Page 62 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 62
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
PARTIDUL - OEftUŞESeil - PACE Raportul dialectic dintre partid ş! stat
Astăzi, Casa de cultură
în dezvoltarea multilaterală a patriei pînd de la orele 10,00
din Deva va găzdui înce-
ii lume si triumfe pacea, {Urmare din pag. 1} — factori esenţiali în utiliza factorilor ce compun Frontul spectacolul televizat al e- nu mini c
rea cu randamente înalte a Democraţiei şi. Unităţii So misiunii „Cîntarea Româ 8,00 Teleşco:
niei" - de pe marea sce
buna înţelegere rea producţiei fizice, dezvol tuturor agregatelor şi insta cialiste. De aici, consiliilor nă, pe micul ecran". Or 9,30 Bucurii)
S,40 Omul ş
laţiilor, maşinilor şi utilajelor.
tarea bazei de materii pri
populare locale le revin răs
me, în primul rînd de căr in sistemul conducerii şi punderi mari cu privire la ganizat de Televiziunea 10.00 Viaţa s
şi cooperarea Intre popoare bune şi minereuri, reduce înfăptuirii obiectivelor stabi dezvoltarea economiei, buna Română şi Consiliul muni 11,45 Film se.
lite de partid, statul, orga
rea mai accentuată a con
gospodărire şi înfrumuseţare
Pii : „P‘
sumurilor de materii prime, nele sale se bucură de largi a localităţilor, valorificarea cipal de educaţie politi trâ“ (Ei
Ieri, în centrul oraşului speciale a Adunării Ge materiale, energie şi combus prerogative privind respecta superioară a resurselor, auto- că şi cultură socialistă 12,15 Azi, ziu
13.00
Telex
Haţeg a avut loc o impre nerale a Organizaţiei Na tibili, onorarea integrală a rea legalităţii şi disciplinei, aprovizionarea şi autocondu- 13,05 Album
sionantă adunare a oame ţiunilor Unite consacrată sarcinilor la export, îmbună controlul, întărirea responsa cerea teritorială. 15,35 Pagini <
nilor muncii consacrată dezarmării care exprimă tăţirea calităţii producţiei, bilităţii în toate domeniile, E x p u n e r e a tovarăşului Antena „OîntărH ncmalop
păcii şi dezarmării. dorinţa unanimă de pace creşterea mai consistentă a buna desfăşurare a activită Nicolae Ceauşescu la plena li fascii :
zero gra
De pe toate străzile se şi progres, a tuturor cetă productivităţii muncii. Strîns ţii instituţiilor de învăţămînt ra C.C. al P.C.R. din 1-2 taânîe!“ — 10,10 Călători:
îndrepta spre locul care el ţenilor patriei noastre. legate de aceste preocupări şi sănătate, a serviciilor pu iunie se constituie astfel în- Brnîsiun
majore se află acţiunea stă
lr-un document de autentică
însuşi poartă un nume cu In cuvinte calde, dar în ruitoare pentru perfecţiona blice, culturii şi artei, ale valoare teoretică şi practică, la Oeva tru pioi
rezonanţă istorică — Piaţa acelaşi timp hotărîte, în rea organizării muncii în toa justiţiei şi procuraturii, im- 17.0» Telespoi
Unirii — şuvoiul muncito cadrul adunării populare te unităţile, respectarea dis pietirea mai organică a acti plin de concluzii şi învăţă pei Kon
ba) : î)
rilor, al ţăranilor coopera au luat cuvîntul mai mulţi ciplinei de producţie şi teh vităţii statului cu cea a sin minte privitoare la îmbună Baia M
tori, meşteşugarilor, inte oameni ai muncii, care in dicatelor, U.T.C.-uluî, organi tăţirea activităţii în toate do Deva, spectacolul vei re siuno
stadionu
lectualilor, lucrătorilor din numele colectivelor pe ca nologice, pregătirea şi per meniile vieţii materiale şi spi uni formaţiile corale ale 18,50 1001 dc
comerţul de stat şi coope re le reprezentau, au sub fecţionarea forţei de muncă zaţiilor de femei, a tuturor rituale. sindicatului învăţămînt De 19,00 Te lf jurn
ratist, din transporturi şi liniat dorinţa fierbinte ca
telecomunicaţii, cărora li in lume să înceteze cursa va şi Direcţiei sanitare ju 19,40 Drumuri
căi ,gH>a
s-au alăturat elevi, gospo înarmărilor, să triumfe pe Cresc cutezători sub flamuri tricolore deţene, orchestra de ca 30,05 cîntarea
dine şi alţi oameni ai întregul glob pacea şi bu meră şi grupul vocal ca judeţul
muncii, cetăţeni ai acestei na înţelegere, intre ei a- (Urmore din pag. t) mandamentele pionierilor Convinşi că rezultatele meral al sindicatului învă- 21.00 Film ari
vetre cu un bogat trecut flîndu-se şi tovarăşii Eu vor urmări cunoaşterea şi muncii lor vor ti pe măsu ţămint, solişti de muzică re“. Pre
istorie. gen Ştefoni, de la De cîteva zile a început însuşirea ideilor şi tezelor ra exigenţelor politico-edu- cultă de ia şcoala ge •22,00 Tclejurn
Studioul
De . pe platforma indus S.G.C.L., Ida Roşianu, de vacanţa, dar nu şi în acti din expunerea tovarăşului cative puse în faţa tinerei nerală nr. 8, orchestrele 22.25 şoare.
