Page 6 - Drumul_socialismului_1982_06

p<iq 2 DRUMUL SOC1ALISMU

ni,»o Fotbal
Sportu
pauză:
gerii
Dcseni
Munca bine organizată, Zilnic, peste 2200 litri lapte 17,45 Tribun
18.00 închid
ordine şi disciplină la fondul de stat 20.00 Telejit
Iui
20,30 Actuali
specializată
pe
Fiind
Colectivul sectorului Boc­ minereu şi aşa reuşim 6ă Hondol, Săcăiâmb, dar şi creşterea vacilor cu lapte, zare a reproducţiei, există re sînt cultivate plante de 20.15 Tclccil
dau
producţii
care
maximă grijă — aşa cum
nutreţ
ios An
şa, de la mina Certej, ocu­ ne depăşim constant pla­ cei veniţi din alte părţi au ferma nr. 0, din satul Au­ ne spunea medicul veteri­ sporite la hectar, cu un Prodilt
pă, după cinci luni din a- nul la minereul extras". fost bine primiţi şi s-au rel Vîaicu, a I.A.S. Sime- nar loan Jula — pentru e- conţinut bogat în protei­ filme
ţşest an, locul al II-lea in „Care-i depăşirea de plan integrat repede în discipli­ ria, condusă de Tiberiu vitarea oricăror pierderi nă, cum sînt mazărea, lu­ 22.15 Tclejui
întrecerea socialistă pe u- de la începutul anului ?“. na colectivului. Exemplul CI ie rech eş, şi-a cîştigat un din efectiv, în acest an ne- cerna şi soia. Nu este ne­
nitate. „Cam 800 tone de minereu unor mineri destoinici ca binemeritat prestigiu prin înregistrîndu-se nici un caz glijată nici producerea su­
complex, din care 500 tone Szabo Alexandru, Ion Bu-
.,Ni s-a spus la conduce­ modul cum îşi îndeplineşte de mortalitate la bovine. culentelor, culturile de ră-
rea minei că sectorul pe sînt restanţele din decem­ dai, Dumitru Burdea, Pe­ în fiecare an indicatorii de Rezultate demne de evi­ dăcinoase şi porumb bucu- 3 Î M
care-1 conduceţi, tovarăşe brie 1081, care s-au înre­ tru Nelega, losif Reisz, plan. în realizarea sarcini­ denţiat se înregistrează şi rîndu-se de aplicarea cu ri­
îoan Rovinaru, are o bună gistrat nu din vina noas- Gheorghe Gulă este urmat lor un accent deosebit se in privinţa producţiei de gurozitate a lucrărilor cu­
experienţă în extracţia de cu încredere de ceilalţi mi­ pune aici pe creşterea e- prinse în tehnologiile spe­ BU GUREŞ
minereuri, că aţi obţinut neri, din care mai mult de fectivelor de animale nu­ cifice. Datorită organizării dioprogram
rezultate deosebite de la Exploatarea jumătate sînt membri de mai din prăsilă proprie. Ca Ferma nr. 9 judicioase a producţiei de Radiojurnal
începutul acestui an. în ce partid. şi în anii anteriori, în 1982 furaje, se obţin în jur de presei; 8,10
constă experienţa colecti­ minieră Certej natalitatea la bovine va fi a I.A.S. Simeria 8 000 unităţi nutritive la dlilor; 9,00
într-adevăr, „a munci or­
vului dumneavoastră ?“. ..In donat- acesta este secretul de cel puţin 85 ia sută. flecare hectar. 9.03 Ilăsput
primul rînd eu cred că Urmărindu-se îndeaproape Cunoscînd faptul că oa­ rilor; 10,00
tră, ci pentru că nu au fost activităţii fructuoase a co­ lapte marfă. Pînă la înce­ menii sînt cei care hotă­ 10.03 Intern
muncim ordonat. Nu folo­ transportate din mină ia lectivului sectorului Bocşa procesul de reproducţie şi putul acestei luni s-au li­ populară;
