Page 61 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 61
încheierea vizitei oficiale
de prietenie a preşedintelui
Nicolae Gemşbscm
in legatul HaşemSt a! iordaniei
Sossrea î Capitolâ Apreciată de preşedin
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.CJ, tele Nicolae Ceauşescu şi
I AL C O N S I L I U L U I P O P O L A R J U D E Ţ E A N T o v a r ă ş u l Nicolae steagul partidului care în regele Hussein al Iorda
niei ca o expresie a bune
Ceauşescu, secretar gene cadrau portretul tovarăşu
ral al Partidului Comunist lui Nicolae Ceauşescu. lor relaţii romârio-iorda-
Român, preşedintele Re La sosire, t o v a r ă ş u l niene, a hotărîril de care
Anul XXXIV, nr. 7 655 DUMINICĂ, 20 IUNIE 1982 4 pagini — 50 bani publicii Socialiste Româ Nicolae Ceauşescu a fost sînt animate cele două po
poare şi ţări de a lărgi şt
nia, s-a întors sîmbătă în întîmpinat de tovarăşa
Capitală din vizitele oficia Elena Ceauşescu, de tova aprofunda colaborarea, în
le de prietenie efectuate în răşul Constantin Dăscă- interesul lor, al progresu
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceatişescu la plenara Republica Irak, la invita lescu, de alţi tovarăşi din lui, al cauzei păcii şi con
ţia secretarului general al conducerea de partid şi de lucrării internaţionale, vi
1 ărgită a C. C. al P. C, R. din 1-2 iunie a.c. Partidului Baas Arab So stat. zita şefului statului nos
tru, care s-a încheiat sîm
cialist, Saddam Hussein, Pionieri şi tineri au ofe
preşedintele R e p u b l i c i i rit buchete de flori tovară bătă, 19 iunie, s-a impus
Irak, şi în Regatul Haşe- şului Nicolae Ceauşescu, to ca un eveniment de pri
Document de inestimabilă valoare pentru dezvoltarea mit al Iordaniei, la invita varăşei Elena Ceauşescu. mă mărime, de o deosebită
ţia Maiestăţii Sale regele importanţă.
I-Iussein Ibn Talal. Numeroşi locuitori ai Ca P r e ş e d i n t e l e Nicolae
teoriei şi practicii construcţiei socialiste, program Conducătorul partidului pitalei, aflaţi pe aeroport, Ceauşescu, însoţit de rege
şi statului nostru a fost în au întîmpinat cu multă în le Hussein, a fost salutat
sufleţire
pe
conducătorul
mobilizator pentru întregul parfid şi popor soţit In aceste vizite de iubit al partidului şi statu cu căldură, în drum spre
tovarăşii
Ion
prim
Dincă,
aeroport, de un mare nu
lui nostru. In această ma
viceprim-ministru al gu nifestare entuziastă şi-au măr de locuitori ai capitar
vernului, Ştefan Andrei, găsit expresie sentimentele lei iordaniene, manifestări
„Organele de partid nu trebuie să înlocuiască organele de stat, ministrul afacerilor externe, de profundă mindrie şi le lor de simpatie consti-
dimpotrivă, ele trebuie să facă totul pentru întărirea rolului statului, de alte persoane oficiale. deplină satisfacţie ale în tuindu-se într-o imagine
pentru buna funcţionare a organismelor sale de sus pînă jos". Ceremonia sosirii s-a tregului nostru popor faţă grăitoare a sentimentelor
desfăşurat pe aeroportul de rezultatele fructuoa- de stimă şi prietenie nu-
Otopeni, unde erau arbo
NICOLAE CEAUŞESCU
rate drapelul de stat şi (Continuare în pag. a 4-a) (Contînuare in pag. a 4-a)
Raportul dialectic dintre partid şi stat în
Cresc cutezători sub flamuri tricolore
dezvoltarea multilaterală a patriei socialiste
Pentru purtătorii crava istoria patriei şi a partidu calitate coincizind cu „Ziua
Concepînd opera de făuri a C.C. al P.C.R. din 1—2 iu naţiunii noastre socialiste, el telor roşii cu tricolor, pri lui, din viaţa organizaţiilor pionierilor".
