Page 5 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 5
Sfiffiâfea M, Huita».' ,»s.
! U-3 Ă ^ L&CTUK/t
LA Zî ÎN AGRICULTURĂ
Participarea ia tainei, executarea lucrărilor
agricola la timp şi iii tasie condiţii -
obligaţii ale tuturor locuitorilor satelor!
Ionel Ghiara, Maria Şuia-
„Membrilor cooperatori, tuturor oame ga, Graţiela Popa, Ilona
Cercea, multe dintre ele
nilor muncii din agricultură în dubla !or ca trecute de 00 de ani, lu
litate, de proprietari şi de producători, le re crau de zor la udat şi
plantatul ardeiului gras.
vine înalta responsabilitate de a-şi îndeplini Pe rigolele trase de meca
toate sarcinile de muncă personale, de a-şi nizatorul I. Popa, un grup
de femei turnau apă cu
aduce întreaga contribuţie la realizarea pla căldările, iar altele plan
nurilor de producţie, la elaborarea şi înfăp tau. Se muncea greu. N-a
plouat deloc pe aici. Dar
tuirea măsurilor privind perfecţionarea acti oamenii se descurcă dacă
vităţii generaie a unităţilor agricole". vor să-şi facă datoria —
cum ne spunea Ilona Cer
PLENARA COMITETULUI CENTRAL (Din Legea organizării muncii şi pro cea. Avem femei de treabă
harnice.
Sîmbătă
am
şi
ducţiei în agricultură).
plantat 81 de rînduri cu
AL PARTIDULUI COMUNIST MÂN prăsitoare, plantarea culturilor
întreţinerea
şi
u-
darea legumelor, recoltarea
Sub preşedinţia t o v a r ă ş u l u i îndreptată spre înfăptuirea măreţu şi depozitarea furajelor
Wicolae Ceauşescu, secretar gene lui ţel înscris în Programul parti sînt lucrări care nu sufe
ră nici o amânare şi la e-
ral al Partidului Comunist Român, dului, în hotărîrile Congresului al fectuarea cărora trebuie să
marţi, 1 iunie, la Ateneul Român, au XH-Iea — făurirea socialismului şi participe toţi locuitorii sa
început lucrările Plenarei lărgite a comunismului pe pământul României. telor, Importanţa acestor
Comitetului Central al Partidului în încheierea expunerii, partici sarcini şi obligaţia de a
participa la muncă trebuie
Comunist Român. panţii la plenară au ovaţionat în înţelese de către toţi. în
La propunerea Comitetului Po delung pentru Partidul Comunist această direcţie trebuie să
litic Executiv al C.C. al P.C.R., ple Român, exponentul năzuinţelor vi acţioneze şi munca politico-
nara a adoptat în unanimitate ur tale ale naţiunii, forţa politică con educativă, întreaga activi
mătorul punct la ordinea de zi: ducătoare a societăţii noastre socia tate de partid.
-=sC® privire la stadiul actual al liste, pentru secretarul său general, CIND MAJORITATEA
edificării socialismului în ţara noas tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care COOPERATORILOR P<îtru Mihuţ, Mi hai Gabor şi Tiberiu Bal, dc Ia Asocia
tră, la problemele teoretice, ideo îşi consacră întreaga energie şi pu ASUDĂ TRĂGÎND ţia economică intercooperatis tă Bărăşti ară imediat ce s-a
r* îoKat masa verde.
