba de­ ■Maistrul Mtlioă Pană, la 3;
După cum aprecia şofa spre necesitatea reducerii — Cum se lucrează ? lor; 1
ţie. Apoi, cei de la „trico­ substanţiale a costurilor. — Se perforează mai şeful atelierului de repa­ 16.05 t
tat" au sesizat că rînduj'ile atelierului creaţie, inginera DORIN CORPADE raţii maşini miniere, de la 16,20
Emilia Năforniţă, dacă nu 16,25 H
suplimentare de la garni­ Liceul industrial nr. 1 De­ Edmoi
turi se deşiră (în virtutea s-ar recupera aceste de­ va, se ocupă cu răspunde­ donatt
procesului tehnologic) si şeuri, anual s-ar pierde re de elevii săi, destăinuin- vertisi
A lm au
du-le cu tact şi răbdare .„se­
devin pur şi simplu deşe­ cam 5 000 kg de fire. rictăţi
cretele" meseriei alese. O- diojun
rele de practică, întâlnirea ai şla
dumm
cu „meşterul", sînt întot­ într-o
Modernizarea fluxului tehnologic deauna interesante, cu... mu zic
surprize. Elevii le aşteaptă stop r
cu satisfacţie, ştiind că de
prin asimilări fiecare dată învaţă ceva
nou. Învaţă să devină buni-
meseriaşi, oameni de încre­ u:
în puţinii ani de cînd Acţionînd cu pasiune, dere, pregătiţi pentru via­
DICV
s-a constituit, colectivul U- permanent, în această di­ ţă şi minerit. Tehnica mo­ Iul m
nităţii de bunuri metalice recţie, rezultatele în pro­ dernă, mecanizarea se -ex­ nii (/
Brad a dat numeroase do­ ducţie n-au întârziat să a- tind tot mai mult în acti- Cobra
vezi de hărnicie, perseve­ pară. Atît în ce priveşte ra); ]
(Sider
renţă şi spirit întreprinză­ creşterea gamei sortimen­ Liceul industrial (Arta)
tor în ce priveşte organiza­ tale, cit şi din punct de nr. 1 Deva că (
rea muncii şi moderniza­ vedere estetic, funcţional TROŞ,
de an
rea, prin forţe proprii, a şi calitativ, astăzi umbre­ vitatea din subteran, acum Malim
procesului de producţie. lele şi trusele şcolare fa­ fiind nevoie mai mult ca LUPE]
(Cui tu
Fiind o unitate cu un bricate la Brad sînt tot mai oricând de mine®, tehni­ teni (
profil mai deosebit (pon­ apreciate. Dovadă că sînt cieni, de muncitori Specia­ CAN :
întreprinderea de tricota jc tip lină Hunedoara. Maist t ul Constantin Bărtralescu, îm­
derea în producţie o con­ solicitate şi ia export. preună eu un grup dc tricoteze, discută despre calitatea produselor. lişti în maşini miniere, ca­ fărul)
stituie umbrelele de dife­ Care sînt ultimele nou­ pabili să te exploateze co­ drago.*-
TRIL^
rite tipuri şi trusele şco­ tăţi ? rect, la capacitate, să le re­ (Munc
lare)* oamenii muncii de — Una dintre ceie mai pare la timp şi bine. Prin Acţiur
aici au fost, încă de la în­ importante — continuă in­ ifalerifisaraa superioară grija maistrului instructor (Munc
Fontai
ceput, siliţi să se descurce ginerul Ioan Faur — este Mitică, a altor cadre, -se (Retez
mai mult singuri, în pri- cea realizată de un colec- formează asemenea munci­ pentru
s plantelor - sursă de benefici tori. şic); (
roman
— Din moment ce pre­
pe în.
