Page 49 - Drumul_socialismului_1982_06

VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE A

TOVARĂŞULUI RKOtAE CEAUŞESCU

!n republica irak

Ţ o v a r ă ş u l Nicolae ma faţă de conducătorul
Ceauşescu, secretar general partidului şi statului nos­ vor marca o contribuţie de
al Partidului Comunist. Ro­ tru. Făcîndu-se ecoul gîn- cea mai mare însemnătate
mân, preşedintele Republi­ durilor şi sentimentelor în­ la extinderea şi întărirea
cii Socialiste România, a tregii naţiuni, buoureştenii prieteniei şi colaborării
plecat, miercuri dimineaţa, au adresat tovarăşului dintre România şi aceste
în vizite oficiale de priete­ Nicolae Ceauşescu un căl­ ţări, în folosul şi spre bi­
nie în Republica Irak, la duros- „Drum bun" şi i-au nele popoarelor noastre, al
invitaţia secretarului gene­ cauzei păcii, înţelegerii şi
ral al Partidului Baas A- urat succes deplin în vizi­ cooperării internaţi ona.1 e.
rab Socialist, Saddam Iiu- tele pe care le întreprinde
Anul XXXIV, nr. 7 652 JOI, 17 IUNIE 1982 4 pagini - 50 bani
ssein, preşedintele Repu­ în Trăit şi Iordania, expri- (Continuare îh pag, a 4-a)
blicii Irak, şi în Regatul
Haşemit al Iordaniei, la in­ începerea convorlîfrSîor ofÎGiale
vitaţia Maiestăţii Sale re­
după-amiază,
PÂRTTOl— CEAUŞESCU —PAGE gele Hussein Ibn Tăiai şi au Miercuri la Bagdad, secretarul general al Parti­
început,
a reginei Noor.
Arai)
Socia­
dului
Baus
în­
Vizitele conducătorului convorbirile oficiale Nicolae list, preşedintele Republi­
v
a r ă ş u
l
t o
tre
cii. Irak.
Marşul şi mitingul pentru pace ale partidului şi statului nos­ Ceauşescu. secretarul ge­ Convorbirile se desfă­
tru în Irak şi Iordania con­
stituie o contribuţie de cea neral al Partidului Comu­ şoară îhtr-o atmosferă de
nist
Român,
preşedintele
mare
mai
la
însemnătate
oamenilor muncii din Petroşani dezvoltarea bunelor colaborare Republicii Socialiste Româ­ prietenie, înţelegere şi res­
relaţii
nia, şi Saddam Hussein,
pect reciproc.
prietenie
şi
de
multilaterală care s-au sta­
Mii de oameni, ai muncii ale tovarăşului Nicolae tră de cărbune a ţării ex­ tornicit între România şi înîîSnire protocolară
— mineri la întreprinderi Ceauşescu. Din piepturile presia voinţei noastre de a aceste ţări, precum şi cu
le miniera Petrila, Lonea, miilor de oameni aflaţi în ne apăra munca şi viaţa celelalte state şi popoare T o v a r ă ş u 1 Nicolae P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
Livezeni, Dîlj.a,. Aninoasa, marş se scandau lozinci, noastră paşnică, pentru a arabe, în folosul reciproc, Ceauşescu, secretar general Ceauşescu şi Saddam Hus­
constructori, de locuinţe chemări la lupta pentru putea extrage mai mult al cauzei păcii, destinderii, al Partidului Comunist sein au dat o înaltă apre­
sau obiective industriale, pace, pentru o lume mai cărbune pentru ţară, pen­ înţelegerii şi cooperării in­ Român, preşedintele Repu­ ciere dialogului româno-
muncitoare la f a.b r i c a dreaptă şi mai. bună, se tru bunăstarea ei şi a. fa­ ternaţionale. blicii Socialiste România, irakian la nivel înalt, re-
de tricotaje, studenţi, şi e- exprima hotărârea. fermă a miliilor noastre. Sîntem a- T o v a r ă ş u l Nicolae s-a întilnit, miercuri după- levînd marea lui însemnă­
levi s-au reunit, l-a Petro­ minerilor Văii Jiul-ui de a lături de întreaga naţiune Ceauşescu este însoţit în amiază, cu Saddam Hus­ tate pentru promovarea şi
şani, înti'-un impresionant susţine din. toată; inima, română în lupta sa pentru aceste vizite de tovarăşii sein, secretarul general al adîn.cirea relaţiilor priete­
jnarş al păcii, încheiat pe cu fapte de muncă,, iniţia­ pace, pentru a se asigura Ion Dincă, prim viceprim- Partidului Baas Arab So­ neşti româno-irakiene, pre­
'qiiul „JiuL“ din Petro- tivele de pace ale tovară­ dreptul fundamental al fie­ ministru al guvernului. Şte­ cialist, preşedintele Repu­ cum şi profunda lor sem­
şau., cu mitingul pentru şului Nicolae Ceauşescu, cărui popor la viaţă, pace fan Andrei, ministrul afa­ blicii Irak.
