Page 58 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 58
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Operativitate şi înaltă responsabilitate în studierea
PARTIDUL — C1AUŞ1SCU ™ PACE
şi dezbaterea expunerii tovarăşului Hicolae Ceauşescu |
„Dezarmarea — Ia plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 linie ax.
11.00
Telex
ii,05 Centre
ţarii —-
deziderat vital al omenirii 44 Potrivit Hotărîrii plenarei perioada 18—22 iunie, iar la rea integrală a sarcinilor de 11,40 Film
pentru
lărgite a C.C. al P.C.R. din sate in ziua de 19 iunie a.c., plan pe anul în curs şi pe ţie a s
(Urmore din pag. 1) perativ fundamental al panţi la marşul şi mitingul 1—2 iunie a.c., expune pe grupuri de consilii unice întregul cincinal, realizării li gleze
vieţii internaţionale, dezi păcii au adoptat textul u- rea tovarăşului Nieolae agroindustriale, la Brad, De nei noi calităţi a muncii şi 13.00 nă La sf£r
va secretarului general al deratul vital al omenirii". nei telegrame adresate Co Ceauşescu va fi studiată şi va, Haţeg, Hunedoara, Hia, vieţii în toate domeniile de 18,35 Să.plfim
partidului, t o v a r ă ş u l Traian Mihuţ, secretar mitetului Central al parti larg dezbătută în toate or Orăştie. activitate. 18.50 1001 de
Telejur
Nieolae Ceauşescu, a dat al comitetului orăşenesc de dului, tovarăşului Nieolae ganele şi organizaţiile de Programele de instruire O atenţie deosebită tre 19.00 ® Spor
cuvîntul tovarăşei Maria partid, a prezentat, apoi, Ceauşescu, în care se partid, în organizaţiile de vor cuprinde atît studierea buie acordată pregătirii 39.30 Pentru
Mocanu, prim-secretar al Apelul poporului român spune: masă şi obşteşti, în toate or expunerii, consultaţii pe ca cursanţilor, folosind cu răs pace. r
constru
comitetului orăşenesc de adresat sesiunii speciale a „Strâns uniţi în jurul ganismele economice şi so- pitole, cît şi seminarizarea pundere şi pricepere forme nici, a
:
partid. în cuvîntul său, O.N.U. consacrate dezar partidului, avînd în per cal-politice din ţara noastră, tuturor propagandiştilor. De le cele mai adecvate şi asi Nieolae
Actuali
19.50
primarul oraşului a spus mării. soana dumneavoastră un în mai multe etape. asemenea, se va face instruc gurînd, în cadrul punctelor 20.00 Tel fi en«
Au luat cuvîntul eleva dîrz si înţelept conducător,
între altele : „Dosarul înar O primă etapă constă în tajul cu privire la pregătirea de documentare poiitico- 20.30 Film s
mării continuă să îie un Aurica Ursu, Smaranda un exemplu strălucit de studierea şi seminarizarea ex şi desfăşurarea activităţilor ideologică, materialele nece şi un
volum mai marc decît al Scorţeanu, preşedinta co muncă şi viaţă, ne anga punerii tovarăşului Nieolae în cercurile învăţămîntului po- sare, organizînd consultaţii la (iui h>
oricărei probleme interna mitetului orăşenesc al fe jăm, mult stimate tovarăşe Ceauşescu în toate formele litico-ideologic. cererea cursanţilor sau din 21.25 Xnliinir
seara
ţionale. Dar, în pofida dis meilor, Angelica Curtean, Nieolae Ceauşescu, să în şi cercurile învăţămîntului po- Venind in sprijinul organe iniţiativa organelor de partid. de vai
care a recitat poezia „Oa tărim semnăturile depuse lor municipale, orăşeneşti şi ce, mu
cuţiilor îndelungate, a nu meni, iubiţi planeta albas pe Apelul de pace al po lit’co-ideologic de partid şi comunale de partid, activiştii însuşirea conţinutului ex i i ce
meroaselor rezoluţii adop tră", Cornel Neidoni, lo porului român, printr-o al organizaţiilor de masă, în secţiei propagandă, activiştii punerii secretarului general 22,15 Tekşjin