Unitatea de i metalice Brad gătim elevii pentru mine­ nerul)
începînd cu aproximativ rora astăzi valorificăm su­ ingeniozitate, ci şi în cele­ rit — sublinia maistrul Pa­ granţi
un an in urmă, la Între­ perior uleiurile eterice. lalte laturi ale activităţii. nă — este firesc să şi cu­ ra); C
timid
vinţa dotării tehnice. Din tiv, avîndu-1 in frunte pe prinderea „Plafar" Orăştie — în ce mod le valorifi­ Pînă nu demult, plantele noască maşinile pe care de cui
două motive. Erau un co­ electricianul Steiian Me­ s-a produs o schimbare în caţi superior, care-i dife­ care se prelucrau şi se ex­ vor lucra, sau le vor repa­ tanul
lectiv mic, în formare, cu drea. Despre ce este vor­ organizarea procesului de renţa faţă de ce făceaţi pediau beneficiarilor din ra, să poată interveni cînd BRAZ
LAN:
un plan adecvat la posibi­ ba ? Foarte multe dintre producţie, schimbare meni­ înainte ? ţară şi străinătate erau este cazul. De pildă, repa­ sa dc
lităţi şi, apoi, nici nu prea subansamblele umbrelelor tă să ducă, prin moderni­ — Şi înainte extrăgeam vîndute la preţuri de ma­ raţiile capitale pe care le Logod:
existau în ţară utilaje şi şi ale truselor se prelu­ zarea instalaţiilor si teh­ uleiuri din diferite plante terie primă, deci mai scă­ executăm la maşinile de Escadi
rători
dispozitive pentru execu­ crează la cald. Pentru a- nologiilor de lucru, la creş­ şi frunze (coriandru, chi­ zute. De ce ? Fiindcă în­ încărcat MIS-1 P, sînt deo­ mina).
tarea subansamblelor nece­ ceasta foloseam încălzirea terea substanţială a eficien­ mion, pin, fenicol, brad treprinderea nu avea în sebit de utile in pregătirea
sare confecţionării produ­ cu flacăra oxigaz (o com­ ţei în întreaga activitate. etc.), dar îl livram sub dotare o maşină de tocat profesională a viitorilor
selor amintite. binaţie de gaz de butelie Ideen de nou, pentru plante. Trebuia adusă din muncitori: sînt complexe
şi oxigen). Pe lingă faptul creşterea rentabilităţii, şi-a import şi costa în jur de şi impun un număr însem­
— Am înţeles — ne spu­
nea inginerul Ioan Faur, că aveam probleme cu ca­ făcut loc mai întâi în ghi­ „Plafar" Orăştie un milion de lei. Atunci nat de operaţii — trasare, Timj
şeful unităţii — că pentru litatea, costurile de pro­ di rea celor de aici, a con­ a intrat în acţiune conştiin­ îndreptare, găurire, fileta-, ziua o
a ne putea executa ritmic ducţie erau foarte mari ducerii unităţii, a colecti­ ţa muncitorească. Oare noi re, înlocuteea unor piese, me în
planul, pentru a fabrica (preţul gazului de butelie vului. Cum putem deveni formă brută. Astăzi nu nu sîntem în stare să fa­ montare ş.a., întocmai cum cerul
produse de calitate, cu ca­ şi al oxigenului, transpor­ mai rentabili, mai eficienţi mai procedăm aşa, ci îl cem o asemenea maşină ? prevede programa şcolara noros.
late c
re să ne Impunem pe pia­ tul etc:.). Mai interveneau in producţie? Prin valori­ rectificăm, obţinînd 10 sor­ — şi-au spus într-o zi in­ şi cum se întâmplă în rea­ însoţii
ţă, pentru a ne uşura mun­ şi stagnări in producţie, ficarea superioară a mate­ timente de uleiuri superi­ ginerul Gheorghe Gîrjob litate. î.n acest ăn am re­ trice.