pace şi dezarmare. secretarul general al parti­ şi libertate". cerilor externe, de alte Cu acest prilej, cei doi nificaţie în sfera vieţii in­
Uniţi în coloane de marş dului nostru. Au luat apoi cuvî-ntul persoane oficiale. conducători de partid şi de ternaţionale.
ale păcii, asemenea unui Coloanele venite din di­ minerul şef de brigadă Ni­ Ceremonia plecării s-a Convorbirile dintre cei
imens cîu. ce îşi adună ar­ feritele părţi ale oraşului colae Dinescu, de la între­ desfăşurat pe aeroportul stat au avut un prim doi preşedinţi s-au desfă­
pele de la. munte, ei au s-au întâlnit ca într-un pu­ Otopeni. schimb de păreri în pro­ şurat într-o atmosferă de
pornit de la locurile lor de ternic şuvoi uman pe bu­ prinderea minieră Petrila, T o v a r ă ş u l Nicolae bleme bilaterale şi inter­ caldă cordialitate şi priete­
muncă, spre stadionul „Jiul" levardul Republicii; după cercetătorul ştiinţific Ni­ Ceauşescu a fost salutat, naţionale de interes co­ nie; de stimă şi înţelegere
din. Petroşani. Coloanele a- care. au intrat pe stadion. colae Oprea, de la Centrul la plecare, de tovarăşa mun. reciprocă.
flate în marş purtau sute Mitingul celor aproape Elena Ceauşescu, de tova­
de pancarte pe care 20 000 participanţi la. marş de cercetări pentru securi­ răşul Constantin Dăscăles- Dineu oficial
erau înscrise lozincile : a fost deschis- de- tovarăşul tatea minieră, Voichiţa Mi- cu, de alţi tovarăşi din
„Ceauşescu — Pace", Viorel Faur, prim-secretar cheş — preşedintele comi­ conducerea de partid şi de Secretarul general al un dineu oficial oferit. în
„Ceauşescu — România — al Comitetului municipal tetului municipal al femei­ stat. Partidului Comunist Ro­ onoarea sa de secretarul
Pace", „Nu războiului", de partid Petroşani, care a lor, pioniera Cristina Krac- Pe aeroport se aflau, de mân, preşedintele. Republi­ general al Partidului Baas
„Vrem pace pe pă-mînt", „Să spus: „întruniţi în acest asemenea, numeroşi locui­ cii Socialiste România, to­ Arab Socialist, preşedintele
triumfe pacea pe planeta miting,noi, locuitorii mu­ tus, elevă la Şcoala gene­ tori ai Capitalei, care şi-au varăşul Nicolae Ceauşescu, Republicii Irak, Saddam
noastră" etc. Se aflau. în nicipiului Petroşani, mine­ rală nr. 1 Petroşani. manifestat dragostea şi sti­ a luat parte, miercuri, ia Hussein.
coloane steaguri cu tricolo­ rii Văii Jiului, adresăm de
rul românesc, portrete pe această strămoşească va­ (Continuare în pag. a 2-a) o-a © a® o ea © a ® o © © «sa
INVESTIŢIILE
Valea Marii — un obiectiv
la care ritmurile de lucru
trebuie intensificate
Zăcământul metalifer de cu excavatoarele — ne spu­
la Valea Morii-Brad se si­ ne tehnicianul Virgil Bo-
tuează, între cele mai im­ eăeţ, care răspunde din
portante obiective ale ju­ partea întreprinderii de e-
deţului şi economiei naţio­ fectuarea descopertei. Din
nale, care trebuie să fie patru excavatoare lucrează
date cât mai repede în ex­ două. Maşinile, puţine care
ploatare. De aici se vor va­ sînt, stau la rând la încăr­
lorifica însemnate cantităţi cat. Cele două excavatoa­
de minereuri strict necesa­ re de 2,5 mc, aduse de cu­
re cerinţelor mereu cres­ rând de la întreprinderea
cânde ale economiei noas­ ..Progresul" Brăila, sînt de­
tre, aflată în continuă şi fecte. Unul a funcţionat cî-
multilaterală dezvoltare. teva ore, celălalt deloc.
I_______________________ Aspect din timpul mi tingului, de pace at oamenilor: muncii din Petroşani.___________________________ Cum acţionează construc­ Astăzi (8 iunie a.c.), a so­
torii pentru finalizarea a- sit, de la furnizor, o echi­
întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor şi cestui obiectiv, pentru re­ pă de depanare. Verdictul ?