tate, cursa înarmărilor a cotenent în rezervă, Toma muncă susţinută pentru a universităţile politice şi de obşteşti şi propagandiştii Co al partidului este o sarcină 22.30 luliinir
căpătat dimensiuni fără 1 linca, din partea O.D.U.S., du patriei cit mai multe conducere de la oraşe şi sa mitetului judeţean de partid importantă a fiecărui comu seara i
precedent şi continuă să se Ioan Ivaşcu, medic, losif produse de bună calitate le, în cercurile de studiu in vor participa la pregătirea nist, utecist, a tuturor oa d răgite
dividual. Vor fi organizate
accelereze. Pentru oprirea Bokos, maistru, Nieolae şi competitive pe piaţa in patru activităţi, două în luna şi desfăşurarea instruirilor, menilor muncii din industrie
şi inversarea acestei spira Clenciu, profesor, Romulus ternaţională, contribuind piecum şi la cele 4 semina- şi agricultură, din sfera activi IR AC
le primejdioase, astăzi, Bunea, muncitor. astfel la progresul şi înflo iunie şi două în luna iulie rii-dezbatere, ţinînd seama de tăţii spirituale.de la oraşe şi
a.c., în cadrul cărora se vor
mai mult ca oricînd, dezar într-o atmosferă însufle- rirea acestui străvechi oraş, seminariza şi însuşi ideile, modul în care aceştia sînt sate. O contribuţie deosebită
marea reprezintă un im- ţitoare, miile de partici- a întregii ţări". repartizaţi pe organizaţiile în această acţiune trebuie BUCURKŞ
tezele şi sarcinile ce revin de partid, pe unităţiie eco să-şi aducă alături de orga dioprogrami
La ordinea
Am semnat Apelul păcii, comuniştilor, tuturor oameni nomice, instituţii, şcoli. conducerile organizaţiilor de tură: 7,00 I
nele de partid, cadrele din
lor muncit din capitolele ex
Revista pr<
Dezbaterea acestor docu
patru
în
masă, directorii unităţilor e-
am semnat pentru un viitor fericit punerii, r o grupate e , temele semnătate teoretică şi prac conomice, preşedinţii C.A.P., rul melodii
de ştiri ; 9.
mente de excepţională în
mari p
b
l e m
filo: 10,00 1
fiind difuzate în organizaţii
Un vast pi
lucrătorii din sistemul cultu
Mitingul organizat în zentul şi viitorul ţării noas struirn. Şi, construim pen le de partid de la oraşe şi tică trebuie să se facă în profesorii de ştiinţe sociale, 10.05 Rcvisi
strinsă legătură cu sarcinile
secţia beton celular aulo- tre, al lumii întregi. Sem tru viitor. El este al nos sate. ce stau în faţa colectivelor rii şi educaţiei, alte cadre cu vitale noi
70,10 M Ac;
clavizat a întreprinderii năturile puse azi pe Apel tru şi al celor ce ne vor Organele şi organizaţiile experienţă şi competenţă în Oul clin de
de materiale de construcţii le întărim zi de zi prin urma. Ne alăturăm voin de partid trebuie să manifes oamenilor muncii din indus activitatea de educaţie, de univers înt
trie, agricultură, învoţămîriţ,
Bîrcea-Deva, desfăşurat zi faptele noastre de muncă, ţei întregului popor român te operativitate şi exigenţă cultură şi educaţie, din ce formare a omului nou. 11,35 Publi*
lei in de şt
sele trecute, a constituit o angajîndu-ne la o mobili si cerem participanţilor la in pregătirea şi desfăşurarea lelalte domenii de activitate, C-TIN PURCIUEAN cultural; 15
vibrantă manifestare a do zare exemplară pentru sesiunea specială a O.N.U. instruirii propagandiştilor din ele trebuie să genereze o director folclorului;
rinţei de pace şi linişte, a realizarea sarcinilor de consacrată dezarmării, să angajare deplină a oameni al Cabinetului judeţean mierii radi
hotărîrii întregului colectiv pian. Ne angajăm să dăm ia măsuri concrete şi efec întregul sistem al învăţămîn pentru activitatea ideologică la 1 la 3
••Jub; 10,00
de a susţine prin fapte peste pian produse în va tive pentru dezarmare, în tului politico-ideologic, care lor pentru recuperarea rămî- şi politico-educativâ 10.05 C<mc<
