Page 50 - Drumul_socialismului_1982_06

pag. I DRUMUL SOCIALISMUL

PA8TIDUL — CEAUŞESCU - PACE Mobilizaţi de organe­
t o „SĂPTĂM1NA PIONIE- re prin calitatea lui. Ceea le şi organizaţiile de
l RIEI“, declanşată odată cu !m preajma ce Instructorul cerculuj^ de partid, comuniştii, toţi
sosirea vacanţei de vară, balet, coregraful Istvan Me­ oamenii muncii din în­ IX,00 Telex
Morşul şi mitingul pentru l este menită să intimpine zel, urmăreşte prin cursurile treprinderile judeţului 11.05 Şcoala
prin acţiuni politico-educa- Ziiei organizate cu copiii în nostru, care execută şi şcoală
tive Ziua pionierilor. In vîrstă de 7—13 ani — dez­ livrează produse la ex­ pomj
pace ale oamenilor muncii tpate unităţile de pionieri voltare fizică armonioasă, port, acţionează cu res­ n,25 Film
din judeţ au loc, în aceste graţie, sensibilitate - a re­ ponsabilitate p e n t r u şi u
<Xul M
la
din Petroşani zile, acţiuni de muncă pa­ pionierilor levat impresionant specta­ realizarea ritmică, calita­ 12.15 Un vi
parametri
înalţi
colul de luni după-amiază,
triotică, vizite la obiective
t istorice şi social-economice, Gabriela Munteanu, Diana tivi, a sarcinilor de activii
logică
(Urmare din pag. 1J gul care s-a desfăşurat în l drumeţii, excursii. „Unităţile tuit p e lingă Cosa pionie­ Mezei, Ivone Christ, Ramo- plan la acest important 12,35 Cintec
oraşul Petroşani, vechi rilor şi şoimilor patriei din
de pionieri din municipiul oraş, a susţinut, luni după- na Răfăială, Karin Grun, Ml- indicator economic. Ca ogoart
centru minier al României Deva - ne informează Fe- haela Jalbă, Diana Lâsconi, urmare, în primele cinci eînteci
într-o atmosferă însufle­ socialiste, îşi exprimă con­ amiază, două spectacole la luni din an, la nivelul 16.00 Telex
ţită de profundă responsa­ licia Morar şi Alina Pirvu, sala „Arta" din Deva. In- Maria Matei, zeci şi zeci judeţului, prevederile Ia 16.05 Un v
bilitate, participanţii la vingerea că problemele în­ de la subredacţia „Voci ti­ mănunebind un program de copii, cascadă de talen­ activit
logică
marşul şi mitingul pentru scrise pe ordinea de zi a nere“ - şi-au îndeplinit muzical-coregrafic - or­ te, îşi împlinesc, la şcoala export au fost depăşite 16,25 lor dai:
pace au adoptat textul li­ celei de-a- Il-a sesiuni spe­ angajamentul de muncă chestră şi grup lolk (condu­ armoniei şi frumuseţii, edu­ menta
caţia estetică şi civică.
nei telegrame adresate C.C. ciale a Adunării Generale patriotică asumat pentru a- se de prof. Gh. Muscă), 16,40 Revist
ii P.C.R., t o v a r ă ş u l u i a O.N.U. consacrată dezar­ cest an în proporţie de 70 dansuri populare (prot. Şte- « FAZA JUDEŢEANĂ A Depăşirea pianului Româi
la sută. Pionierii au colec­
Nicolae Ceauşescu, secreta­ mării vor fi examinate cu tat 50 000 kg hirtie, 10 000 fan Palcu) şi modeme COMPLEXULUI APLICATIV 17.00 Studia
rul general al partidului, atenţia şi înţelegerea pe kg textile, 150 000 de sticle (prof. Lucia Felea), gimnas­ „PENTRU APĂRAREA PA­ de export pe judeţ 18.00 lui închid
precum şi o moţiune către care le reclamă, că se va t şi borcane, 130 000 kg fier tică artistică realizată de TRIEI" (clasele a Vll-a şi 20.00 Teleju
sesiunea specială a Adună­ da dovadă de raţiune şi şi materiale neferoase. Prin şoimii grădiniţei cu program a Vili-a) s-a desfăşurat la 20.30 Actua!
