Page 51 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 51
ÎR. 7 652 @ JOI, 17 IUNIE 1982 pag. 3
*UZK£itMi&&XGZnuii
Educării materialist» Hameiul-cultură ou rentabilitate ridicată
m.E
ştiinfifice — un loc centrai în cele două ferme din de hamei a fost de 1 400 Preocupările şefei de fer
ui — o satele Aurel Vlaicu şi Ro- leg la hectar, ferma situîn- mă s-au amplificat în a-
de
cest an, odată cu transfor
du-se
mos ale I.A.S. Skneria, ca
unităţile
printre
sat. Re- Prin întreaga activitate, acordăm o mare atenţie ghioni, instructor de spe re sînt profilate pe cultura profil fruntaşe din ţară.
prin însăşi menirea sa, U- pregătirii lectorilor, pentru cialitate la Casa de cultu marea unităţii în fermă-
,Lumini niversitatea cultural-ştiinţi- care cel puţin o dată pe ră Hunedoara — prin tre hameiului — materie pri Faţă de 1,3 milioane lei be pilot. în colaborare eu In
• cpiso- mă indispensabilă pentru neficii planificate, a reali stitutul agronomic din
fică a Casei de cultură Hu trimestru organizăm acţiuni cerea sub .egida universită fabricile de bere — se des zat 4,5 milioane, revenind duj-Napoca, aici se expe
ram «le nedoara face educaţie po de instruire cu participa ţii şi a cursurilor şi cercu făşoară o susţinută activi peste 37 000 lei beneficii rimentează patru noi hi
co-iileo- litică, ştiinţifică, tehnică, rea unor cadre din centre rilor de la cluburile „Side-
estetică. Un loc central îl universitare. Dealtfel, cînd rurgistul" şi „Constructo tate pentru obţinerea unor la hectar. In acest an, fer brizi de hamei, urmăriiv
î aurul ocupă educaţia materialist- avem asemenea invitaţi, rul", numărul acestora va recolte superioare, ceea ce ma are planificat un bene du-se în principal elimina
rara «le înseamnă implicit realiza ficiu de 2,5 milioane lei, rea importului de material
ştiinţifică, integrată în cum a fost de pildă acad. ajunge la aproximativ 80, rea unor beneficii sporite care poate fi substanţial săditor pentru plantare. în
toate cursurile universită Eugen Macovschi, cu lu sfera activităţii noastre se depăşit, deoarece, cum scopul asigurării strângerii
ram «le ţii, în activitatea brigăzi crarea „Teoria biostructu- va extinde şi în combinat de pe fiecare hectar desti ne-am dat seama, se acor în timpul optim a recoltei
L'o-iileo- lor ştiinţifice şi chiar în rală a materiei vii", orga şi la întreprinderea de con nat culturii respective.
unele cercuri tehnice. Dar nizăm întâlnirea acestora şi strucţii siderurgice. Vor a- Pentru ca beneficiarii pro dă maximă atenţie reduce de hamei, pentru a nu se
Doeu- ducţiei de pe cele 236 hec rii cheltuielilor la lucrările deprecia calitatea materiei
mai ales în cele patru pare cursuri noi, ca de pil
cursuri — la secţia „Vi dă „Formarea concepţiei tare, cîte ocupă în total de întreţinere. Mecaniza prime, la fiecare dintre
dra", oficiul P.T.T.R. şi la ÎN ACTIVITATEA materialist-dialectice de plantaţia de hamei, să fie rea, chimizarea şi irigaţiile cele două ferme se vor mai
tulul două unităţi ale coopera UNIVERSITĂŢII spre lume şi viaţă", „Pacea satisfăcuţi de cantitatea şi constituie factori decisivi instala cîte două noi cule
CULTURAL —
grarnu- tivei „Drum nou“ — de e- — certitudinea viitorului" calitatea materiei prime ce în obţinerea rezultatelor gătoare.
