Page 57 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 57
:J*
Vizita oficială de prietenie a
PROLETARI DIN TOATE TATtlLE. UNIŢI-VA
( f
preşedintelui Nicolae Ceauşeseu
in Regatul Haşemit ai Iordaniei
J S M D L în cursul dimineţii de şi întări prietenia româno-
Convorbiri oficiale
Palatul
la
dială, prietenească.
illhh^ViHlVhqiIJiHEl
AL COMITETULUI JUDEŢEAN vineri, Amman au Basman iordaniană. i n t e l e Nicolae .şurat într-o atmosferă cor
din
început
★
P
r e ş e d
convorbirile dintre pre Ceauşeseu şi maiestatea sa, Preşedintele Republicii
il t- OMS I LI U LUI P O P U L A R J U D E Ţ E A N şedintele Republicii Socia regele Hussein Ibn Talal, Socialiste România, tovară
liste România, Nicolae au analizat stadiul con şul Nicolae Ceauşeseu, şi
Ceauşeseu şi regele Hussein lucrării dintre România şi regele Hussein al Iorda
Ibn Talal al Iordaniei. niei au continuat, după
Anul XXXIV, nr. 7 654 SÎN1BĂTĂ, 19 IUNIE 1982 4 pagini - 50 bani Iordania, au făcut un larg
Regele Hussein a adre şi fructuos schimb de ve convorbirile în plen, dialo
sat din nou un ' prietenesc deri privind perspectivele gul la nivel înalt, abor-
şi cordial salut preşedin dezvoltării relaţiilor româ- dînd o serie de probleme
telui Nicolae Ceauşeseu, no-iordaniene. de interes comun ale
PARTIDUL - eiAUŞiSCU - PACE exprimîndu-şi dialog convingerea De asemenea, în cadrul colaborării dintre cele
două ţări şi ale vieţii in
la
nivel
noul
că
înalt iordaniano-român va convorbirilor oficiale din ternaţionale.
tre cei doi şefi de stat a
contribui la dezvoltarea şi fost abordată o arie largă Convorbirile între cei
.Dezarmarea-deziderat vita! a! omenirii" mai accentuată a relaţiilor de probleme ale vieţii in doi şefi de stat s-au des
făşurat într-o atmosferă de
cele
ţări
dintre
şi
două
popoare. ternaţionale, ale evenimen stimă şi preţuire reciprocă,
Oraşul Orăştie a trăit popor — la generoasele chemări şi îndemnuri la Preşedintele României, telor, proceselor şi feno de înţelegere şi încredere
mutuală, sub semnul voin
ieri după-amiază momen idei de dezarmare, pace, lupta pentru pace, pentru Nicolae Ceauşeseu, a adre menelor cu care este con ţei comune de a da un con
te de a u t e n t i c ă vibra securitate şi cooperare în dezarmare, pentru o lume sat mulţumiri pentru invi fruntată lumea contempo ţinut superior, impulsuri
ţie umană. După încheie lume, clar şi ferm formu mai bună şi mai dreaptă, taţia de a vizita Iordania, rană.
rea primului schimb, mii late în expunerea tovară fără ameninţări. pentru primirea călduroasă Convorbirile s-au desfă- rodnice relaţiilor româno-
iordaniene.
de oameni ai muncii — şului Nicolae Ceauşeseu la Venite din toate între ce i-a fost rezervată, mani-
chimişti, constructori de recenta plenară a C.C. al prinderile şi instituţiile, festîndu-şi la rîndul său
maşini, muncitoare de la P.C.R., în Apelul poporu coloanele s-au întrunit în satisfacţia pentru posibili La Monumentul martirilor
„Vidra", din cooperaţie, lui român adresat sesiunii Piaţa Republicii, unde tatea de a se întilni cu Preşedintele Republicii
constructori, intelectuali, speciale a O.N.U. consacra s-a desfăşurat un impresio şeful statului iordanian, Socialiste România, tova naţionale ale poporului ior
danian.