sim aici metode sau tehno­ selecţie, pe lingă faptul că răsc soarta producţiei, o a-
uzina de preparare. Noi din cadrul minei Certej. în se asigură condiţii pentru vrat la fondul de stat mai tenţie aparte se acordă per­ socialiste;
logii de extracţie deosebite arest atribut sc regăseşte mult de 3 250 hl lapte. In manentizării şi stabilizării pace — pr<
(pentru că nu se pretează), le-am extras". experienţa sa în producţie, trecerea la efectivul matcă fiecare zi de la fermă şe lucrătorilor din sectorul zoo­ cc; 11,00 B
a unor exemplare valoroa­
insă ne organizăm foarte La sectorul Bocşa ai mi­ prin care îşi depăşeşte lu­ se, cu potenţial biologic ri­ predau peste 2 200 1 lapte, tehnie. îngrijitorii de ani­ 11.05 Radioi
atent activitatea pe schimb, nei Certej, experienţa con­ nă de lună planul la ex­ dicat, ferma livrează tine­ producţia medie depăşind male Ion şi Rozalia Volin- lor ; 12,00 1
nimeni nu lipseşte nemoti­ stă şi in modul în care tracţia de minereuri com­ ret femei şi mascul pentru 10,5 litri de la fiecare vacă tiru, Ileâna şi Cornel Cos- 12.05 Din e
vat de la program, nu se este recrutată, pregătită şi plexe, realizează constant reproducţie la numeroase mulsă. tea, losif Mocanu, losif Jo- rulul; 12,25
iroseşte timpul de lucru în stabilizată forţa de muncă. economii de materiale (pe­ alte unităţi agricole din ju­ Un alt factor decisiv în * ca şi alţii au în pripii:'., fie; 12,45 A
subteran, ne aprovizionăm ste 20 mc de lemn numai deţul nostru şi din ţară. obţinerea de producţii ridi­ de cîte 3—6 şi chiar mai dio-tv. ; 13,■
Maistrul electromecanic Preocupările consecvente pe cate îl reprezintă gospodă­ mulţi ani, loturi cu poten­ 15,00 Clubul
din vreme cu cantităţile Viorel Poenaru, secretarul de la începutul acestui an), rirea cu chibzuinţă a tere­ ţial productiv ridicat. Fiind Buletin de
necesare de lemn pentru adaugă zi de zi sporuri de a c e a s t ă linie se regă­
organizaţiei de partid a sesc în faptul că ferma are nurilor afectate producerii retribuiţi după producţia tul medicul
susţinere, ne străduim să producţie Ia zestrea de ma­ deja realizat efectivul de furajelor. Cu toate că fer­ realizată, câştigul mediu lu­ Hon comp
dăm găuri cit mai lungi sectorului, ne spunea că terii prime a ţării. 480 vaci şi juninci prevă­ ma nu dispune de pajişti nar al acestor îngrijitori Vcselovski;
în zăcămînt, să încărcăm majoritatea celor ce mun­ zut pentru sfîrşitul acestui naturale, pe cele 200 hecta­ este de 3 000—3 500 lei. Ac- te economi'
la capacitate vagoneţii cu cesc aici sînt din Certej, G. DINU an. Pe lingă buna organi- re repartizate bazei furaje- ţionînd în spirit de ordine de ştiri; 17,
0 _ _ w _ — şi disciplină, colectivul de cial iu aci
muncă al acestei ferme fa­
limbii
rom.
ce din plin dovada înţele­ scrii; 20,0C
Betonarea mecanizată gerii revine privind deosebite 20,13 Cartea
răspunderii
înfăp­
ce-i
torul; 20,40
tuirea sarcinilor aferente şlagărelor;
a galeriilor din programul judeţean de ştiri; 21,05 I.