dncaţie materialist-ştiinţifi- ŞTIINŢIFICE ş.a. li se livrează, lucrătorii superioare. împreună cu Şeful fermei din Romos,
că. Şi cele şapte cursuri de Desigur, factorii educaţio fermelor depun eforturi muncitorii specializaţi în ing. Ion Fîntînă, ne spunea
istorie, cultură şi civiliza cu lucrători din industria nali ai municipiului gân stăruitoare la întreţinerea executarea lucrărilor spe că la ferma pe care o con
ţie românească (printre ca hunedoreană, cu studenţi, desc unirea forţelor de in în cele mai bune condiţii cifice culturii hameiului, duce s-a realizat îndeslrea
ara «le a culturii. mecanizatorii Vi-orel Răb plantaţiei pe 56 de hecta
o-ideo- re unul intitulat „ştiinţă şi elevi sau oameni ai mun fluenţare în masă sub co dat, Erika Herman, Dumi
religie"), ca şi cel de la fa cii din alte domenii de ac ordonarea universităţii eul- Inginera Anica Bucur, re, iar pe 24 de hectare
stră brica de pîine — „Dovezi tivitate. tural-ştiinţifice nu doar în şefă de fermă la Aurel tru Petrovan şi mecanicul s-a făcut plantaţie nouă, în
de utilaje Achim Borza do
materiale privind origi Vorbind de educaţia ma- sensul unei creşteri canti Vlaicu, are toate motivele scopul valorificării eficien
, Vn nea şi evoluţia omului", se să se mîndrească cu reali vedesc o deosebită răspun te a potenţialului produc
e aetl- terialist-ştiinţifică trebuie tative, ci şi al uneia cali zările de pînă aoum, pre dere faţă de soarta recol
ideolo- pretează f o r m ă r i i la amintită şi activitatea' cer~ tative. în preocupările Con tei, avînd producţia anga tiv al pământului şi creş
cursanţi a unei concepţii eului interdisciplinar al a- siliului municipal de edu cum şi cu starea actuală a terii randamentului cultu
or ma> materialiste, ştiinţific fun cestei universităţi. Cerc caţie politică şi cultură so plantaţiei. De cîţiva ani lo jată în acord global. Ţi- rii. Pentru combaterea bu
Iii damentată despre lume şi care, în preocupările sale cialistă Hunedoara există, cuieşte în fermă, deşi ar fi nînd seama de rolul ferti
ruienilor, a bolilor şi dău
viaţă. Iar aceste cursuri a înscris şi un studiu pri alături de buna pregătire putut face naveta la Orăş- lizării asupra producţiei, nătorilor depun eforturi
pe 100 hectare s-au aplicat
contribuie efectiv la edu vind abordarea interdisci- a celor care coordonează tie. Aflîndu-se permanent îngrăşăminte organice, iar
carea oamenilor. Gum ? Ne plinară a educării materia- activitatea cursurilor, şi ur în cîmp, alături de munci acţiunile de îndrumare a susţinute toţi lucrătorii per
răspunde tovarăşul lector list-ştiinţifice, pe baza că mărirea realizării unei te tori, şefa de fermă urmă manenţi şi sezonieri, cu
univ. dr. Nicolae Vintilă, ruia s-a elaborat (de către matici variate, instructive reşte ca toate lucrările să corzilor, lucrările solului certitudinea realizării. c.U
rectorul universităţii cultu- chimişti, fizicieni şi bio si atractive pentru acestea, fie efectuate la timp şi de şi tratamentele fitosanita- succes a sarcinilor de plan.