bărbaţi, femei, tineri — au te dezarmării. Din mulţi nant miting. Mitingul a fost apreciind că este în inte răşul Nicolae Ceauşeseu, a Aici, după datina ţării,
participat cu însufleţire la mea textelor purtate dis deschis de tovarăşul Virgil resul celor două popoare vizitat, vineri dimineaţa, p r e ş e d i n t e l e Nicolae
un marş al păcii, îndrep- tingem : „Ceauşeseu — Pa Crăciun, secretar al comi să acţioneze împreună Monumentul martirilor, Ceauşeseu este invitat să
tîndu-se spre centrul loca ce", „NU războiului" !, tetului orăşenesc de partid, pentru a da un nou impuls înălţat în memoria celor toarne apă la rădăcina ar-
lităţii. Demonstranţii pur „Vrem pace pe pămînt" care, subliniind semnifi colaborării, pe multiple ce şi-au jertfit viaţa pen
tau pancarte şi lozinci ex- etc. în coloane se aflau, planuri, pentru a dezvolta tru înfăptuirea aspiraţiilor (Continuare în pag. a 4-a)
primînd ataşamentul pro de asemenea, steaguri tri caţia acţiunilor pentru pa
fund şi unanim al tuturor colore, portrete ale tovară ce organizate din iniţiaţi—
locuitorilor oraşului — în şului Nicolae Ceauşeseu,
consens cu întregul nostru demonstranţii scandînd (Continuare în pag. a 2-a) LA ZI ÎN AGRICULTURĂ
Acum fiecare oră bună de lucru Iii cîmp trebuie
folosită din plin la întreţinerea culturilor,
te recoltarea şi depozitarea furajelor I
SCURT BILANŢ lucrările de întreţinere arăta că întreţinerea cul
pentru ca acestea să fie turilor nu ridică probleme,
Aşa cum rezultă din da încheiate pînă la începe iar cooperatorii şi mecani
tele centralizate la Consi rea secerişului. zatorii îşi fac cu conştiin
liul unic agroindustrial ciozitate datoria. Activita
Brad, s-a încheiat prima -SA ME ÎNTĂRITE tea de întreţinere a cultu
praşilă mecanică şi ma ORDINEA, DISCIPLINA rilor a fost bine organiza
nuală la porumb pe toată ŞI RĂSPUNDEREA tă şi la C.A.P. Brad. Aici
suprafaţa de 807 ha şi pra ÎN MUNCA — aşa cum ne spunea Mir-
şila a doua s-a făcut pe a- cea Oprişa, inginer şef şi
proapie 300 ha, iar la car La C.A.P. Ribiţa — unde preşedinte — pentru re
tofi, din 175 ha s-au pră participarea la muncă este ducerea cheltuielilor de în
şit manual 132 ha şi s-a e- bună şi lucrările se fac la treţinere s-au folosit la
fectuat combaterea manei timp şi de calitate, cum ne prăşitul porumbului şi car
si gîndacului din Colo spunea tovarăşa Maria Mi- tofilor cele 10 perechi de
rado. La sfecla furajeră, iieţ, inginer .şef, culturile cai. între fruntaşii coope
din 80 ha s-au prăşit a sînt frumoase, curate şi rativei la prăşit se află
doua oară 64 ha, iar la le au o densitate corespunză Gheorghe Trifa, Adam Că-
gume din 75 ha s-au pră toare. Şi la C.A.P. Rişca — lămar, Traian Matieş, Ni
şit 53. Este necesar deci unitate unde la început au colae Neamţu, Constantin
ca, folosindu-se fiecare zi, fost unele rămîneri în ur Corinda şi alţi cooperatori.
Moment de la mitingul de pace din oraşul Orăştie. Foto: VIRGIL ONOIU fiecare oră bună de lucru mă — prin măsurile luate, Doar trei familii — cele
în cîmp, să se accelereze arăta Ioan Suciu, inginer ale lui Petru Bolcu, Emil
şef, acestea au fost recu Tudoran şi Adam Benea —
perate. La cartofi (30 ha) au prăşit mai tîrziu cultu
s-au făcut două praşile rile repartizate. La ora ac
Energie manuale şi lucrările de tuală porumbul, cartofii,
Acţionăm pe scară largă pentru reducerea combatere a dăunătorilor, sfecla sînt prăşite. Şi în
electrică iar la porumb (1G0 ha) se alte unităţi — Mesteacăn,
face a doua praşilă ma
întreţine
Zdrapţi,
Lunca,
peste plan consumului de combustibili şi energie nuală şi mecanică. O si rea culturilor este bună.