generaţii, adresăm tuturor
Nicolae Ceauşescu la ple
triei- alimentare a între la cooperativa „Retezatul", vitatea pionierească. In a- nara lărgită a C. C. al consiliilor şi comandamen de muzică uşoară „Bre-
prinderii de bere, a secţiei Marinei Brăila, de la între ceste zile, circumscrise P.C.R. din f-2 iunie a.c., telor pioniereşti, tuturor pur vis" şi „Topaz", fanfare f.U.Nt. ;
de industrializare a cărnii, prinderea de bere, şi Ca „Săptâminii pionieriei", în iar semnătura fiecărui pio tătorilor cravatelor roşii cu 15.00 Emisiuni
a fabricii de conserve, de melia Vasiu, elevă la liceul toate unităţile şi detaşa nier pe Apelul păcii expri tricolor călduroase felici le reunite ale exploatării maghiar;
la cooperativele meşteşu agroindustrial. Au impre mentele de pionieri s-au mă încă o dată dorinţa lor tări la această sărbătoare miniere şi clubului „lira", 17,50 )00l de
găreşti „Retezatul", „Haţe- sionat în mod deosebit cu desfăşurat acţiuni de edu ci primăverii ţării, însoţite ansamblul folcloric „Sil- 38.00 Închideri
gana“, de la secţiile de mobi vintele calde şi sincere, ex care patriotică, de muncă fierbinte de viaţă, de înţe vano“, montajul literar-
lă şi gospodărirea orăşeneas primate cu gingăşie copilă in agricultură, de colectare legere şi colaborare între de urarea de a obţine suc muzical al casei de cul 20.00 Tclejurn
că ; elevii celor două şcoli rească, ale pionierei Mi- a materialelor reiolosibile şi toate popoarele lumii, pe cese mereu mai mari la in- tură, estrada pioniereas 20.25 ţilie Orizont
care poporul nostru o pune
văţătură şi in întreaga ac
generale şi a liceului agro haela Litinschi, de la şcoa a plantelor medicinale, ca garanţie a viitorului. tivitate pionierească. că a şcolii generale nr.
industrial, personalul spi la generală nr. 1, care a spectacole cultural-artistice 20,45 A patrii
moment
talului, lucrătorii in dome spus : „Noi cele mai tine şi întreceri sportive, dru 4, moment muzical core 20,55 Cadran
niul industrializării lemnu re vlăstare vrem să ne mai meţii şi excursii. „Săptămî- grafic (teatrul de estra 21.15 Teatru i
lui şi silviculturii — în jucăm la soare, sâ aler na pionieriei“ este debutul dă), dansuri: m o d e r n cui iele!
număr de peste 4 000 — au găm pe cîmpii şi să cule unei vacanţe active ce va (liceul industrial nr. 3), Petrescu.