nerilor în urmă şi indeplini-
demne de muncă poziţia şi loare de peste 100 000 lei. special pentru dezarmarea se desfăşoară la oraşe în dă; 10,30 P
17,00 Bulei;
propunerile României în Producţia noastră, pe. care nucleară, şi susţinem din Meridianele
problema dezarmării, noile ne străduim s-o facem de toată inima mandatul în Orele serii
iniţiative de pace ale se tot mai bună calitate — credinţat de Marea Adu La C.A.P. Boş Venituri importante din activităţi industriale nai; 20,40
cretarului general al parti cum rie îndemna secretarul nare Naţională delegaţiei şlagărului;
ştiri * La
dului nostru, tovarăşul general al partidului nos române care participă la ueavoastrft
Nieolae Ceauşescu. tru la plenara lărgită a sesiune". Trecerea la aplicarea în ceput activitatea de pro tru rumeguş, dar care poa jurnal. *
ducţie. în realizarea şi pu
După semnarea Apelului C.C. al P.C.R. — este des Elena Rusu, fierar-beto- viaţă a principiilor auto- nerea atelierului în func te fi folosit şi Ja încărcat vila ţie ia
Nori stop
şi
autogestiu-
gospodăririi
gunoi pentru a fi trans
poporului român adresat tinată ridicării de noi o- nist: „Prin semnătura pusă nii economico-financiare, la ţiune am primit un ajutor portat în. cîmp.
sesiunii speciale a Adună biective industriale şi edi pe Apelul păcii, eu, fe autofinanţare impune mă substanţial din partea sec în cc priveşte profilul
rii Generale a O.N.U. con ficii social-cu.!turale. Mun meie şi mamă a doi copii, ţiei nemetalifere Zlaşti a
citorii din secţia noastră ca şi celelalte femei şi ma suri si acţiuni pentru pu producţiei şi forţa de mun
sacrată dezarmării, care se lucrează cu convingerea că me, consider că ne apărăm nerea în valoare a resur întreprinderii miniere Hu că in prezent se pro
desfăşoară acum la New dreptul la viaţă, asigurînd selor materiale locale din nedoara. duce şi se livrează bene
York, am consemnat câte o fac pentru viitor, pentru fiecare imitate agricolă. — Atelierul nostru — a- ficiarilor cherestea, semifa DEVA: <
zile senine de pace". un viitor liniştit copiilor —
va declaraţii ale muncito florile vieţii, viitorul ome Cum s-a acţionat în aceas răta maistrul Ioan Torni, bricate din lemn — seturi ti ci (Pair
Manmuctia
rilor din această importan Eugen Curteanu, lăcătuş nirii. Pentru ei şi viitorul tă privinţă la C.A.P. Boş conducătorul tehnic al a- de şipci pentru fabricile de DOARA: C
tă secţie a întreprinderii. mecanic, şef de echipă : lor liniştit spunem un NU si ce rezultate s-au obţi cestuia — are în dotare un şampanie, box-paleţi pentru (Flacăra);
„Pentru noi, tinerii, sem nut ? gater cu 12 pînze, care de- depozitele de legume şi nâ (Siclcr
Damian Marcu, secreta hntărît războiului, cerem ci iu pe nif
rul organizaţiei de partid nătura pe Apelul păcii con măsuri concrete de dezar — Analizînd în spiritul fructe, ambalaje din lemn, Fiul ni ui
din secţie: „Am semnat A- stituie un iegămint de a mare şi pace în lume". sarcinilor .şi indicaţiilor da traverse pentru mină .şi al torul) ; r>)
ciont
pelul păcii cu conştiinţa ne apăra viitorul. Avem te de către conducerea Industria mică — tele. în cadrul atelierului D<£SWn:>‘ia
înaltei datorii faţă de pre- nevoie de pace ca să con- DOINA COJOCARII partidului, personal de că industria marilor lucrează 25 de oameni, iembrie);
dintre care 9 la exploatare
- — 3» — W — © — V — <» — ® tre tovarăşul Nieolae posibilităţi romantice
Ceauşescu, secretarul gene şi 16 la prelucrare, şi un vin oi aia
VULCAN:
maistru
în
conduce
care
Reducerea consumului nute electric, reducerea dis ral al partidului, posibili bitează buşteni cu diame treaga activitate. Interlocu (Lu coafări
transport
de
ş.a.