re a socialismului ca o ope nie a.c., iar în cadrul ei — asigurînd atît elaborarea ma duminică după 'înche de copii şi tineret. Pentru activitatea frumoa
ră nouă, urmînd drumuri ne abordarea raportului dialec ştiinţifică a căilor' de dezvol iere a cursurilor şcolare are să desfăşurată in acest an
bătute, partidul nostru, se tic dintre partidul comunist tare, cît şi conducerea acti o semnificaţie deosebită: Spectacolele prilejuite de şcolar, peste 12 000 pio
cretarul său general, tovară şi statul socialist. „Statul, or vităţii politico-organîzatorice este sărbătoarea lor, „Ziua trecerile in revistă pe ge nieri vor primi astăzi dis
şul Nicolae Ceauşescu, des ganele sale supreme legisla în vederea înfăptuirii obiec pionierilor", prilej de bilanţ nuri de formaţii, dialogurile tincţii şi diplome, iar 30 de
făşoară o laborioasă activita tive şi executive — se spune tivelor. al rezultatelor la învăţătu pe aceeaşi scenă, precum cadre care muncesc cu pio
te teoretică de prospectare în expunere - reprezintă pu in concepţia partidului nos ră şi pregătire practică, in şi cele ale ansamblurilor nierii vor ii răsplătite cu
neîncetată a căilor pe care terea supremă în societatea tru, creşterea amploarei şi activitatea de educaţie co pioniereşti din Deva, Hune „Diploma de onoare" a
poporul nostru trebuie să noastră socialistă... complexităţii problemelor în munistă, patriotică, revolu doara, Orăştie, Brad, Petro- Consiliului Naţional al Or
meargă, în conformitate cu Rolul conducător al parti etapa făuririi societăţii socia ţionară. La această sărbă ganizaţiei Pionierilor. Ca o
interesele sale fundamentale, dului în societatea noastră liste multilateral dezvoltate toare, Organizaţia judeţea Astăzi — apreciere a muncii, 20 de
îmbinate cu cerinţele obiecti socialistă nu înlocuieşte în determină întărirea rolului nă a pionierilor raportează unităţi de pionieri şi 400
va şi cu condiţiile noastre nici o împrejurare organele statului. Sarcina primordială încheierea anului şcolar cu Ziua pionierilor detaşamente vor fi distin
specifice, naţionale, conturînd de stat, nu diminuează şi nu a organelor statului este ca, rezultate bune la învăţătu se cu diplome de „Unitate
pas cu pas etapele revoluţio poate să diminueze sub nici în strînsă colaborare cu or ră — pe măsura efortului fruntaşă“ şi „Detaşament
nare, fiecare cu particulari o formă răspunderea organe ganismele democraţiei mun depus de pionieri şi cadre şani, Petrila, in cadrul eta fruntaş"; 70 de pionieri sînt
tăţile şi exigenţele sale, adu- lor de stat in faţa legilor şi citoreşti să asigure, pe baza le care muncesc cu ei —, pei de masă a Festivalu distinşi cu diploma şi me
cînd astfel o contribuţie pro a poporului". unei planificări judicioase, realizarea angajamentului lui naţional „C i n t a r e a dalia „Meritul pionieresc",
prie, originală la îmbogăţi Asumîndu-şi conştient şi o- dezvoltarea echilibrată a e- de muncă patriotică pe a- României" s-au bucurat de iar 1 200 cu titlul „Pionier
rea tezaurului materialismu biectiv misiunea istorică de conomiei naţionale, realiza nul in curs in proporţie de participarea a peste 15 000 de frunte" ; aproape 17 000
lui dialectic şi istoric, a teo a conduce naţiunea la înfăp rea unor proporţii corespun 65 la sută, calificativ de de pionieri şi şoimi ai pa de pionieri vor purta azi,
riei revoluţionare şi practicii tuirea revoluţiei şi construc zătoare între ramuri şi sec „foarte bine" la acţiunile triei, membri ai formaţiilor la „Ziua pionierilor", insig
social-istorice. ţiei socialiste, partidul a fă toare, creşterea forţelor de de pregătire pentru apăra artistice din şcoli şi grădi ne, mărturie a rezultatelor
Un loc important in aceas cut dovada celei mai înalte producţie în vederea sporirii rea patriei, locul I la „Cro niţe. bune obţinute în toate do
tă preocupare îl ocupă însăşi conştiinţe revoluţionare, a- avuţiei naţionale şi a bună sul pionierului", locul II la in anul şcolar recent în meniile activităţii pionie
expunerea tovarăşului Nicolae ceasta conferindu-i pe de stării poporului. şah in concursul naţional cheiat au fost realizate o- reşti.
Geauşescu la plenara lărgită plin rolul de centru vital al De aici derivă organic şi altele. biectivele propuse in ca Prof. SILVIA MATIEŞ
priorităţi — care solicită e- A fost un ap bogat şi in drul acţiunii „Tot înainte"', preşedintele
fortul susţinut şi al colecti activităţi politico-educative în conformitate cu ordinele Consiliului judeţean
velor de oameni ai muncii şi cultural-artistice, pionie de acţiune ale unităţilor şi al Organizaţiei pionierilor
din judeţul nostru : reaiiza- rii cinstind prin acestea detaşamentelor de pionieri,
importantele evenimente din declanşarea etapei pe lo (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuare în pag. a 2-a)
Pe şantierul din Baru
LA ZI ÎN AGRICULTURĂ
Restantele se adună, iar constructorul
0 mai mare mobilizare de forţe
reîu/ă să dea relaţii presei la lucrările din legumicultura!