tantas- re V nţjfice şi conducăto logi) o lucrare privind e- precum şi procurarea de calitate. Ca dovadă, în a- re s-au efectuat în condiţii
v
tinaţia rul dintre cursurile voluţia şi care este comple material documentar ilus nul trecut producţia medie ireproşabile. N. TÎRCOB
3UNE- de educaţie materialist- trativ. Sînt preocupări me
itoarce tată eu pliante. Merită a-
sicllla- ştiinţifică. mintite şi dezbaterile, ca nite să contribuie la for
Conce- — Cursanţii au, o frec marea omului nou, cu o,
Arta); de pildă cea cu tema „Lo concepţie ştiinţifică despre Întreţinerea culturilor, recoltarea
istruc- venţă bună pentru că de cul şi rolul omului în Uni
Inci- fiecare dată se prezintă as vers" sau schimburile de lume şi o conştiinţă revo
îirea); pecte deosebite, susţinute experienţă la care se pro luţionară, aşa cum indi
(7 NO- ca t o v a r ă ş u l Nicolae furajelor şi pregătirea secerişului
icstine de material documentar a- iectează filme şi diapoziti
VUL- decvat pentru a face cursu ve despre procesele psihi Ceauşescu în expunerea la
(Lu- rile cit mai instructive, ce umane, originea vieţii plenara lărgită a C.C. al (Urmare din pag. 1) cosit 106 ha fineţe. Supra cest an am efectuat modi
(angar deschise discuţiilor. Şi oa P.C.R. din 1—2 iunie şi vi faţa a fost împărţită pe ficări la prese, astfel că
IILA : şi altele.
ineito- menii sînt interesaţi, pun — Din toamnă — ne zează mai ales calitatea. 30 ha cu fin — mai mult familii, dar încă nu s-a marea majoritate vor lega
tama- multe întrebări. De aceea, mărturisea Nicu Gheor- de jumătate din suprafaţa tăiat nici o brazdă. Recol paiele cu sfoară". „După
eteza- VIORICA ROMAN tarea furajelor în cele trei seceriş, trebuie trecut ope
Jentru rezervată pentru produce unităţi, în special a finu
; GU- rea de furaje în păşune. rativ ia arat, pregătirea te
de lui, poate şi trebuie mult renului pentru semănat —
>RAŞ- De pe marginea şoselelor a grăbită. în special după orz. Cum
tria) ; fost tăiată iarba, iar în a- v-aţi organizat pentru ca
I-II ceste zile se cosesc malu
•BAI : rile canalelor de irigaţii. MECANIZATORII fluxul seceriş — semănat
tratez ÎN PRAGUL ÎNCEPERII să se desfăşoare intr-un
.TEG: Se desfăşoară, de aseme SECERIŞULUI ritm înalt?". „Au fost or
(Da- nea, transportul finului din
Tarka cîmp la care participă me LA PAIOASE ganizate formaţii complexe
aliază de lucru în fiecare unitate
>raşul canizatorii Dumitru Gal Discutăm cu Emil Sze- agricolă. Mecanizatorii ce
îIME- şi Liviu Burda, precum şi
L-şul); un mare număr de coo kely, directorul S.M.A. Si- vor lucra pe combine vor
arilor peratori. meria, pe tema pregătiri fi suMhiiţi cu elevii aflaţi
GIIE- lor ce se fac în vederea a- în practici, cadre TESÂ
nume La C.A.P. Baci a, iarba propiatei declanşări a u- de la unităţi, care au în
de pe marginea drumuri n.eia dintre cele mai im văţat să conducă tractorul,
lor şi canalelor a fost cosi portante lucrări din agri sau de cei ce s-au calificat
tă, finul de lolium de pe
.E = 27 ha a fost balotat şi de cultură — recoltarea păioa- ca mecanizatori la noi. Aşa
bej selor. „Toate cele 21 de, că, practic, nu vom avea
pozitat într-unul din cele combine sînt reparate şi li utilaje sau tractoare care
de 3 fînare noi construite re s-a făcut o recepţie seve să stea". „Cum este asigu
ion al cent. „De mîine — ne spu
vară, ne Mihai Hoţea, inginerul ră — ne-a spus interlocu rată asistenţa tehnică pe
reci- torul. Cei ce vor munci pe timpul secerişului ?“. „Fie
’Udor şef al unităţii — începem combine — cei mai buni care formaţie va avea un
şi coasa I la lucernă". mecanizatori, evident — au atelier mobil instalat pe o
'ilar- La C.A.P. Sîntandrei, In fost instruiţi recent, ca şi remorcă, iar mecanicii din
or- u 500 de pui. Numai in ul livadă, mai este mult de
•agă- timele zile s-au vîndut popu In unităţile preşcolare inginerii şefi şi şefii de atelierul central al S.M.A.
