Page 54 - Drumul_socialismului_1982_06

pag. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI

PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID PA1TIDUL - CEAUŞESCU - PACE

9
r (Urmare din pag. 1) De asemenea, trebuie de fier marfă, utilaje teh­ consumuri ridicate de ma­ La Lupeni şi Vulcan
mult sporită preocuparea nologice pentru lucrări mi­ terii prime şi materiale, de 15.00 Alinii
pentru îmbunătăţirea cali­ niere etc. Rezultate bune combustibili şi energie. oamenii muncii şi-au exprimat minţi
Chim
tăţii producţiei, cu priori­ s-au obţinut şi la alţi in­ Plenara, analizînd lipsu­ 15,25 Trage
S-a extins, de asemenea, tate la produsele destina­ dicatori economici. rile existente în activitatea 15,35 Emisi
aria relaţiilor economice te exportului, pentru creş­ Plenara a reliefat, în a- întreprinderilor din judeţ, voinţa ferma de a apăra germ.
externe ale întreprinderi­ terea răspunderii şi com­ celaşi timp, faptul că în a stabilit măsuri pentru 17.30 Glieo
lor, au fost promovate noi petenţei controlului tehnic economia judeţului se în­ realizarea integrală a pla­ pacea 100 d
sortimente destinate expor­ de calitate, identificarea de registrează unele rămîneri nului la toţi indicatorii, in­ (Urmare din pag. 1) tingul păcii s-a transfor- tere.
tului de către Combinatul noi rezerve pentru sporirea în urmă la producţia de clusiv recuperarea restan­ mat într-o uriaşa şi vi­ 17,50 1001
siderurgic Hunedoara, în­ producţiei de export, pa­ cărbune brut, energie elec­ ţelor din 1981 şi din pri­ brantă manifestare a con­ 18.00 lui înehi
treprinderea „Marmura" ralel cu preocuparea sta­ trică pe bază de cărbune, mele luni ale acestui an. meilor, Traian Moraru, ştiinţelor treze, a puterni­ 20.00 Telej
Simeria, întreprinderile de tornică pentru reducerea unele sortimente de fontă, în acelaşi timp, organele prim-secretar al Comitetu­ cului ataşament ia cauza 20.30 Un
tricotaje Hunedoara şi Pe­ importurilor şi, implicit, a în industria uşoară şi ali­ şi organizaţiile de partid, lui orăşensc al U.T.C., destinderii şi păcii în lu­ de
tico-i
troşani, de confecţii Vul­ efortului valutar al stătu-, mentară, în înfăptuirea colectivele hunedorene de loan Sav, secretarul comi­ me, promovată cu neobo­ pera
can, de prelucrare a lem­ lui. programelor de introduce­ muncă vor stabili măsuri tetului dc partid al minei sită consecvenţă şi fermi­ Nicol
nului Deva. re a progresului tehnic, de organizatorice, politice şi Lupeni, Aron Cristea, pen­ tate de tovarăşul Nicolae eontr
Plenara a analizat mo­ creştere a productivităţii la dc
Cu privire la modul în dul de îndeplinire a sarci­ tehnico-economice care să sionar, membru de partid Ceauşescu, secretarul ge­ toare
care se derulează îndepli­ muncii şi sporirii eficienţei asigure întărirea ordinii şi din ilegalitate, Irina Săl- neral al partidului. lulioi
nilor de plan pe primele economice. cianu, elevă, ceilalţi care Gindurilor şi voinţei una­ 20,55 Film
nirea sarcinilor de export, 5 luni ale anului şi măsu­ disciplinei, realizarea pro­ au luat cuvîntul au dat o nime de pace a locuitori­ zimbi
plenara a apreciat că în Lipsuri serioase se mani­ ducţiei fizice, a sarcinilor înaltă apreciere noii şi lor Vulcanului, responsabi­ tîrziu
lumina exigenţelor actuale, rile ce se impun pentru festă şi în activitatea de de export, reducerea con­ 22,20 Telej