rii Generale a O.N.U., con­ răspundere, âdoptîndu-se j taberele de muncă patrio­ prelungit (educatoare Ilea­ baza sportivă a Şcolii ge­ cu 41,7 milioane lei, că
sacrată dezarmării, în care un ansamblu de măsuri tică, organizate in cadrul na Indrieş) - spectacolul o nerale nr. 6 din Petrila, cu realizîndu-se, faţă de a- 20,50 Un V
activit
se spune între altele ; practice, în consens eu de­ \ etapei municipale a acţiu­ argumentat artistic generi­ sprijinul Statului major al ceeaşi perioadă a anu­ logică
lui trecut, mai mult cu
„însufleţiţi de profunde zideratul popoarelor de a ţ nii „Tot inainte“, pionierii cul sub care s-a desfăşurat. gărzilor patriotice din mu­ 300 milioane de Iei pro­ 21.15 Semni
sentimente de responsabili­ fi eliminat pericolul războ­ î deveni s-au obligat să-şi nicipiul Petroşani. Primele ducţie destinată pieţe­ 21.30 pentri
Viaţa
tate faţă de viitorul ome­ iului şi a se promova des­ sporească participarea la • CERCURILE ARMONIEI locuri In întrecere au fost lor străine. De remarcat vast j
nirii, miile de participanţi tinderea, cooperarea şi pa­ recoltarea plantelor medici­ Şl FRUMUSEŢII. Casa de ocupate de echipajele şco­ că o mare parte a de­ vitate
gică
la marşul păcii şi mitin­ cea în întreaga lume“. t nale, să-şi realizeze 75 la cultură din Deva a găzduit lilor generale nr. 4 Vulcan păşirilor s-a înregistrat 21,55 Din al
sută din angajamentul a- spectacolul membrilor cer­ (locul I), nr. 1 Crlşcior (II) pe relaţia vest, planul la frumo
devize libere fiind rea­
popul;
cului de balet al aşezămîn-
întărind economia ţârii, t sumat pentru întregul an". tului, moment care a mar­ şl nr. 4 Hunedoara (locul lizat în proporţie de 109 22.15 Teleju
III). Următoarele locuri au
la sută. Dintre unităţi­
* „CiNTĂM COPILĂRIA cat încheierea cursurilor. fost ocupate, în ordine, de le economice, cele mal
apărăm pacea şi fericirea ei FERICITĂ" . Sub acest ge­ Candoarea, armonia, fru­ şcolile generale Ohaba, bune rezultate le-au ob­
neric, ansamblul artistic a! museţea, graţia s-au întilnit Câlan, nr. 2 Orăştîe, 6 De­ ţinut Combinatul side­
în sala de apel a între­ la sectorul IV, spunea: pionierilor din Brad, consti- intr-un minispectacol - ma- va, Sîntămăria-Orleo. rurgic Hunedoara, între­
prinderii miniere Lupeni, „Sintem conştienţi de peri­ l prinderea chimică Or<* JT) DEVA: <
tici (Pairi
schimbul. II este prezent a- colul care planează asupra tic, întreprinderea; „2 Mahmudia
proape în totalitate. De da­ omenirii. Şansa de a fi sal­ lianţi Deva, Inspectora­ DOARA:C
(Flacăra);
i c Deva ş.a.,
tul s i l v
ta aceasta, un alt apel — vată de acest pericol este ale căror colective s-au nă (Sidcri
apelul la raţiune, ,1a pace unirea voinţei popoarelor preocupat consecvent diu pe ma
Fiul mur
şi dezarmare — este moti­ în a cere să se treacă ne- pentru utilizarea optimă torul); Pi
dent la i
vul care i-a strîns laolaltă. întîrziat ia dezarmare şi în C.S. Hunedoara, mecani­ a capacităţilor de pro­ Destinaţia
Un panou impresionant do­ primul rînd la dezarmare că 1.' Comunistul Ion Gos- ducţie, lărgirea gamei lembric);
lian este strungar în schim­
mină sala. Pe e! se poate nucleară. întărirea econo­ sortimentale a produse­ romantice
CAN ; Sup
mică a ţării este calea cea bul A. Execută lucrări de lor şi creşterea calităţii
citi: „Planeta Pămînt poar­ bună calitate şi este frun­ ccafărul);
tă pe ea arme care o pot mai sigură prin care voin­ taş în întrecere. lor, respectarea riguroa­ 18 (Mineri
ţa de pace a poporului ro­ să a termenelor de li­ Familie n
distruge de cîteva ori !“. vrare. resc); URI
Aceasta este ameninţarea mân trebuie să fie ascul­ ra — seri
tată. Sectorul nostru, unul tul); BRA
care pluteşte în orice mo­ cei vii (St
ment xasupra omenirii şi dintre cele mai mari sec­ RABARZA
toare ale minei, extrage dragoste (
numai raţiunea care în­ r Hlmdue TIE ; Cro.