adus cu ei mesajul şi do gem flori, să ascultăm ciri sta sub semnul participă TV. (pai
rinţa de pace, exprimate pitul păsărilor, să privim rii elevilor la activitate pro maghiar (liceul industrial 22,05 Tclejurn;
printr-un impresionant nu şl să ne bucurăm de dan ductivă pe şantiere şi în nr. 4), brigada artistică a 22.15 Muzică ;
măr de portrete ale omului iela înspumată a valurilor. taberele de muncă patrio oficiului P.T.T.R., muzică
iubit şi stimat de noi toţi, Toate, acestea nu le vrem tică - semn sub care se va <aP“~’*®EB23SS2
luptător neobosit pentru nimicite de flagelul distru desfăşura şi Forumul jude foii, solişti vocali şi instru
dezarmare şi pace în lu gător al războiului". ţean al pionierilor din ta mentişti, poeţi, recitatori.
me, t o v a r ă ş u l Nicolae Intr-o atmosferă de pu băra de la Costeşti, in zi Spectacolul va avea şi DEVA: Cei
Ceauşescu, şi prin sute de ternică însufleţire, aduna lele de 22-28 iunie. colaborarea formaţiei co tici (Patria);
lozinci, drapele ale parti rea a adoptat textul unei In acest al patrulea tri Mahmudia (.4
dului si statului, steguleţe telegrame adresate C.C. mestru şcolar — cum ne-am rale „Freamătul adincu- DO AH A: Cobi
(Flacăra); Ap,
roşii şi tricolore, prin eşar al P.C.R.. t o v a r ă ş u l u i obişnuit să numim vacanţa lui“ din Petrila. nit (Siderurgi
fe şi buchete de flori. Nicolae Ceauşescu, în ca de vară — consiliile şi co- Moment solemn : primirea în organizaţia de pionieri. diu pe malul
Fiu) munţilo
Intr-o vibrantă atmosfe re, printre altele, se spu torul); PETRi
ră creată în timp ce se ne : „Cetăţenii oraşului etent la gr an
scanda din mii de piepturi Haţeg, muncitori, ingineri, Restanţele se adună, iar constructorul refuză să dea relaţii presei Destinaţia Maţ
iemtirie); LUr
„Ceauşescu — Rom3nia“ — tehnicieni, intelectuali res romantice (Ci
pingem cu desăvîrşire ne (Urmare din pag. 1) ţa, şefii de echipă au a- dispoziţii, prin care se în menea, am început lucrări vinciala (M
pacea şi prietenia", „Nu bună cursă a înarmărilor ceastă sarcină... calcă flagrant Legea pre le de sistematizare a in 'VULCAN:. 5
vrem foc şi arme noi, noi (Luceafărul); )
si nu dorim să se amplase viitoare, odată cu inginerul Să. mai discutăm despre sei. cintei cu formaţia lui Ion gar î!l (Miner
vrem pace, nu război ze in lume arme de nici un şef coordonator de lucrare, disciplină şi răspundere, Ne-am continuat totuşi Cozariuc. Probleme? Tre-, LA; Saltimban
„Nu vrem bombe .şi arma fel. Vă asigurăm, mult iu Mircea Bîrsan, împuterni despre modul în care îşi documentarea la lotul nr. buie deviată în cel mai resc); A ÎINO.
le meu o iu’o
mente, pace vrem pe con bite şi stimate tovarăşe cit să dea relaţii". După face datoria acest colectiv? III. Augustin Rusu, şeful scurt timp linia de 20 kV l-n (Miuicito
tinente", a luat cu vîntul care, maistrul Zgondea, în Inutil. Se înţelege că aici lotului, după o... profundă şi eliberate amplasamente CÂNI: '.000 s
Nicolae Ceauşescu, că nu
Maria Medrea, secretar al vom precupeţi nici un e- soţit de şeful echipei de sînt mari goluri în această meditaţie, datorată acelu le pentru celelalte lucrări. tul) ; BF \D:
Comitetului orăşenesc de fort pentru r e a l i z a r e a dulgheri Petru Cică, a fă privinţă. In ceea ce priveş iaşi motiv, a acceptat să Ne dăm tot interesul să tra Kratner (S
GURABARZA
partid, primarul oraşului sarcinilor de partid, con cut un „tur" rapid pe la te faptul că cei din şan discutăm. realizăm această investiţie nu haiducul i
— Sîntem in grafice la
tier au refuzat să ne fur
punctele de lucru, atenţio-
R
I E
T
Ă
Ş
Haţeg, care a vorbit despre ştienţi că prin aceasta nindu-.şi oamenii, niobîli- nizeze informaţiile solicita toate lucrările. La hala de la timp şi de o calitate cit O t a (Patria); :
iniţiativele de pace ale contribuim la dezvoltarea zindu-i la lucru. în faţa te, motivînd ordinele dras amestec-presare am termi mai bună. seriile r-H
României, ale secretarului armonioasă a României so pontajului, necomplelat din tice primite în acest sens, nat fundaţiile, urmînd să Vom reveni pe acest şan GEOAGIU-BAl
sa dc cultură)
general al partidului, tova cialiste, la creşterea bună 7 şi pînă în 10 iunie a.c., ne surprinde cum condu începem structura de re tier pentru a scrie despre Tridentul nt
(Dacia); BRA?