îmbunătăţirea activităţii în investiţii, în care, din 129 sumurilor, a cheltuielilor strălucitei iniţiative de pa­ lităţii faţă de problemele
subliniate de secretarul ge­ ce, s-au angajat să întă­ grave cu care se confruntă
neral al partidului, tovară­ industria judeţului, în spi­ beneficiari, 80 se află sub de producţie, ridicarea ni­ rească semnăturile depuse omenirea, încrederii neţăr­
şul Nicolae Ceauşescu, re­ ritul înaltelor exigenţe for­ prevederile de plan. La lo­ velului tehnic şi calitativ pe Apelul de pace al po­ murite în politica partidu­
mulate în expunerea tova­ cuinţe, din planul de apar­ al produselor, creşterea e-
zultatele obţinute pînă în răşului Nicolae Ceauşescu tamente pe 1982, s-au dat ficienţei întregii activităţi porului român, printr-o lui şi statului nostru le-au
prezent pot fi îmbunătăţi­ muncă susţinută pentru a dat glas Dumitru Mihai, BUCUItJ
la plenara C.C. al P.C.R. în folosinţă doar 16,4 la economice. da patriei cît mai mult maistru la I.M. Paroşeni, dioprograi
te. Există încă unităţi cu sulă, menţinîndu-se în La ordine
rămîneri în urmă la pro­ din 1—2 iunie a.c. Plenara a aprobat numă­ cărbune, contribuind astfel Dumitru Agachi, prepara­ tură; 7,00
S-a apreciat faptul că continuare carenţe de orga­ rul şi componenţa delega­ la progresul şi înflorirea tor, Constantin Enescu, me­
ducţia fizică, între ca­ Revista p
re întreprinderea „Vidra", planul a fost îndeplinit la nizare, aprovizionare şi ţilor la cel de-al doilea localităţilor Văii Jiului, a dic, Incze Olivia, confcc- rul melod
o bună parte a produselor folosire . a utilajelor din Congres al educaţiei poli­ întregii ţări. ţioneră, Maria Ilantz, e- de ştiri;
I.F.E.T., întreprinderea de dotare şi a timpului de tice şi culturii socialiste. Animaţi de aceste gîn- levăşi alţii. „Omenirea tre­ ascultător
confecţii Vulcan, I.M.C. specifice economiei judeţu­ lucru. duri pline de responsabili­ buie să facă totul, acum tin de ştii
doric; 10
depăşiri
lui,
importante
Deva, Ţesătoria de mătase, în încheierea lucrărilor a tate faţă de viitorul ome­ cînd nu este prea tîrziu — ţa; 10,50
în
multe
unităţi
„Avicola" Mintia, Direcţia realizîndu-se la huilă netă, triale din judeţ se menţin indus­ luat c u v î n t u l tovarăşul nirii, faţă de cerinţa vita­ spunea în cuvîntul său Ilie tării; 11,01
11,05 Vre
Gheorghe Petrescu.
cocs metalurgic, minereu
agricolă judeţeană ş.a. lă de a stopa cursa abe­ Cliiron, miner, şef de bri­ Buletin d
rantă a înarmărilor, par­ gadă la I.M. Vulcan — de­ tarea Ron
ticipanţii la miting au a- oarece, aşa cum arăta tova­ premieră
Dc la 1 1
CĂRBUNE d optat textul unei Moţiuni răşul Nicolae Ceauşescu la 16,0
PESTE PLAN LA ZI ÎN AGRICULTURĂ adresată Organizaţiei Na­ recenta plenară lărgite./", xo,u5 în
16,20 Sfati
ţiunilor Unite. Totodată, C.C. al P.C.R., un even­ Coordonai
La întreprinderea mi­ într-o impresionantă şi en­ tual război nu va avea nici Buletin d
nieră Dîlja, întrecerea întreţinerea culturilor, recoltarea forajelor, tuziastă unanimitate a fost învinşi, nici învingători, el diomagazi
Din eînte
socialistă pentru mai adoptat textul unei tele­ va distruge însăşi viaţa pe Agricultu
mult cărbune se desfă­ grame adresate C.C. al pămînt. Minerii de la Vul­ 18.00 Orei
şoară la cote ridicate de modernizările in zootehnie! P.C.R., tovarăşului Nicolae can, toţi minerii Văii Jiu­ tru patrii