deamnă la dezarmare şi cărbune cocsificabil, cărbu­ Detectivul
ne menit să reducă efortu­ (Flacăra);
distrugerea arsenalelor o rile valutare ale stalului. Sînt timid
poate salva. mwicilmeascâ (Casa de i
Cu cit scoatem mai mult, Căpitanul
Minerii din schimbul II cia); BRA
de ia cea mai mare mină cu atît ne afirmăm mai La redacţie s-a primit o te a vanelor cu sertar, care CALAN:
bine ataşamentul la politi­ (Casa de
a Văii Jiului — întruniţi scrisoare din partea mun­ pînă acum se aruncau la tăcerii (1)
la miting — şi-au alăturat ca de pace. a partidului şi citorilor de ta Întreprinde­ fier vechi. Acestora li se HIA: Logc
statului nostru. Faptul că rea de gospodărie comu­ rectifică, după caz, axul, ILIA: Esc
holărît voinţa lor de pace zburători
voinţei milioanelor de oa­ ne-am realizat planul la zi nală şi locativă din Hune­ scaunul de închidere, cu­ LARI: Fc
si am dat şi ceva in plus doara, în care ni se rela­ plele etc. Importanţa aces- 5 (Minerul).
meni din România, expri-
confirmă adeziunea noas­ tează despre preocupările for lucrări este ediTîcâlis^.,/
oindu-şi totala adeziune la acestui colectiv pentru re­ re dacă amintim că in fle­
tră la această politică".
*yiţiativele de pace ale ţă- cuperarea, recondiţionarea care dintre cele 60 puncte
Aceeaşi hotărîre au ex­ şi refolosirea unor materia­ termice sînt circa 20 de
Âi noastre, ale preşedinte­
primat-o în cuvin,tul lor le, piese de schimb şl sub- vane, fără a socoti şi pe
lui său, tovarăşul Nicolae tovarăşii loan Sav, secre­ ansamble, îndeosebi în ce cele din reţele. Tot in ca­ ® Hune
Ceauşescu. priveşte termoficarea. Ne-am drul acestui atelier se re­ cultură.
tarul comitetului de partid Craiova :
în cuvin tul rostit în ca­ al minei, maistrul Petru deplasat acolo. condiţionează şi se rectifică iarăşi prii
tal extrao
drul adunării, maistrul mi­ Ardei, de la transporturi La întreprindere, ingine­ multe alte repere de la di­ Gheorghe.
nier Vasile Mărgineanu, de şi alţii. rul şef Ladislau Pascu no ferite aparate, aducindu-se (a Uri cai
pune în temă cv lucrările întreprinderii importante e-
_ e _ » — ® — « _ ® _ * « _ ® _ ® _ ® _ * _ w _ i prioritare pe agenda zilei. conomii băneşti şi mate­ monica di
chestra p<
Pentru ca termoficarea să riale. nă frunza
funcţioneze în viitorul se­ In punctele termice, re­ soliştii Ta
Şotelecan,
Valea Morii — un obiectiv la care ritmurile zon friguros la parametrii vizuite deja, totul străluceş­ hu, Ion C
termici ceruţi,
s-a
trecut te de curăţenie. Ni se ex­
deja la verificarea şi repa­ plică cu mindrie că la pro­
de lucru trebuie intensificate rarea tuturor aparatelor şl punerea unor meseriaşi des­
din
instalaţiilor
punctele toinici s-a trecut la recon­
termice şl din reţea. De a- diţionarea aparatelor în Rezultat)
(Urmore din pag 1) a.c., a prunelor două linii restanţă în valoare de 9 iunie a.c., toate forţele tre­ semenea, se lucrează la e- contracurent. Anul acesta 16 iunie ;
tehnologice. Structura de milioane lei. Restanţe, care buie antrenate la punerea chilibrarea presiunii în re­ vor fi recondiţionate un nu­ Extr. I
rezistenţă a halei este ri­ de fapt, reprezintă lucrări în funcţiune a acestui o- ţeaua de apă rece, se vor măr de şase bucăţi, în su­ 40, 12 ;
pe Dealu Morii, unde mai dicată, iar fundaţiile prin­ biectiv de importanţă ma­ Extr. a
sini de executat circa 10 000 cipalelor utilaje sînt ter­ fizice nerealizate, care pre­ joră pentru economia ro­ construi noi reţele, iar u- prafaţă de 32 mp fieca­ 23, X8, 10
mc de excavaţii. Maistru] minate (mori, clasoare, fil­ lungesc punerea în exploa­ mânească, să manifeste nele se vor redimensiona, re, economisindu-se peste Fond
Ion Banciu şi tehnicianul tre, pompe de tulbureală). tare a obiectivului. înaltă responsabilitate, or­ intocmindu-se în acest scop 20 000 lei şi o mare canti­ 1 251 189 li
Alexandru Crîsnic ne-au De curînd a început şi — Nici la această oră nu dine şi disciplină, o pre­ un studiu detaliat ce va fi tate de ţeava, avînd in ve­