logice şi activitatea politică, edu tere de muncă înfloririi continue a CU SAPA, UNU
„TRANSPIRA*
cativă a partidului. patriei, în deplină libertate şi inde TRĂGÎND CHIULUL bu, Domnica Busuioc, Sil ardei. Acum plantăm zilnic
La lucrările plenarei lărgite parti pendenţă, bunăstării şi fericirii po via Suba, Cornelia Tămaş, cîte un hectar. în această
Maria
peste
Trecînd
cipă, împreună cu membrii şi mem porului român, cauzei socialismului C.A.P. Lăpuşnic ogoarele Lucreţia Crişovan, Crişovan, săptămînă — a ţinut să
precizeze Traian Suba, pre-
Maria
Brînduşa,
ne-am
brii supleanţi ai C.C. al P.C.R., 360 şi păcii în lume. Ei au reafirmat ho oprit la grădina de legume Maria Cărmăzan, Elena N. BADIU
de invitaţi — cadre care îşi desfă tărârea nestrămutată a clasei mun unde zeci de femei, între Drăghincea, Lucreţia Mihu-
şoară activitatea în organe şi orga citoare, a ţărănimii şi intelectuali care Maria Ciur, Maria Ci- ţescu, Andronic Luncan, (Continuare in pag. a 3-a)
nizaţii de partid, de masă şi obşteşti, tăţii, a tuturor oamenilor muncii —
în economie, precum şi în domeniul români, maghiari, germani şi de alte
muncii politico-educative, culturale, naţionalităţi — de a urma şi în
cercetării ştiinţifice, învăţământului, făptui neabătut politica internă şi
presei şi radioteleviziunii. externă a partidului şi statului nos
întîmpinat cu vii şi puternice a- tru, care corespunde în cel mai
plauze, tovarăşul Nicolae Ceauşescu înalt grad intereselor şi aspiraţiilor
a luat cuvîntul în prima parte a lu fundamentale ale poporului.
crărilor plenarei lărgite prezentînd în cursul după-amiezii, au înce
0 amplă expunere.
Definind în mod ştiinţific etapele put dezbaterile generale care se
parcurse de societatea românească desfăşoară sub semnul importante
şi stabilind cu claritate orientări şi lor idei şi orientări cuprinse în ex
sarcini de viitor, ampla expunere a punerea secretarului general al mmmş
1 “tarului general al partidului a p a r t i d u l u i , tovarăşul Nicolae
fost primită cu profundă satisfacţie Ceauşescu.
şi deplină aprobare de toţi cei pre Au luat cuvîntul tovarăşii: Con
zenţi şi subliniată în repetate rîn stantin Dăscălescu, Pavel Aron, E-
duri cu însufleţite aplauze şi urale, mil Bobu, Iosif Szasz, Ion Stoian,
constituind un document-program Ştefan Pascu, Gheorghe Pană, Leo-
de o inestimabilă valoare teoretică nard Constantin, Eduard Eisenbur-
şi practică pentru activitatea comu ger, Alexandrina Găinuşe.
niştilor, a tuturor cetăţenilor ţării, Lucrările plenarei continuă. C.A.P. Ţebea. Ilie Berczeştean face prima prasilă mecanică Ia porumb.
© . © o _ ® ® _ © _ • o _ o - o — © _ © _ © — ® _ ® — o — o _ ® — © — © — • — ® ~ — o — © —
Pe şantierele de locuinţe din Deva Sărbătorirea zilei de 1 Iunie
Ritmurile de lucru sînt bune, dar este necesară „Cîntăm
mai multă ordine în gospodărirea materialelor capUăua fiewcită
Redacţia ziarului nostru, erau depozitate în spaţii a- un mijloc de a rezolva o- Dacă in ce priveşte apro ţ Copiii şi-au sărbătorit, tării lor la regimul de ac- \
cu sprijinul Miliţiei muni coperite. Toţi oamenii din dată această problemă ? vizionarea cu panouri, l ieri, in seninul pragului de tivitate şcolară“ (Erica Bur- ţ
cipiului Deva şi al Su subordinea celor doi gestio La blocurile 51 şi 52 din maistrul Călin avea drep J vară, ziua lor. Toate încă- dulea — Hunedoara), „Ob <
cursalei judeţene a Băncii nari, Auguslin Iacob şi zona gării nu putem spune tate, în schimb n-avea a- ) perile grădiniţelor şi creşe- servaţia - mijloc de îmbo- I
de investiţii, a efectuat un Gheorghe Hulubă, se aflau că nu se lucra. La „51“ se tunci cînd încerca să argu l lor s-au împodobit sărbăto- găţire şi activizare a voca- \
raid pe şantierele de lo la datorie. Gheorghe Hu executau finisajele interi menteze că în privinţa bu ■ reşte, iar asfaltul străzilor bularului" (Lidia Munteanu I