dăruire şi hărnicie. în­ Ceauşescu. lui sînt ferm hotărîţi să ştiri; 22,0*
tre colectivele cu cele La Vulcan, coloanele de răspundă prin fapte de 23.00 Bij
23,30—3,00
mai bune realizări de {Urmure din pag. 1) cultura de sfeclă din tar­ nel Prejban, Romulus Mi- demonstranţi, după ce au muncă pentru a asigura o cal n oct o
Ia începutul anului se laua de pe marginea şose­ hâilescu, lovu Iosivoni ş.a. străbătut străzile localită­ viaţă liniştită, trainică şi
numără cel al sectoru­ lei ce duce la Brazi este Iustin Opric, secretarul or­ ţii, s-au concentrat pe sta­ îmbelşugată pe pămîntul
lui III, conclus de ingi­ năpădită de buruieni. în ganizaţiei de partid din ca­ dionul oraşului. Şi aici mi­ României". I «H
nerul Emilian Ncagoe. caro si-au săpat porţiile ce ziua raidului nostru aici drul cooperativei, releva
Printr-o bună organiza­ le-au fost repartizate. La săpau doar 5—6 oameni, sprijinul substanţial în oa­
re a muncii pe brigăzi praşila porumbului, ca şi iar o vacă păştea liniştită, meni şi materiale acordat DEVA :
şi schimburi şi folosirea la cea a cartofilor, s-a fă­ rupînd buruiana mare şi de Grupul de şantiere Rîu ti ei (Pat
integrală a timpului de cut lucru de calitate sub frunze de sfeclă. Mare-Retezat: în paralel cu Mah mu di
DOAKA:
lucru în abataje, mine­ îndrumarea atentă a ingi­ modernizarea fermei se lu­ (Flacăra)
rii din sectorul III au nerului şef al cooperativei. O FERMA crează la asigurarea bazei nu (Side
extras suplimentar pre­ Aşa se face că la ora ac­ SE PRIMENEŞTE furajere pentru stabulaţia diu pe m
Fiul mi
vederilor de plan de la tuală culturile de cartofi viitoare. „Miercuri a înce­ Ritmicitate si calitate torul); t
începutul anului şi pînă şi porumb sînt curate, au Ferma zootehnică a put recoltarea celor 40 ha dent la
Ia zi aproape 600 tone densitatea cerută şi se dez­ C.A.P. Ostrov, care la ora cu lolium — ne spunea E- «? Destinaţia
iembrie);
do cărbune, planul la voltă frumos. actuală are planul de lap­ năşel Lupu, şeful fermei I romantici
lucrările de pregătiri a Culturi curate de buru­ te al perioadei depăşit cu zootehnice. Lucrăm cu două se extreefia minereului de fir vin claia
fost îndeplinit în pro­ ieni sînt şi la C.A.P. Rîu 180 hi, se află Intr-un am­ maşini de recoltat şi şase VULCAN
(Luceafăr
cent de 115 la sută, iar de Mori, în special cele de plu proces de moderniza­ remorci. Am început şi co­ (Urmare din pcg. 1) deplinit planul, au făcut o tpv 10 <
randamentele au fost cartofi şi porumb. Printre re. In aceste zile s-a ter­ situl finului în grădini şi serie de rabaturi de la ca­ I L/i. Tarr
i toresc);
depăşite cu 4 la sută. primii ce au ieşit la pră­ minat amenajarea unui pa- livezi". „Cooperativa din ţii şi nivelului tehnic al litate. 1 mele mc
Se evidenţiază, prin hăr­ şit aici se numără iosefina dcc, se lucrează la con­ Ostrov îşi va acoperi ne­ producţiei, creşterii pro­ — Am luat măsuri, pre­ : riile I-II
nicie şi conştiinciozitate Brăila, loan Ilărăgău, Ma- strucţia platformei pentru cesarul de furaje pentru ductivităţii muncii, reduce­ ciza maistrul Nicolae Drîs- j RICANI:
în muncă, brigăzile con­ ria Diconi, Marioara Arvi- siloz si la una pentru gu­ iarna următoare?". „Fără rii cheltuielilor materiale taru, secretarul comitetu­ zaţul);
contra
duse de Nicolae Toma, gău, Maria Bona şi alţii — noi. Zilnic, sînt prezenţi în doar şi poate. De mulţi ani şi sporirii eficienţei eco­ lui de partid de la E.M. roşie); f