răşul Nicolae Ceauşescu, stării materiale şi spiritua maistrul a încercat să ne cătorii I.C.S. Hunedoara, zistenţă, iar la secţia de hărnicia oamenilor care nu haiducul
despre Apelul poporului le a poporului nostru". convingă că de fapt nu-i care sînt şi oameni poli ardere am t u r n a t 60 contribuie la ridicarea a- Yankeii — ser
român adresat sesiunii PETRE FÂRCAŞIU datoria lui să ţină prezen tici, pot emite asemenea la sută din stîlpi. De ase cestui obiectiv economic. sa dc cultură)
nu zapciul (i
MERI A: Vulca
şui); ILIA: Po
linevent (Lum
Cititorii noştri îşi aduc aminte că in finalul 15, dar azi am terminat mai repede ce a- LARI: Capital
acţiunii de presă desfăşurată sub genericul în căutarea timpului pierdut veam de lucru şi...". Oare la Secţia de gos rii (Minerul).
„Muncă, ordine, disciplină", promiteam sâ podărie cpmunală şi locativă Orăştie, oame
revenim asupra temei. O facem incepînd cu nii nu au ce face ? După cum arată oraşul,
raidul de faţă, organizat în colaborare cu „Ştiţi, ne răspunde jenat — pînă acum... dar „De o lună şi ceva". Nu ştim ce anume ne-a nu s-ar putea zice. % PECT.
organele de miliţie din Orâşlie. de mîine mă angajez undeva şi...". Vorbe in făcut să nu punem preţ pe spusele lui M.P.
vînt. A.M.B. trindăveşte de multă vreme, şi-a şi am procedat la verificarea lor. Am aflat că NICI NU TIN MINTE ® Deva. Cas:
CUIVA INDIVIZI CERTAŢI CU MUNCA părăsit familia, trăieşte pe unde apucă, doar M.P., de meserie strungar, a fost lucrător la DE CÎND N-AU MAI MUNCIT orele 10.30. Oj
me 'şi mănîncă pe unde poate, cum singur întreprinderea mecanică Orăştie. A lipsit însă Aflăm că la Orăştie sînt cîţiva oameni care clin Timişoara
Olimpiu Balea, un om în jur de 40 de multă vreme nemotivat şi i s-a desfăcut con circului**, oper
ani, sănătos tun, cînd discuţi cu el zice me mărturiseşte. nici nu ţin minte de cînd nu mai lucrează. acte dc E. Kâî
reu „pe cuvîntul meu". Este doar un tic ver Seamănă mult cu cei doi de mai sus şi tractul de muncă. Asta s-a întîmplat în 18 Cine sînt ei? © Leontin Zoi caş, un tînăr cu & Călău. Cas
putere de muncă. Vagabondează, trcynd din
noiembrie 1980. De atunci M.P. nu mai lu
bal, fără nici o valoare, pentru că, la el, Nicolae lacob, de meserie mozaicar, tată a crează, şi-a părăsit şi familia şi trăieşte de Ansamblul ..C
cuvîntul de onoare lipseşte. „De cînd nu lu trei copii, om fără căpătîi şi fără altă ocu- ceea ce cîştigă mama sa. o Gheorghe Curea nevăzătorilor d
spectacolul ..S]
craţi ?" - îl întrebăm, „Dar eu lucrez, pe (zis Gigi borfaşu), un element descompus, zică* .