cuinţe din Deva. Cum ac lubă ne spune, lucru pe oare şi exterioare, iar la nei gospodăriri şi utilizării I u ucvciin, pun inycniuuiu- _ ueva), ,Xopil - meaiU, (
a devenit, prin ingeniozita- _ Deva), „Copil - mediu, -
ţionează constructorii pen care l-am constatat şi con „52“ constructorii încercau judicioase a materialelor ) tea, fantezia şi talentul mi- modei şi motive ale vieţii" '
tru respectarea graficelor cret, că sînt în curs unele să recupereze cele cîteva nu sînt neajunsuri. Oare { C ct0 0 lume a co ' (Monica Grigore — Hune- \
'!°J. P' !'\
de execuţie şi predarea la lucrări de amenajare la zile rămase în urmă faţă ce tehnologie de construc > pilăriei fericite. doara), „Educarea morai- l
termen a obiectivelor, care clădirile vechi aflate în in de grafice, din cauza unor ţie pţevede să faci ţăndări ' La Deva, sărbătoarea a politică şi patriotică la pre- '
ia pre- •
sînt preocupările acestora zeci de bucăţi de cărămidă \ fost inaugurată de simpo- şcolari" (Petronela Mogoş )
în scopul creşterii calităţii, sau numeroase plăci de \ zionul „Copil — mediu, mo — Vulcan) au translormat ^
întăririi ordinii şi discipli b.c.a. ? i del şi motive ale vieţii", or- lucrările simpozionului in- 1
nei la ‘fiecare punct de lu Lingă blocul 14, de pe ' ganizat de Inspectoratul tr-un instructiv schimb de /
cru, bunei gospodăriri a strada M. ICogălniceanu, ţ şcolar judeţean şi Consi- experienţă pentru pârtiei- )
materialelor etc. ? Redăm dăm peste o altă grămadă l liul judeţean al Organizaţiei panţi. O expoziţie de pictu- i
pe scurt, principalele con cinta depozitului. Odată fi lucrări de deviere ia reţe mare de b.c.a. spart. între I pionierilor. Comunicările : ră, deschisă in holul casei I
statări. nalizate, va spori suprafa lele subterane. După cum bat de unde provine, mais > „Literatura pentru copii şi de cultură, prezintă „Lumea ’
Depozitul de ' materiale ţa acoperită de depozitare. aveam să aflăm de la mais trul Viorel Chifor, şeful \ elevii liceelor pedagogice“ de azi văzută de copii" in ţ
din zona gării. Spre deose Aspectele menţionate nu trul Gheorghe Călin, şeful punctului de lucru, ne spu i - de prof. Lidia Jugulan peste 100 de lucrări, incăr- i
bire de alte dăţi, aici lu ne-au împiedicat însă să punctului de lucru, „oameni ne că a adunat toate res J (Timişoara) şi prol. Maria cate de sinceritate şi puri- i
crurile s-au schimbat mult vedem şi grămada mare de sînt suficienţi, dorinţa de
fier vechi amestecată cu turile din zonă, pentru a i Toma (Deva), „Formarea tate. Sărbătorirea zilei co- 1
în bine, în ce priveşte mo a recupera timpul pierdut t premiselor concepţiei ştiin- ;i i j dstigat îi in trumu- ^
p u u a
dul în care sînt depozitate gunoaie, ce s-a adunat de există, în şantier sînt con acoperi terasa blocului. 1 ţilice despre fenomene din ţ ; / tera centrală a (
se e c nc ar
şi păstrate materialele. Că cîţiva ani într-o margine a diţii de muncă bune dar... Este bine că se recuperea- ţ natură in cele 4 anotim- oraşului reşedinţă de judeţ !
rămizile, fierul-beton, ma curţii. Lucrătorii din depo nu este un panou T3 (! ?) purr (educatoare irina Da- *
terialul lemnos sînt stivui zit ne-au spus că deşi au pe care nu l-am primit în MIRCEA LEPÂDATU, vid — Deva), „Modalităţi LUCIA LICIU \
te în ordine, pe sortimente solicitat, nu au primit uti că. Din această cauză nu ACHIM NICH1F, de pregătire a copiilor de---------------------------------------- —- (
şi categorii de urgenţă în laje să încarce şi să expe putem monta planşeul la ŞTEFAN PÂRVÂNESCU 5—6 ani în vederea adap- (Continuare in pag o 3-a) /
livrare. Uşile, ferestrele, dieze deşeurile respective. nivelul doi, deci ne îngus J
parchetul, plăcile p.v.c. Oare chiar nu se găseşte tăm frontul de lucru". {Continuare în pag. a 2-a)