tuaţie bună ani înlilnit şi
O situaţie aparte am întâl
— Tovarăşe GAVRILA constituie unul din obiec — Prin unele măsuri teh- la C.A.P. Vaţa de Jos, unde nit la C.A.P. Ţebea, Cărăs-
BOGDAN, inginer şef al tivele centrale ale activită nico-organizatorice luate la la cultura porumbului s-a tău şi Sălişte, unde unele
Preocupîndu-se stărui
Centralei minereurilor De ţii economice din ţara uzinele de preparare din făcut şi praşila a doua pe suprafeţe de porumb, car
tor de recuperarea şi va, prin specificul activi noastră — să acordăm o a- Teliuc şi Zlaşti, cum ar fi 85 ha din 139, iar cartofii tofi, sfeclă şi legume s-au
utilizarea fazelor arse tăţii, unităţile aparţinînd tenţie sporită economisirii, încărcarea la capacitate a şi sfecla furajeră s-au îmburuienat, nefiind pră
de la cuptoarele Sie centralei sînt importante în acest sens, în fiecare în cuptoarelor de prăjire mag- prăşit de două ori. Tova şite la timp. Avem în ge-
mens Martin, precum şi consumatoare de combus treprindere în parte şi la netizată, mai buna supra răşa Zelma Petruţean, se N. BADIU
organizaţiei
cretarul
de
a celor de furnal şi coc- tibili gazoşi, lichizi, ener nivel de centrală au fost veghere a procesului de
gie electrică şi termică. producţie etc., am reuşit să partid de la C.A.P. Birtin (Continuare in pag. a 2-a)
serie în producerea e- Cum se acţionează în fie întocmite, pe baza propu economisim de la începu
nergiei cleclrice, colec care colectiv pentru redu nerilor din adunările ge tul anului gaz metan eclii-
nerale ale oamenilor mun
tivul C.T.E. nr. 2 din cerea consumurilor, în ce cii, planuri de măsuri cu valînd cu 231 tone com
cadrul C. S. Hunedoara mod se implică centrala termene precise de finali bustibil convenţional. Prin
a
a realizat suplimentar minereurilor în această ac zare, menite să ducă la re gospodărirea judicioasă u-
tivitate ?
corhbustibililor
necesari
sarcinilor de plan de la ducerea în fiecare unitate
— într-adevăr, la nive sau loc de muncă a con tilajolor din subteran, dar
începutul lunii iunie a.c. lul centralei noastre se sumurilor de combustibili mai ales prin optimizarea
mai mult de 1 000.000 consumă anual gaz metan şi energic. Trimestrial, co transportului auto (autove
kWh. O atenţie deosebi echivalînd cu aproximativ misia energetică a biroului hiculele care circulă între
80 000 tone combustibil unităţile miniere şi flotaţie
tă se acordă aici şi e- executiv al consiliului oa
convenţional, combustibil fac pe cît posibil toate
conomisirii energiei e- lichid (motorină şi benzină) menilor muncii din cen cursele în retur încărcate,
Iectrice, înregistrîndu-se echivalînd cu peste 25 000 trală analizează stadiul utilizarea in mai mare mă
în cele cinci luni şi ju tone combustibil conven realizărilor, rezultatele ob sură a remorcilor etc.) am
ţional, însemnate cantităţi ţinute şi, cind este cazul, reuşit să înregistrăm pe
mătate ale anului a-
de energie electrică şi ter ia măsurile adecvate pen centrală o economie de 31,1
proape 150 000 kWh. în mică. Firesc deci ca în ac tru impulsionarea activi tone de motorină şi 2,4 to
aceeaşi perioadă au fost tuala etapă — cind promo tăţii. ne benzină. în acelaşi
recuperate materiale re- varea în toate domeniile a — Relevaţi concret prin timp, prin modernizări ale
unei politici fiţrme de gos cipalele măsuri care se a- instalaţiilor de încălzire,
folosibile, a căror valoa
podărire a materiilor pri plică în unităţile centralei
re se cifrează la 125 000 me. de reducere pe toate şi, bineînţeles, cu ce rezul MIRCEA LEPĂDATU
Ferma legumicolă a C.A.P. Brad. Maria Nistora, Marioa-
lei. căile a consumurilor ma tate s-au soldat ele pînă în ra Bizu şi Maria Jurca recoltează varza Uc vară din seră
teriale şi de combustibili prezent. (Continuare in pag. a 2-a) pentru a fi trimisă spre piaţa oraşului.________