vorbit despre tunelul de montajul utilajelor sosite. am primit documentaţiile ocupare permanentă pentru eşalonat pe ani, incepînd dere că fiecare, aparat este
cu anul 1983. Deşi între­
Legătură dintre carieră şi îndeplinirea exemplară a compus din 60 bucăţi de
platformă. Pînă în prezent sarcinilor încredinţate — prinderea duce lipsă de a- ţeavă de alamă. Tot la pro­
s-au săpat 3,1 km de gale­ reliefa Nicolae Lungu, di­ parate de măsură, de elec­ punerea unor comunişti, au
Timpul
rie — arătau ei — inclu­ INVESTIŢIILE rectorul I.M. Barza. Ne tromotoare şi unele piese lost înlocuite electromotoa­ ziua de 17
siv circuitele de transport confruntăm cu probleme de schimb, totuşi, se speră rele de mare capacitate cu mea se m
de sub cele trei rostogoale mari (carburanţi, mijloace ca toate lucrările planifi­ altele mai mici, Iară a a- Cerul va
ros. Vor
cate să fie realizate in ter­
mari, pe care se va eva­ de transport, utilaje de men. In unitate sînt munci­ lecta parametrii normali ai moderate
cua minereul din carieră. La realizarea acestui im­ pentru alimentarea cu apă excavaţii), care grevează a- instalaţiilor, fapt ce duce sub formi
Se lucrează pe trei schim­ portant obiectiv economic •a uzinei — precizează mg. suprâ realizărilor de plan, tori harnici şi cu iniţiativă, la economisirea energiei e- versă de
care vin cu propuneri şi se
buri, cu 16 echipe, şi mai îşi aduc contribuţia mai Demeter Arpad, din par­ dar avem şi destule nea­ zbat să ie vadă aplicate in lectrice. sufla moi
fieări loco
sînt de realizat 1 000 m de multe unităţi de construc­ tea Grupului de şantiere junsuri proprii, pe oare ca­ In afara celor amintiţi, !<m/h din
tunel. Maistrul principal ţii. între acestea, Grupul Cluj al T.C.M.M. Bucureşti, tegoric trebuie să le înlă­ practică. mai notăm: Ştefan Unu, peraturile
specialist Constantin ţlolda de şantiere Cluj al Trus­ iar pentru staţia de pom­ turăm. Am înţeles construc­ împreună cu maistrul Constantin Gorun, Petruţa cuprinse î
de, iar ce,
completează ideile colegilor tului de construcţii şi mon­ pe şi postul trafo încă nu torii în multe privinţe, am' principal losif Dan, secre­ Oprea, Vasile Groza, Ma­ şi 12 grai
săi, spunîndu-ne că la ros­ taj minier Bucureşti, Gru­ sînt eliberate în totalitate preluat de la ei 25 de lu­ tar adjunct al comitetului rin Drăghicî, Vasile Cheţe- La mui
togolul colector nr. 1 mai pul de şantiere construcţii amplasamentele. înţelegem crări, în valoare de circa de partid al întreprinderii, laş, Ion Mo mac, losif Ma­ Cer noros
sînt de săpat 57 de metri, forestiere şi industriale De­ că beneficiarul are proble­ 23 milioane lei, i-am aju­ ajungem la atelierul me­ cra, Vasile Varga şi alţii, cipitaţii
că se execută lucrări de va, Şantierul electromontaj me in această privinţă, tat şi îi ajutăm cu tot ce canic. Strungarul Nicolae a căror mindrie muncito­ ploaie şi
calitate. Deva şi altele. Toate înre­ dar noi nu putem să ne se poate, a sosit însă cea­ Andrei, lăcătuşul Petru iar la pei
me sub f
— La uzina de prepara­ gistrează rămîneri în urmă desfăşurăm forţele, să ata­ sul cînd trebuie să ne u- Sânduţ şi alţii puneau in rească se transpune in şi ninsoi
re, destinată zăcămîntului la lucrările din acest an. căm lucrările din planul nim forţele, să intensifi­ practică multe din propu­ fapte şi realizări ce le aduc sufla în
de la Valea Morii — subli­ G.S.C.F.I. Deva a realizat, pe 1982. nerile şi iniţiativele colegi­ laude lor şi colectivului din rafale pin
niază Gheorghe Petrica — spre exemplu, în cinci icni. — în spiritul expune­ căm peste tot ritmurile de lor lor. Maistrul Lapoşi Lu­ care fac parte. din nord-
l Meteon
lucrările sînt destul de a- numai 73 la sută din plan, rii tovarăşului Nicolae lucru pentru ea •obiectivul dovic ne arată, cu pricepe­ Vragynk
vansate pentru punerea în şantierul elecirotnonvij — ('■: uisescu la plenara lărgi­ Valea Morii să intre mai re, fazele de recondiţiona­ GHEORGHE GOSTIAN
funcţiune, la 30 noiembrie 22 la sută, T.C.M.M i - i ri i CC. al P.C.R. din 1-2 repede în exploatare