autoconducere
şi
autoapro- neavoastră;
vizionare teritorială. oră; 23,00
J.,a poalele Retezatului, sală, trecută în faţă prin cale; 23,30-
pi' Rîu Mare, unde câteva a doua, montată şi proce­ NICOLAE TiRCCB muzical ut
mii de constructori durea­ sul continuă. Avantajele
ză una dintre cele mai instalaţiei sînt substanţia­
mari hidrocentrale de pe le: vibratorii pneumatici,
rîurile interioare ale ţării, realizaţi tot in cadrul ate­ Ritmurile d@
se sapă în munte zeci de lierului nostru, fac să vi­
kilometri de galerii, prin breze eofragul, ceea ce a- Sucru sînt bârne
care apele vor curge spre sigură o betonare unifor­ DEVA: Ii
paletele puternicelor hidro- mă, de bună calitate si fi­ (Urmare din pag. 1) priveşte o
agregate. Multe galerii tre­ neţe. Instalaţia este uşor Răsunetul
HUNF.DOA]
buie betonate, operaţiuni de manevrat, cu un număr - trilul (Fiat
ce se efectuează prin dife­ mic de muncitori, determi- ză şi se refoloseste în ac '' tul); n-ati v
mod b.c.a., dar era ». alt
Maţ
rite metode, cu agregate şi nind reducerea efortului fi­ mai bine dacă se depozita (Arta); Vi
(Construete
instalaţii de tot mai mare zic si creşterea productivi­ şi utiliza cu mai multă gri­ ŞANI : P
productivitate. tăţii. Probele de atelier, jă pentru a nu ajunge în rea); Desti
Pentru urgentarea lucră­ realizate în condiţii simila­ stadiul de... deşeuri recupe­ Noiembrie)
rabile. „în ce priveşte sta­ glinda spa;
I.F.E.T. Deva, sector Baia «le Criş. Echipa <le sortare condusă do Vasile Pricocfee, Călăuza -
depăşeşte lună de lună sarcinile de plan. Foto l VIRGIL ONOIU diul lucrărilor — continuă (MimcitorcJ
maistrul Chifor — sîntem întoarcerea
Amenajarea hidroenergetică (Luceafărul
aproape în grafice şi vom
Instalaţie pentru recondiţionarea menul planificat (30 iunie seară (Mint
Rîu Mare-Retezat putea preda blocul la ter­ prumută-m
cos
Patrula
a.c.), dar cu o condiţie: să (Muneitorcs
rilor de betonare şi îmbu- re celor din galerie, au dat roţilor de vagorteţi ni se livreze urgent cei 118 Capitolul a
L
torcsc);
i âtăţirea calităţii lor, spe­ rezultate foarte bune şi a- mc de b.c.a. pentru zidăria pentru Cart
As
BRAD:
cialiştii din cadrul Trustu­ cum instalaţia lucrează ia în unităţile Centralei mi­ teş şi Nicolae Popescu au exterioară, parapeţii pre­ roşie); GU
lui de construcţii hidro­ parametri optimi în fereas­ niere Deva sînt foarte mul­ costă 560 de lei, iar una fabricaţi pentru balcoane şi sărea de f
tra de la Valea Mare". dat viaţă proiectelor con­ recondiţionată 225 lei. Ce­ grilajele metalice de la nerul); OR
tehnice Bucureşti au con­ te roţi de vagonet retrase cepute de tehnicianul Au­ lelalte avantaje se subîn­ tarea chibrj
ceput o interesantă instala­ Interlocutorul a ţinut să din circuit, bune doar pen­ rel Tulbăcean, secretarul ţeleg). scări". Mica roma
remarce hărnicia şi price­ Din cele şapte blocuri
ţie de betonare mecaniza­ tru fier vechi. Numai la comitetului de partid al ex­ — Instalaţia este monta­ ce se ridică în zona împă­ GEOAGIU-I
tă a galeriilor, la perime­ perea muncitorilor care au mina Muncel sînt peste ploatării şi de inginerul tă pe un strung vechi, ca­ e sărbătoai
executat această ingenioa­ ratul Traian, blocurile 15 tură); HA'l
trul aducţiunii principale să instalaţie de betonare 2000 de roţi uzate, care aş­ Marcel Breaz, autorii insta­ sat — ne spune Aurel Tul- şi 17 au termenul de pre­ mantă de ti
<!e la Rîu Mare şi în func­ mecanizată a galeriilor de teaptă să se rostogolească laţiei care în curând urmea­ bâcean — la care am adap­ dare cel nud apropiat (30 BRAZI: Su
I-II;
Ci
le
ţie de condiţiile de aici. ia Rîu Mare-Retezat, inte­ spre... topitorii, aşa cum au ză să fie omologată. An tat un reductor, obţinînd iunie a.c.), „Dacă blocul 17 gran aţelor
Realizarea instalaţiei a re­ resul şi hotărîrea lor de a făcut-o, dealtfel, şi pînă a- viteze de la 0,5 la 2 ro­ — spunea subinginerul ră); SIMEf
cum ani la rînd. în con­
(Mureşul):
taţii pe minut. Ea permite
venit unui colectiv al sec­ face ceva bun, util, cu ca­ diţiile de astăzi, cînd totul Exploatarea recondiţionarea tuturor pie­ Mircea Ionas, şeful lotu­ soarele dtn
ţiei de producţie industria­ re să se lucreze uşor, cu se priveşte prin prisma e- de preparare selor cu diametrul între 200 lui —, va fi predat la ter­ naţ.
