Page 63 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 63
; % DUMINICA, 20 IUNIE 1982 pag. 3
0 mai mare mobilizare
l a i e ^ $ de forţe la lucrările
%%%^||/ jA» din legumicultura!
'/)UVAt«CDU*A(CMa este sprijinită cu lucrători
cenaclurilor M1I1EB®REM (Urmare din pag. 1) din unităţile de pe raza co
foarte aglomerată cu între munei, cu elevi de la liceul
agricol şi şcoala generală.
ţinerea culturilor. Pe noi nu ne ajută ni
J Cultura de vinete a fer meni, deşi am insistat foar
Azi .cenaclul literar „Lucian Blaga" Hunedoara j mei din Aurel Vlaicu arată te des pe lingă conducerea
asociaţiei .şi primărie".
de parcă plantele au -fost
Ci
lii- aruncate din avion, adică Desigur, cei vizaţi vor
Ia este foarte rară. De ce ? trebui să tragă fireasca
i) jtmămmi S,emnătu%ă Sculptată | Două sînt motivele: s-a
Of. plantat pe vreme secetoa concluzie. Dar ferma din
Aurel Vlaicu trebuie să se
peniţa peticite pe Apel în lemn \ să, fără să fie irigat pă ajute, în primul rînd, sin
'u- mîntul în prealabil; plante gură. Adică, să organizeze
ot- Scriu le ce au rămas totuşi în munca în aşa fel îneît să
.c. Ne purtăm istoria în trăsături picioare au fost atacate
mi Ca p e ' o ereditate niaterno- Cu fereastra Miinilc mele prelungesc ( se folosească toată ziua de
la pianetară. Larg deschisă ce nu poate cuvîntul masiv de gîndacul din Co lucru, să se atragă la lu
i u lorado. Astfel că la ora ac
Ne încumetăm să privinr Poemul în carnea încă fierbinte Ş tuală doar 20 la sută din cru şi cooperatori din sat
îri ochii viitorului Patria mi se revarsă în odaie a lemnului tînăr. ^ plante promit să producă. în număr cât mai mare.
Drepţi şi-nrodiţi cu munca. Vocile sale glorifică germinaie Se-aude acolo în esenţe vii Conducerea fermei abia în
Nu ne rătăcim niciodată zodii pasărea-inimă i aceste zile, cînd de fapt CE TREBUIE FĂCUT?
Mergînd pe drumul sigur Vuietul muncilor, tonic, adevereşte zbătindu-se în Cîntec. este prea tîrziu, umblă să
Făurit de partidul călăuzitor * o metaforă : ADRiAN CRISTEA 1 Ne aflăm in plină des
ci- Progresăm în fiecare zi t inereţea fără hătrineţe facă rost de substanţele ne
irâ cesare combaterii dăunăto făşurare a întreţinerii cul
Cu indirjire şi nu ne atîrnăm Si viata fără do moarte. turilor şi cele două ferme,
I.a roata ailei ţări. EUGEN EVU Z&at de cai rilor. în special cea din Aurel
Ne creştem copiii într-o lumină Vlaicu, au nevoie de un
Nouă şi puternică ţineaţi Trec peste cer ca norii ) BURUIENILE
Reflectată de conştiinţa şi urma copitelor lor 1 SUFOCĂ PLANTELE. mare număr de braţe de
preşedintelui suprem. Uneori se-ntorc în noi clipe îmi lasă pe umăr o rană de zbor. \ UNDE SÎNT SĂPĂTORII ? muncă care — cu ajutorul
Cu mina pe piept desţelenite de amintiri, Dorinţa zborului de cai ^ conducerii asociaţiei şi a
Putem să jurăm îmi pierd umbra pleoapelor se naşte-n umărul meu de copil i în ambele unităţi iegu- consiliului popular — tre
'■f ă ne iubim şi cinstim adine şi alerg după ea şi-n urma copitelor ' micole, in multe culturi bu buie găsite. In paralel însă