cu laţiei peste 4 000 de pui. a copiii sînt obişnuiţi «Ic cosit, iarba este mare, dar ferme din C.A.P., şefii de vor lucra în două schim
Ion Suportul realizărilor — hăr lucrarea merge încet. La secţii şi formaţii ale S.M.A."
dea- nicia. Colectivul magazinului mici să cultive frumosul. buri". „Ţinînd seama de
de desfacere „Căminul" din Formaţia de dansuri Tknpa loliumul a fost de „Care este situaţia preselor pregătirile făcute, cît ere*
B La odihnii şi tratament. Deva îşi depăşeşte lunar populare a Grădiniţei cu pozitat într-o şiră pe care de balotat?". „Toate cele deţi că va dura secerişul,
Do la începutul anului şl pî planul in medie eu 10—15 la
nă în prezent un număr de sută. Suportul acestor depă program prelungit nr. 1 ploile căzute au prins-o fă 15 utilaje sînt în stare de în condiţiile desfăşurării
800 de familii ale siderurgiş- şiri SI constituie grija pen din Deva. ră vîrf la un capăt, iar re funcţionare, fiecare este lui la înalt nivel calita
tilor şi constructorilor hune- tru o aprovizionare diversi Foto: VIRGIL ONOIU coltarea fîneţelor. încă n-a dotată cu sănii pentru tiv ?“. „La orz 4 zile, la
doreni au beneficiat, prin ficată şi pe gustul cumpără
din filiala Hunedoara a Oficiu torilor a responsabilei unită început. La Băcia sînt de transportul baloţilor. în a- griu 10 zile".
lui judeţean de turism Deva, ţii, Victoria Varga, solicitu
U, de bilete la odihnă şl tra dinea în servire a tinerelor
tament în diferite staţiuni vînzătoare Helfricli Olimpia
81, din ţară. Alte aproape 200 şi Maria Radu, dorinţa fie Complici -ia furt clubului „Siderurgistul". Continuînd cidivist, fără ocupaţie, în vîrstă de
de familii au efectuat ex cărei lucrătoare ca magazi s-o ameninţe, de data aceasta cu 22 ani, la 3 ani închisoare pentru in
ari : cursii organizate în U.R.S.S., nul să-şi menţină titlul de şi ia comerţ ilicit
R.S. Cehoslovacă, R.D. Ger unitate fruntaşă, obţinut în cuţitul, a reuşit să o conducă ia lo fracţiunea de furt.