4
cuvîntul meu, sînt cioban la Răşinari, lingă fost condamnat pentru trai parazitar. In urmă
Sibiu". Trebuie spus că O.B., de loc din ier Raid in Orăştie cu un an şi jumătate a fost eliberat. Dar
nat, judeţul Mureş, a lucrat în Orăştie, la nici pînă azi nu s-a încadrat în muncă. Va
fabrica de nutreţuri combinate, la complexul gabondează şi acum, trăind pe seama pen Vremi
de porci şi la alte unităţi. A lucrat, vorba paţie în afară de aceea de a tăia frunze ia pe o zi pe alta, fără nici un căpătîi, fără siei mamei sale. • Beniamin Olaru, în vîrstă
de 35 de ani, cunoscut ca un bun strungar,
vine, că nu s-a ţinut de treabă şi a fost dat cîini, A lucrat la construcţii, dar fiind prie nici un rost. De muncă nu se ţine el, dar Timpul prob:
afară de peste tot. Nici nu se putea altfel în ten intim cu paharul, s-a lăsat de muncă, rosteşte minciunile ca pe apă.,. nO mai lucrează de peste 4 ani. Şi nici nu ziua de 20 iuni
condiţiile cînd colinda cîrciumile zile ia dedîndu-se ia scandaluri în familie şi în blo se gîndeşte să muncească, deşi are patru co mea si; va inc
Cerul va fi •
fjjid, făcea scandaluri şi uita să se ducă ia cul unde locuieşte. Nu de puţine ori nevas- LA BERE CU SPUMĂ DEASĂ pii cărora mama lor abia reuşeşte să le asi Vor cădea ploi
gure existenţa. « Cornelia Toma a fost de
iuăru. „Dacă lucraţi la Răşinari, ce faceţi tă-sa a venit ia miliţie bătută şi t-a reclamat. mai multe ori condamnată pentru furturi din vor avea şi o
prin Orăştie ?". „Am venit să-mi iau hainele Jn prezent cu ce vă ocupaţi „Lucrez in Gheorghe Sologiuc este tractorist la între aversă. Vinti
slab la modera
de la femeia cu care. am trăit în concubi construcţia unei cabane forestiere, la Sibişel, prinderea „Plafar", dar joi, 17 iunie a.c,, nu buzunare. Are 44 de ani, dar n-a muncit silicări tempor;
niciodată. © Nici Kovacs Viorica n-a lucrat
naj, pe cuvîntul meu, şi mă duc înapoi". dar vreau să mă las şi să mă angajez ia în s-a dus la lucru, ci la bere, în restaurantul vreodată, deşi are 24 de ani. Din ce-o fi torul vestic,
Treaba cu păstoritul este o minciună, căci treprinderea chimică". Dar cine-1 mai crede „Rapid". De ce ? Să-i dăm cuvîntul lui G.S. : trăind, nici ea nu ştie, sau nu vrea să spună! minimă va fi ;
tre 9 şi 14 gra
lui O.B. îi place munca precum unui cîine pe N.L ? La el minciuna face casă bună cu „Mi-am pierdut portmoneul cu actele ieri sea Am enunţat numele şi succinte date bio maximă intre
lanţul... paharul. ră şi trebuie să-l caut". „Aici, la restaurant, grade.
îl căutaţi ?". „Nu, am intrat doar să beau o grafice ale cîtorva elemente certate cu etica, La munte, v
Alioşa Mircea Băcan este în plină putere bere". cu munca. Din păcate, astfel de exemplare roasă eu cerul
de muncă, tată a doi copii, de meserie MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE La o altă masă, tot la o bere, se afla şi se găsesc nu numai in Orăştie, ci şi în alte noros. Vor cădi
strungar. Societatea î-a oferit o profesie fru La cafe-bar facem cunoştinţă cu Mctrin loan Duca, lucrător la Secţia de gospodărie localităţi ale judeţului. Dar, despre acestea, caracter de ave
moasă, locuinţă în bloc, ioc de muncă bine • Popa, «n om tînăr, ce ne spune că lucrează comunală şi locativă. „Mi-om terminat trea în alt număr al ziarului nostru. va prezenta
retribuit la întreprinderea chimică Orăştie. în schimbul doi la atelierul de bum bacă rie ba — ştiţi, lucrez la salubritate - şi am venit VASILE PÂTAN, temporare din a
tic. fMeteoroIos
„Societatea noastră v-a dat de toate. Dum aJ cooperativei de producţie, achiziţii şi des ia -o bere" - se scuză I.D. „Ce program de B. TURDEÂNU ciu : (’uţuriga l
neavoastră ce-i oferiţi ?" — l-am întrebat. facerea mărfurilor. „De cînd lucraţi aici muncă aveţi ?" - ii întrebăm. „De la 7 fa IOAN RACA