Laurenţiu Burlui, Vale- cum consemnează gazeta n-am cumpărat fin şi nici nomice. Ghelari, pentru ca situaţii­ ra (Patri
senile
rian Maxim, Nicolae fermă 10—15 cooperatori, le intîlnite să nu se repe­ GEOAGIl
Deoarece la alte sectoa­
Cosma, David Laszlo, de stradă, aflată la sediul în ziua raidului nostru lu­ în stabulaţia viitoare nu re de activitate — uzina te, în special cauzele su­ sa de ci
Dinu Nastasie. (Petru consiliului popular. Doar crau la turnat beton Cor- vom cumpăra". de preparare, secţia de do- biective. Dacă în lunile an­ Tridentul
Găină, corespondent). terioare doar 15 brigăzi (în (Dacia);
iomită, secţia minieră Te- medie) îşi îndeplineau sar­ nu hai
SUPLIMENTAR — liuc — îndeplinirea planu­ cinile de plan, în luna mai Yankeii
sa de ci
lui nu a ridicat probleme
10 000 TONE Colaborare rodnică pentru finalizarea deosebite, ne-am oprit la numărul lor a iajuns la 30 cerii (11
Vulcanul
(din 40). în abataje, uni­
AGLOMERAT Exploatarea minieră Ghe- tatea de măsură a muncii Poliţist s
minai :
modernizărilor in sectorul zootehnic lari. fiecăruia este acum can­ fără -r
Aglomeratoriştii din
cadru! secţiei I a C.S. Minerii ghelăreni au o titatea de fier în minereu.
Hunedoara dau o aten­ Realizarea unei cotituri re în scopul bunei conser­ 200 tone —, realizat în a- restanţă de J 600 tone la Pentru aceasta am trecut
ţie deosebită realizării în activitatea din sectorul vări a furajelor şi evitării cest an, a costat cu peste fier în minereu. Au fost la puşcarea selectivă a
ritmice a sarcinilor de zootehnic impune, pe lingă pierderilor, amenajarea pa­ 100 000 lei mai puţin. Pen­ mulţi factori care au con­ fronturilor cu intercalaţii
tribuit la diminuarea pro­
plan fizice, prin organi­ asigurarea unei bogate ba­ docurilor, repararea şi pre­ tru depozitarea furajelor ducţiei de minereu extras. mari de steril şi la ale­ :
© Dev
zarea temeinică a lucru­ ze furajere şi materializa­ gătirea adăposturilor pen­ fibroase, în acest an la Nedeschidcrea finanţării şi gerea sterilului Vizibil pe i ră, oreli
lui şi exploatarea raţio­ rea unui volum sporit de tru iernatul animalelor etc. C.A.P. Rapoltu Mare s-a întîrzierea executării unor tot fluxul do încărcare şi 5 naţional
nală a agregatelor, prin lucrări privind moderniză­ Important de relevat este dat în folosinţă un finar, lucrări de pregătire şi transport. împreună cu mă vară,
— recita
descărcarea la timp a rile in fermele de animale, cu p.e lingă efortul propriu iar la cel de-al doilea lu­ aeraj au împiedicat desfă­ geologii efectuăm sistema­ Tu ci or C
vagoanelor cu materii punînd accentul pe intro­ de a reduce costul lucră­ crările sînt în curs de fi­ şurarea normală a activi­ tizarea abatajelor, evitînd
<3) Sini
prime şi folosirea aces­ ducerea apei în toate adă­ rilor şi a economisi mate­ nalizare. Aducînd mulţu­ tăţii în orizonturile infe­ pe cît posibil traversarea chcstra
tora cu maximă chib­ posturile, pe mecanizarea rialele, unitatea a primit şi miri siderurgiştilor hune- rioare. Apoi, ca urmare a zonelor cu steril. Numai monicii
zuinţă. Ca urmare, co­ unor operaţiuni ca: mulsul, primeşte un ajutor deose­ doreni pentru ajutorul pe restricţiilor impuse pentru aşa vom ridica nivelul ca­ gănă fri
cu soliş
lectivul de la aglomera- evacuarea dejecţiilor, pre­ bit din partea muncitorilor care îl dau unităţii, con­ protejarea suprafeţei, S-a litativ al producţiei, efi­ ! Ion Şote