tanţelor
tăţile pe care le avem pri
Majoritatea prevederilor au vind dezvoltarea activităţi trul pînă la 75 cm, fierăs torii he-au prezentat situa gar 18 (Mi
SA: Nume
avizate
fost
de combustibili forurile noastre tutelare, la lă cu caracter permanent, trău de tivit cherestea cu ţia din care rezultă eficien seriile I-J
favorabil
de
lor de producţie industria
UR1CAN1:
ţa acestei unităţi de pro
lungime de pînă la 6 m,
unele unităţi fiind începu care să asigure de lucru fierăstrău circular de rete ducţie. Anul acesta s-a zaţul);
contra
(Urmare din pag. 1) centrala noastră au întoc te deja lucrările de inves cooperatorilor în tot timpul zat, două maşini de tîm- prevăzut realizarea unei roşie); Q]
mit un studiu aprofundat tiţii. De exemplu, la carie anului şi să aducă venituri plărie care pot executa producţii industriale şl ra (Patri;
şi argumentat ştiinţific, ce ra de calcar Pojoga se a- 7—8 operaţii, un polizor e- marfă de 2 680 000 lei, din seriile
mai buna utilizare a maşi cît mai mari, comitetul de care 420 000 lei pentru pri CEOAGIU
nilor şi agregatelor din do cuprinde o gamă largă de flă în curs de execuţie un partid şi consiliul de con lectric dublu pentru ascu mele cinci luni ale anului, sa de cu)
Tridentul
va
înlocui
care
funicular
ţit pînze de fierăstrău cir
tare s-au mai economisit măsuri pe care preconizăm transportul auto, economi ducere al cooperativei noas_ cular şi gater, precum şi dar s-a realizat deja aproa (Dacia); l
peste 400 G.cal. energie ter să le aplicăm la majorita sind u-se anual 1 450 tone tre au luat hotărârea înfiin un traotor forestier articu pe 500 000 lei. Cheltuielile nu hale
mică şi 13 847 MWh ener tea unităţilor din subor combustibil convenţional. ţării unei secţii de produc lat, o remorcă şi alte uti materiale anuale se ridică Yankeii -
sa de cu
gie electrică. dine. în principal, măsuri Astfel de lucrări vor în ţie industrială. Astfel — laje. Avem în curs de rea la aproape 1,3 milioane lei, Vulcanul
— V-am ruga să subli le cuprinse în studiu vi cepe in viitorul nu prea continuă Aurelia Crişan, lizare, cu forţe proprii, iar veniturile nete aie coo Poliţist, s;
mina).
niaţi cum s-a gîndit con zează înlocuirea transpor îndepărtat şi la Roşia Po secretarul comitetului de un peridoe pentru tractor. perativei la peste 1,3 mi
ducerea centralei, factorii tului auto cu alte sisteme ieni, Valea Morii, Roşia partid al C.A.P, Boş, în lu In trimestrul III vom primi lioane lei. Productivitatea
competenţi de aici să ac de transport (benzi trans Montană sau Moldova na august a anului trecut un autocamion basculant muncii valorice depăşeşte
ţioneze în pers]>ectivă pen Nouă. Odată realizate, ele am început lucrările de de 8 tone, pentru care a- 100 000 lei. în acest fel s-a
tru reducerea în şi mal portoare, funiculare etc.), vor duce în final la eco construcţie, amenajare şi vem repartiţie, precum şi creat posibilitatea ca, înce-
mare măsură a consumu înlocuirea unor utilaje in nomisirea intr-un singur dotare a atelierului cu ma un autoîncărcător frontal, pînd din acest an, unita Rezulta
rilor de combustibili. dustriale grele ce consumă an a 32 200 tone combusti şini şi utilaje, iar în 9 fe echipat cu graifăr pentru tea să se autofinanţeze. iunie 198
Extr. I
— Colectivele tehnice din motorină cu utilaje acţio- bil convenţional. bruarie anul acesta a în- lemn rotund şi cupă pen- N. BADIU 82, 23, 20
Exlr. a
® — « — » — o — » — a *1. 3, 29,
Fond d
{Urmare din pag. 1) Acum, fiecare oră bună Ele lucru în eîip trebuie folosi {io plin dos, Zdrapţi, Ţebea, Ribiţa, lei.