mană, R.P. Polonă, R.P. Bul întrecerea cu unităţi simila cuinţa unui prieten „binevoitor", care După ce a fost eliberat, în loc să
garia. b Venituri însemnate re ale întreprinderii comer loan Contor şi Nicolae Boplăcean i-a pus la dispoziţie casa, cu o con
la „Drum nou“ Hunedoara. ciale de stat mărfuri indus se îndrepte, a continuat să săvîr-
Colectivul secţiei 19 auto din triale. s Concurs. Aula Spi cu fost, pînă în urmă cu cîteva luni, diţie : să profite şi el de fată. şească alte infracţiuni, să ducă un
cadrul cooperativei meşteşu talului municipal Hunedoara de meserie... ciobani. Pe semne că
găreşti mai sus amintite şi-a a găzduit In organizarea ser I I nu le-a plăcut să îngrijească oile. trai parazitar. La 15 septembrie anul
depăşit planul prestărilor de viciului de stomatologie şi trecut, după ce l-a îmbătat bine, l-a
itru servicii către populaţie, de Comitetului municipal de Cru Profitînd de faptul că la saivanele jefuit pe Vasile Stoica, sustrăgin-
zre- la începutul anului, cu ce roşie, etapa municipală a fermei nr. 2 Mesteacăn, de unde ur
asă. 100 000 lei, efectuînd lucrări concursului gen „cine ştie, cîş- mau să aducă oile la Simeria-Veche, Fapte din instanţă du-i ceasul de pe mină şi suma de
no- tigă“ cu tema „Dinţi frumoşi, 500 lei ; la numai cîteva zile a for
.aţii de bună calitate şi la ter copii sănătoşi". Au partici nu se afla nici un îngrijitor, ei au ţat lacătul garajului aparţinînd iui
men, apreciate de benefi
Deal ciari. b Recuperare de ma pat şapte echipaje. Mai bine i i sustras 34 oi pe care apoi le-au sa
a- teriale rcfolosibilc. Muncito pregătit, echipajul şcolii ge Kiss loan, de unde a sustras două
va rii din cadrul atelierului me- nerale nr. 8 a ocupat io- crificat, iar carnea rezultată au vîn- Autorul principal se numeşte Ra- perechi de cizme de pescar şi obiec
asi- canio al uzinei cocsoehimlce eul I. <1. Vlad, corespon dut-o, folosind banii în scopuri per coţi Emil, în vîrstă de 19 ani. Cînd te de îmbrăcăminte; dorind să-i vină
te. La Zeicanl, comuna Sar- I !
—60 (C.S. Hunedoara) dau mare dent). b Bazine pentru peş sonale. va „ieşi" va număra cu 7 ani mai
atenţie colectării şl revalo mult. Complicele la infracţiunea de în „ajutor" prietenului său Hideg
fj rificării materialelor refolo- mizegetusa, pe un teren Pentru fapta lor — infracţiune de loan, l-a condus pînă la spital pen
ira- sibile. De Ia începutul anu furt calificat în paguba avutului ob viol — Vergel Molcuţ, de 29 de ani,
e 7 lui şi pînă la zi ei au colec mlăştinos, nefolosit, impro i 1 ştesc — Judecătoria Deva i-a con şi-a primit şi el pedeapsa binemeri tru internare. Cînd acesta a predat
tat 27 000 kg fier vechî, SO priu oricărei culturi, sînt în damnat Ia cîte 3 ani închisoare. tată: 6 ani închisoare. hainele la magazia spitalului, i-a sus
curs de amenajare două ba
îce. kg alamă, 300 kg bronz, B0 tras cheia locuinţei. Apoi s-a dus în
re- kg cupru, MO kg aluminiu, zine pentru peşte — unul, în ! Amîndoi au avut domiciliul în Hu
de 425 kg plumb, alte materia suprafaţă de un hectar, pen Gu ameninţări şi cu nedoara şi nici unul nu fusese în apartamentul prietenului, de unde a
îi e, le refolosiblle. ts Pentru gos tru păstrăvi, iar celălalt, mai « cadrat în muncă. furat haine în valoare de 8 500 lei.
îţi- podăriile populaţiei. înce- mare — de patru hectare —, '„bunăvoinţă” prietenului Sînt doar cîteva din isprăvile lui Wolf
nţa pînd din luna aprilie şi pî- pentru crapi. In curînd va
va nă acum, colectivul de mun în cepe popularea lor. Şi-c primit Nicolae, pentru care şi-a primit pe
cu că al fermei nr. 5 din oa- O invitase întîi la dans şi apoi, la pedeapsă cuvenită deapsa cuvenită.
t/h drul întreprinderii de stat tefuzuf tinerei de a pleca împreună
11
„Avicola Mintia — şef de la locuinţa unui prieten a reuşit, a-
fermă ing. Silvia Siliştea — Judecătoria din Petroşani l-a con Rubrică realizată cu sprijinul
iu: a produs şi pus la dispo me-ninţînd-o, s-o scoată din sala damnat recent pe Nicolae Wolf, re Tribunalului judeţean
ziţia gospodăriilor populaţiei