lă din Haţeg, condusă de înalt randament. între a- ficienţei, situaţia nu mai experimentală si 500 mm, nu numai a ro­ men, poate chiar mai re­
pede, la blocul 15 se ridi­
inginerul Aurel Oprea. ceşti meseriaşi destoinici putea continua. Prin urma­ ţilor de vagonet. Instalaţia că cîteva serioase proble­
Despre construcţia insta­ s-au aflat Ionescu Brebe- re, de la centrală s-a venit M.S.G. Deva funcţionează bine, benefi­ me. Este deja cu o lună
laţiei — premieră indus­ niţă, Mircea .şi Petrică Vi- cu ideea recondiţionării şi ciarul fiind cît se poate de întîrziat faţă de grafice şi
trială absolută şi reuşită ţionescu, Miiiai Cocora, refolosirii lor. fost zile de muncă inten­ mulţumit de calitatea re­ încă mai avem lipsă de e-
Timpul
deplină la Rîu Mare — Gorvin Ştefănescu, Ion Fi- Oameni pricepuţi, specia­ să, în care după termina­ paraţiilor. în acest an ur­ fectiv calificat, în special ziua de 2
mează să fabricăm alte trei
ne-a dat relaţii tinărul in­ lip, Eugen Sălăşan. Acum lişti de nădejde ai colecti­ rea programului nimeni nu asemenea instalaţii pe care tencuitori şi sudori pentru mea va fi .
secţiei
electromeca­
vului
şarpantă. La celelalte blo-
giner Pavel Bodea, şeful ei au deja experienţă în s-a grăbit spre casă, ci au centrala ni le solicită. Ne euri există toate condiţiile rul mai rm
soluţii
atelierului de reparaţii uti­ construcţia unor asemenea nice din cadrul Exploată­ căutat în comun proble­ vom da tot interesul să le să se menţină ritmuri bu­ va sufla î
pentru
rezolvarea
de
preparare
rii
experi­
laj minier din cadrul Sec­ instalaţii de betonare me­ mentală M.S.G. Deva au melor apărute. Acum mul­ terminăm cît mal repede, ne de execuţie, avem for­ Temperatul -
ţiei de producţie industria­ canizată a galeriilor şi aş­ luat problema în studiu şi ţumirea este. deplină, in­ fiind convinşi de utilitatea maţii harnice, ca acelea fi cuprinse
iar
grade,
lă Haţeg. „Instalaţia se teaptă cu interes noi co­ au finalizat-o într-o „Insta­ stalaţia funcţionează în lor. conduse de Alexandru Mar- maxime în
compune din trei cofraje menzi, pentru că ia Riu laţie de recondiţionat roţi condiţii bune, se realizea­ Cu opt kilograme de me­ cu, Constantin Dumitru şi grade. Dim
metalice, fiecare cofrag a- Mare-Retezat sînt încă de de vagoneţi prin sudură ză lucrări de calitate. Deo­ tal ce se încarcă în medie Nicolae Rada, avem ma­ va semnala
vînd patru segmente de betonat mulţi kilometri de sub strat de flux". în mai camdată, sudoriţa Veroni- pe o singură roată, se eco­ teriale şi utilaje suficiente I.» muntt
câte 1,45 m lungime şi cu galerie. Iar cei de la ate­ puţin de o lună şi in ma­ ca Pop şi ajutoarea sa nomisesc 335 de lei, se pre­ şi vor fi predate la terme­ moaşă cu
planificate".
nele
le
Ce
lungeşte timpul de rulare,
diametrul de 4,9 metri, o lierele centrale de repara­ re parte prin autodotare, Szep Elisabeta au recondi­ se înlătură consumurile lipseşte însă celor de aici după-amiaz;
instalaţie hidraulică şi doi ţii Haţeg vor să-şi aducă doar cîteva piese au fost ţionat 20 de roţi. în curînd inutile de energie electri­ este o grijă mai mare în tea şi dimii
vibratori pneumatici mon­ astfel partea de contribu­ asigurate de la alte între­ însă, alte cîteva mii de că si forţă de muncă din folosirea materialelor, de­ derat din
neaţa izola
taţi pe corpul cofragului. ţie la executarea acestor prinderi din ţară, lăcătuşii roţi vor avea aceeaşi soar­ procesul de topire, creşte oarece şi în ziua raidului (Meteorolog
După ce se betonează cu lucrări atît de importante. Petru Tofan, Simion Albu, tă, reducînd cheltuieli în­ eficienta activităţii pres­ nostru am mai văzut des­ Vrasgyak ii
prima secţiune, cea de-a strungarul Petru Certejan, treprinderilor pentru asigu­ tate. tule materiale risipite sau
treia este demontată, pli- DUMiTHU GHEONEA electricienii Vasile Cheres- rarea lor. (O roată nonă LIViU BRAICA distruse.