Noul obiectiv care se exprima chiar speranţa că
construieşte la Baru, în pînă la sfîr.şitul anului toa Cele două ferme legumi ceau la întreţinerea cultu re o echipă -permanentă de
vederea dezvoltării produc te restanţele ar putea fi re cole ale Asociaţiei econo rilor în jur de 40 de oa lucrători care muncesc cu
ţiei de cărămizi refractare cuperate. mice intercooperatiste cu meni, adică echipa perma hărnicie la plantat şi la în
şi plăci termoizolante va împreună cu subingine- profil horticdl din Geoagiu nentă a fermei, cărora li treţinerea culturilor.
trebui să intre în funcţiu rul Ştefan Manea şi , cu au un rol de seamă în a- s-au alăturat 70 de elevi
ne la finele anului 1983. tehnicianul Cornel Andraş, provizionarea cu legume a ai şcolii generale, circa 15 GOLURI ÎN ACTIVITATE,
Aici se vor fabrica anual am vrut să-i vedem pe oraşelor din judeţ. Cum îşi lucrători ai staţiunii bal GOLURI ÎN CULTURI
circa 50 000 tone cărămizi constructori la locurile lor îndeplinesc cele două uni neoclimaterice şi alţii de
refractare, 70 000 tone şa- de muncă, să discutăm cu tăţi sarcinile ce le revin, la sanatoriul T.B.C. şi că- Şi la ferma din Geoagiu
motă, 5 000 tone plăci ter ei despre eforturi şi reuşi ce eforturi se. depun pen şi la cea din Aurel Vlaicu
moizolante — produse strict te, despre greutăţile pe ca tru a oferi populaţiei can sînt foarte multe goluri în
necesare siderurgiei, econo re încă le mal întîmpină. tităţi cît mai mari de le Raid în Consiliul culturi. în tarlaua de lin
miei naţionale. Sarcina de N-am reuşit însă decît în gume şi verdeţuri ? Pentru unic agroindus gă satul Gelmar, în prime
a realiza această investiţie parte ceea ce ne-am pro a afla răspuns la această trial Geoagiu le opt, zece rînduri, plan
a revenit întreprinderii de pus. Şi iată de ce. întrebare, am întreprins tele s-au prins doar ici-
construcţii siderurgice Hu La lotul IV (şef de lot recent un raid prin ferme colo. La fel se' prezintă şi
nedoara. ■ Ioan Socaci) al şantierului le din Geoagiu şi Aurel minul de bătrîni. Se lucra cultura de tomate. Condu
în acest an, după cum nr. 1 al I.C.S. Hunedoara, Vlaicu. la prăşitul ardeilor, la re cerii fermei i s-a indicat,
ne spunea contabilul şef al am aflat cu surprindere că împreună cu Ioan Pascu, coltarea cepei şi a ustu încă cu multă vreme în
Fabricii de produse refrac nimeni de aici n-are voie directorul A.E.I. Geoagiu, roiului verde, în prezenţa urmă, să treacă la comple
tare Baru, constructorul să dea informaţii presei. ne-am deplasat la cele şefei fermei, Alexandrina tarea golurilor, dar aceas
înregistrează o restanţă va „Dacă vreţi să scrieţi de două ferme legumicole. Ciornei. ta amînă mereu să o facă,
lorică de circa 8 milioane spre noi, mergeţi la Hune Vorbind la general, grădi Cultura de ardei de la
lei. O restanţă cam maro doara, la şefi" — ne-a spus na din Geoagiu arată, la ferma de legume din Aurel deşi există răsad de varză
I.M.M.n. Simeria. secto
pentru numai 6 luni. Am maistrul Gheorghe Zgon- ora actuală, mai bine ca Vlaicu — şef de fermă ing. şi roşii, pe motiv că în a- rul II vagoane. Lăcătuşul
reţinut că acum se lucrea dea. Sau veniţi miercurea aceea din Aurel Vlaicu. Viorel Popescu — este des ceste zile unitatea este Emil Bistrian repară un re
ză bine, în plin, că există Am văzut aici culturile de tul de viguroasă, iar cea gulator de timonerie.
forţă de muncă suficientă LIVIU BRAICA ardei, vinete şi căpşuni de morcovi promite recol TRAIAN BONDOR Foto: v. onoiu
şi că se execută lucrări dc frumoase, fără buruieni. în tă bogată. Grădina de le
calitate. Beneficiarul îşi (Continuare in pag. o 2-a) ziua raidului nostru mun gume a reuşit să-şi asigu (Continuare în pag. a 3-a)