ca, trebuie să ne punem cînd nu reuşeam să ne a- riei prime, deci a plante­ oare, solicitate jn indus­ şi meseriaşii de la atelie­ parat două maşini pentru derat
porare
capul la contribuţie, să con­ provizionăm la ţim-p. ,A- lor, ierburilor s.i fructelor rul mecanic. .De la gînd întreprinderea minieră Boc­ est. T
cepem şi să realizăm, prin cum, datorită unui dispo­ recoltate din pădurile şi tria de parfumuri şi cos­ la faptă n-a fost doar... şa, în 1981 însă am rea­ vor fi
ali­
industria
în
metice,
forţe proprii, scule, dispo­ zitiv electric cu încălzire pajiştile naturale, mai e- mentară (producem mari un pas, dar cert este că lizat patru. Şi nu am avut 12 gra
între
zitive, chiar utilaje, care locală, realizat prin auto­ x.ac.t prin prelucrarea aces­ cantităţi de ulei de tămîie astăzi aici funcţionează cu nici o reclamaţie, benefi­ Prog
să conducă la creşterea dotam de colectivul amin­ tora în mai multe etape, indigen, ce se utilizează la bune rezultate maşina de ciarul — IM. Baia de Ărieş interv;
productivităţii, a calităţii tit, am eliminat toate nea­ pentru obţinerea unor pro­ obţinerea aromelor alimen­ tocat plante „made in Pla­ — fiind mulţumit de ca­ vreme
produselor, la eficienţă cît junsurile. Mai mult, a cres­ duse noi, de calitate, care tare) şi în cea farmaceuti- far", realizată de colecti­ litatea reparaţiilor presta­ zire c
mai mare. Sîntem un co­ cut calitatea şi durata de să poată fi utilizate nu '■â (unde livrăm diverşi vul amintit. Astfel a cres­ te. Au cîştigat şi elevii, a- lat vo
racter
lectiv mic, dar avem un utilizare a sculelor şi ma­ doar în industria farma­ cut eficienţa activităţii vind acum o altă imagine de des
triţelor de pe maşini. Tot ceutică. •derivaţi necesari fabricării prin livrarea jp.lanleior sub despre mină, despre ceea tul vr
nucleu de buni meseriaşi, •în acest an, am mai reali­ — Pornind de la acest medicamentelor). Faţă de formă d.e produs finit, la ce se. întâmplă în abataje, intens
cu experienţă şi mai ales zat cîteya dispozitive la deziderat — ne spunea re­ 1080, cînd le livram doar un preţ mult mai mare. dar s.i şcoala. Pentru că vest.
întreprinzători şi ţnereu trusele şcolare (dispozitive cent Traian Cădariu. ingi­ Fiecare reparaţie aduce li­ La
.dornici de .progres — cum mecanizate de îndoit ramă nerul şef al întreprinderii sub formă brută, aslă/.i 70 Urmarea Concretă a aces­ ceului 45 000 de lei. Efi­ roasă
tor preocupări ? în peri­
sînt ,Ioan Florea, Steiian fierăstrău, ,de prelucrat —, am început să ne re­ la sută din uleiurile pro­ oada trecută din acest an cienţa practicii de acum se Vor (
de pl<
Medrea, Pompiliu Plic, cleşti, de frozţue-aj listare structurăm procesul tehno­ duse fac parte din catego­ planul do beneficii ai în­ va regăsi însă mult mai eărciîr
Ioan Toder.aş — care .des­ .rindele ş.a.), care au dus logic, prin dezvoltarea u- ria celor rafinate superior. treprinderii a fost depăşit bine în mine, în abataje, nrrzen
In 50-
făşoară o activitate deose­ ta creşţer.ea de 5—6 ori a nor instalaţii moderne Dar nu n.umai pentru cu 236 la sută. acolo unde vr lucra ab­ tMetPf
bită pe linia modernizării .productivităţi muneji. (multe construite prin au- producerea uleiurilor ş-a solvenţii noştri. Tufuri
procesului tehnologic. M. CRIVĂŢ todoţare) cu ajutorul că­ acţionat cu răspundere şi MiRCEA LEPÂDATU 1. CRIŞAN