Unele piese pot fi repara­
cuperarea
de
restantelor
circa 15 luni, datorate în- te numai la Brăila; în a-,
pregătirea secerişului presupun amplă tîrzierilor în avizarea şi a- capacitate.
ceste condiţii" lucrăm sui)
probarea investiţiei, cu ce
probleme se confruntă, ca­ Cîndt se vor realiza cei
mobilizare d® forţe şi organizare ireproşabilă S ro sînt stadiile de execu­ aproximativ un milion de
ţie, iată doar câteva din mc de descopertă, din care
IÎINE Şl LOC PENTRU Remus- Cornea, cîţiva coo­ de prăşit manual 5 ha cu RECOLTAREA întrebările la* care am cău­ pînă la această dată doar
MAE BINE... peratori, între care Ioan porumb şi 30 ha cu car­ FURAJELOR POATE tat. răspuns, cu prilejul u- 17 la sută sînt. transportaţi,
Bîc şi Gheorghe Fulga, au tofi. Lucrările în grădină ŞI TREBUIE GRĂBITĂ nei deplasări întreprinse pe deşi se lucrează din iulie
în cele trei unităţi agri­ întârziat cu sapa pe supra­ sînt întârziate. Din cele 15 ac est şantier. 1981 — greu. de apreciat.
;
cole cooperatiste cuprinse faţa ocupată de rădăcinoa- ha cu rădăcinoase s-au să- Acronim Oeo.ş, preşedin­ Am fost însoţiţi la toate Fără utilaje în stare de
în raidul nostru — C.A.P. se ce le-a fost repartizată. pal doar 10, din 20 ha cu tele C.A.P. Sîntandrei, ne-a «punctele de lucru de funcţionare, fără combus­
Sîntandrei, Timpa şi Bă- spus că recoltarea furaje­ Gheorghe Petrica, şeful tibil, mult timp fără an­
cia — principala lucrare a lor în unitatea pe care o compartimentului "investiţii velope, oricâtă bunăvoinţă
acestei perioade este între­ RAID-ANCHETA ÎN CONSILIUL conduce se desfăşoară co­ de la întreprinderea minie­ ai fi din partea I.M. Barza
ţinerea culturilor prăsitoa­ UNIC AGROINDUSTRIAL SIMERLA respunzător. Pînă în pre­ ră Barza. (se lucrează deja pe două
re şi a legumelor. La Sîn­ zent au fost însilozate 450 Primul popas — la cota schimburi, dar există con­
tandrei s-a încheiat, prăsi­ La C.A.P. Tîmpa praşi- ceapă s-au prăşit (a doua tone lolium, au fost cosite -j-620 m, de pe Valea Ar­ diţii şi pentru trei), pînă
tă a H-a la cartofi, s-a e- la I la, porumb s-a încheiat, oară) doar 15, iar din 16 ha 5 ha cu mazăre, 8 ha cu sului. în carieră, la desco- la 30 noiembrie a.c., după
fectuat tratamentul împo­ dar s-a întârziat mult. pri­ cu fasole s-au săpat 10. în trifoi, 5 ha de livadă şi pertă, lucrarea este execu­ cum prevăd graficele de
triva gândacului din Colo­ ma praşilă la cartofi. Mor­ această situaţie este de mi­ 15 ha cu iarbă în planta­ tată de beneficiar — I.M. execuţie, nu se va ajunge
rado şi a manei, s-a fina­ covii au fost prăşiţi ma­ rare cum ing. Lucia Ola- ţia cea nouă. Barza. Opt autobasculante la zăcământ.
lizat prima praşilă la po­ nual, dar cam superficial. ru, şefa de fermă, stă pu­ La C.A.P. Tîmpa au fost de 16 tone transportă ste­ Din carieră am coborât
rumb, iar la grădina de le­ La fasole nu s-a săpat: încă ţin în unitate. în ziua rai­ cosite 20 ha cu lolium, ca­ rilul excavat la halda „Ci- pe platforma de sfărâmare
gume se sapă ardeii, mor­ nimic. dului nostru a stat o jumă­ re a şi fost pus la adăpost, reşata", pe o distanţă de a minereurilor, amenajată
covii şi pătrunjelul. Parti­ La Băcia — cum ne-a peste 1 km. Ritmurile de
ciparea cooperatorilor la tate de oră, după t are a TRAIAN SONDOR lucru nu sînt însă cele L1VIU BRAICA
prăşit este numeroasă, dar, spus Ioan Barb, preşedin­ dispărut, fără un spună scontate. Iată şi de ce.
cum ne-a spus brigadierul tele unităţii, — mai sînt unde se duce. (Continuare in pag. o 3-a) — Avem mari necazuri (Continuare in pag. o 2-a)