Sălişte şi Rişca. La C.A.P.
neral culturi bune şi fru Cărăstău, unitate care a
moase — spunea Ana Be- cumpărat în acest an fura
rezeştean, brigadier de prăşit. în asemenea cazuri catari din oraş, între care treţinerea culturilor o aduc prima etapă, s-au realizat je în valoare de peste 1VR
mJULsss
cîmp la Ţebea, dar sînt şi se impune să fie aplicate Sofia Moţ, Sînziana Roşea, mecanizatorii Vasiie Mel- circa 1 600 tone, din care 200 000 lei, loliumul de pe
locuri care n-au fost încă prevederile Legii organi Margareta Palade, Florica tiş şi Constantin Ciobanu, 990 tone la A.E.I. Birtin, ceie 6 ha cultivate pentru Timpul
prăşite din cauza neparti- zării producţiei şi a mun Gudiu, Ica Defran şi alte precum şi personalul mun 295 tone la Vaţa şi 300 to siloz sau fîn a fost cosit şi ziua de
cipării la muncă a unor cii în agricultură. le plantau gulii şi varză citor de la I.M. Barza, ne la Zdrapţi. Furajele dat în hrana animalelor. mea cor
familii de cooperatori, cum TOATĂ GRIJA de toamnă. Au fost plan U.U.M.R. Crişcior, E.G.C.L., cultivate — 148 ha — au Trifoiul n-a fost cosit, iar zească.
mult s
sînt cele ale lui Zeriu A- CULTURILOR tate pînă azi 2 ha gulii şi secţiile de tîmplărie şl fost cosite, dar nu s-au la fîn se bate pasul pe loc. parţiale
vram, Tisu Ioan, Glej Stan LEGUMICOLE ! 6 ha (din 10), cu varză de umbrele şi alte unităţi ale transportat şi depozitat de La C.A.P. Birtin, deşi tri izolat s;
ei u, Mihai Martin şi alţii. toamnă. Alte femei, prin oraşului, elevii de la şcoli cît 28 tone. Cositul finului foiul şl loliumul s-au co de ploai
lectrice.
Consiliul popular comunal Activitatea în ferma le tre care Maria Nistora, le generale şi liceul „A- se desfăşoară foarte ane sit, cea mai mare parte se slab. Tc
şi conducerea C.A.P., 1 în gumicolă a C.A.P. Brad — Voichiţa Ciocan, Maria vram Iancu". Această uni mic, deşi acesta reprezintă află în brazdă, iar recol va fl ci
doc să aplice legea, mani şef de fermă ing. Petru Pascu, Mariana Birău, Ma tate a livrat pentru apro principala sursă de hrană tarea celor 143 ba fîneţe 13 gradi
festă prea multă îngăduin Bolea — se desfăşoară bi ria Jurcă, Marioara Bîzu, vizionarea oraşului peste pentru animale. Din cele n-a început. în ce priveşte între 26
La nu
ţă. Necazuri asemănătoare ne, atît în seră, în solarii, Rodica Culdea, Ileana A- 60 tone legume. peste 1 800 ha fineţe na recoltarea finului trebuie neral fi
provoacă şi familiile lui cît şi în câmp, unde se lu chim, Ana Nojac, Elena RESTANTE “ turale nu s-au cosit nici să se întreprindă acţiuni e- variabil
Mihăilă Ionuţ, Oprişa Ioan, crează la întreţinere, plan Todea, Viorica Taraţiu, INADMISIBILE nergice, să se organizeze sint ]
ploaie i
Mihăilă Sabin, Valeria Cri tat şi recoltat. Lucrările de Camelia Tomeseu lucrau la LA STR1NGEREA 30 ha. în ce priveşte re formaţii şl tabere pentru eări ele
şan, Mihăilă Constantin şi întreţinere sînt la zi şi plivit, copilit, udat şi re FURAJELOR coltarea şi depozitarea fu coasă. Această acţiune nu de sei
Mihăilă 'Gheorghe la C.A.P. bine executate. 24 de fe coltat varză timpurie. O Din cele 2 700 tone de rajelor, o situaţie mai bună mai poate fi amânată sub Valori»)
Sălişte, oare nu vin la mei de la asociaţiile de lo- contribuţie deosebită la in- siloz, care trebuia făcut în se înlîîneşte la Vaţa de nici un motiv.