torul nr. I a realizat pararea nutreţurilor şi al­ de la uzina nr. 5 din ca­ ducerea C.A.P. Rapoltu trecut la rambleerea tutu­ cienţa economică. Şi, fiind­ . dr mu, i
peste sarcinile de pian, tele. Interesîndu-ne de mo­ drul Combinatului siderur­ Mare a stabilit să lărgeas­ ror golurilor create în sub­ că am adus vorba de efi­
de la începutul anului, dul cum aceste deziderate gic Hunedoara, personal a că coiaborareu, programînd teran şi, ca atare, s-a re­ cienţă economică, trebuie
aproape 10 000 tone de îşi găsesc soluţionare la directorului ei, ing. Irimie dc comun acord să con­ nunţat la metoda de ex­ să arăt că ne-am încadrat
aglomerat fondant, asi- CA.P. Rapoltu Mare, am Muică. în ziua cind am struiască şi o seră cu în­ ploatare prin surpare a la majoritatea consumuri­
gurînd constant „hrana" avut prilejul să consemnăm fost în unitate, i-am găsit călzire, in suprafaţă de plăcilor şi pilierilor orizon­ lor specifice, in afară dc
necesară furnalelor. în unele rezultate bune. lucrînd efectiv la construc­ 1000 mp, care va fi desti­ turilor superioare. S-a tre­ exploziv, capse ea-ciru e .şi Timpu
acelaşi timp, prin inten­ ţia unui nou fînar pe in­ nată îndeosebi producerii cut la rambleerea uscată capete detaşabile. Dar şi ziua de
mea se
sificarea eforturilor pen­ Datorită preocupării pen­ ginerul Dan Rbşulesru, şef răsadului necesar, fermei (cu productivitate mai mi­ aici există o explicaţie : roasă ci
tru economisirea mate­ tru modernizarea fermei, de atelier, pe şeful de e- legumicole. Este un exem­ creşterea volumului de lu­ Local Vi
riilor prime şi materia- in ultimii ani, mai cu sca­ chipă Balberer Ghorhard, plu de bună colaborare şi că). Producţia a scăzut dc crări de pregătire în ori­ vor avu,
versă, i
lelor şi reducerea con­ mă în 1981 şi în 1982, aici împreună cu sudorii Dumi­ conlucrare între industrie i la 10 la 5 tone pe post. zonturile nou deschise, cu rcări
sumurilor specifice de s-a materializat un pro­ tru Preoteasa, Vasilica Da- şi agricultură pentru a va­ Totuşi se asigură prin a- unde şi duritatea rocii este sufla m
gaz de cocs, gaz de fur­ gram de lucrări vizînd ri­ mian şi alţii. Referindu-se lorifica eficient posibilită­ ceasta integritatea şi secu­ mai mare ca în orizontu­ intensifi
nal, energie electrică, a dicarea gradului de meca­ la valoarea şi eficienţa a- ţile de a spori producţia a- ritatea zăcâmînlului şi deci rile superioare. Dar avem 50—60 k
vestic,
fost înregistrată o eco­ nizare a unor operaţii ce jutorului primit, inginerul gricolă, de a asigura trans­ o recuperare mai bună a certitudinea că prin pro­ mă va
nomie a costurilor de necesită im consum mare şef al C.A.P., Cornel Tără- punerea în fapte a princi­ rezervelor. gramele de recuperare sta­ şi 13 gr;
producţie de peste 3 mi­ de muncă, amenajarea poancă, ne spunea cu spre piilor autoeohducerii şi au­ Cauzelor obiective li s-au bilite pînă la sfîrşitul a- intre 20
(Metec
lioane leî. (Vasile Gri- platformelor de gunoi, a deosebire do un fînar con­ to aprovizionării teritoriale. nului unitatea îşi va rea­ O an a V
goraş, corespondent). aleilor de furajare, con­ struit în anul trecut, unul alăturat altele subiective. liza integral sarcinile de
strucţia de silozuri şi fîna- de lepeusi capacitate — N. TÎRCOB Multe brigăzi nu şi-au în­ plan.