prin aburii fosforescenţi
.România, ruiana este foarte mare. La este nevoie ca atît consi
Ridicînd-o pe culmile ai dimineţii, regăsind-o izvnarele-şi deschid ochii ţ grădina din Geoagiu tre liul popular comunal, cit
comunismului. în dunga albă de mesteacăn de april. \
încercănată de miresme. buie să cauţi mult pină gă şi cei ce muncesc concret
MiHAELA SLA1NA DAN ANTONESCU CONSTANTIN BLAGA ^ seşti un fir de ceapă sau in legumicultura să se Im
de usturoi, de pildă. La cea plice permanent şi eficient
taeniaal & anei Sctisaate de ptieten ) clin Aurel Vlaicu, cultura în buna organizare şi des
Io
nii de morcovi e sufocată de făşurare a activităţii. Nu
Să nu te-ntorci. să nu priveşti în urmă, Hoinăresc pe drumul întors de vreme S pir şi rapiţă, iar cea de este vreme de căutat scuze,
e-o eitadelă-n fiecare pas purtînd pădurile însîngerate | varză riscă să se înece şi ci trebuie acţionat pentru
şi fiecare urmă e o urnă talisman al ultimului gînd ; 1 ea în buruieni. redresarea celor două uni
cu praful prafului ce-a mai rămas. plămădeam din lutul prins de călcîie Viorel Popescu ne spu tăţi producătoare de ie-
Să nu te-ntorci ! Un semn de exclamare aripi pe care ţi le trimiteam Ţ nea: „Ferma din Geoagiu gume.
te urmăreşte ca un joc banal aruneîndu-ie pe spate pentru un i
şi inutil. E irisul pe care eventual noroc. Am rămas acelaşi i
neaua uitării cade triumfai. chiar dacă din cînd în cînd 5
mă apropii de ei pentru un schimb ţ
UI Să mergi, să mergi, să mergi şi să nu-ţi pese de cuvinte, după care mă întorc 1 ORCUL DE STAT BUCUREŞTI
E- că drumul se inchide-n urma ta
ce cu un imperiu de «înduri.
a~ cum se închid fecioarele-n mirese Aici timpul pare mai leneş Ţ prezintă la DEVA, de la 7—11 iulie 1982,
c- căci a pleca înseamnă a uita. şi nu mă mir de ce nu ai venit i
>; să-mi povesteşti despre tine, prietene... pe terenul de lingă cartodrom, spectacolul
c-
:i~ VIRGILIU VERA ION DINU internaţional „FANTASTIC CIRC", cu artiştii
);
o-
îe circurilor din BUCUREŞTI, BUDAPESTA,
,N SOFIA, VARŞOVIA.
j] Consemnări Maistoraşui Aure!
i- Poetul şi patria
[- Reţineţi din timp biletele la casele circului
>- Mi-I amintesc mereu, de sumi ardelean, cu gindire Scriitorilor le revin fără restricţii în folosirea
ţ cite ori văd un avion, de prudentă ce aspiră spre e- şi cea din centrul municipiului, ce se va in
e mari responsabilităţi le mijloacelor proprii de
[- cite ori aud un cîntec din xactitate, cred că am in gate de crearea unei lite expresie, o literatură cu stala în Piaţa Victoriei.-'.
preajma Orăştiei, de cite tuit bine. Vlaicu a fost un raturi autentice, care să o diversitate de forme,
ori mi se aşează pe mină profesionist de mare clasă, continue şi să îmbogăţeas bogată în conţinut, inspi
o mămăruţâ. Căci el ii zi care a ajuns la performan că patrimoniul naţional şi rată din faptele de zi cu O.J.T. organizează, la cerere excursii din
cea maşinii sale de zburat ţele sale pe o cale trudni universal al valorilor spi zi ale oamenilor, o lite orice parte a judeţului.
„gîndac", Alături de căpi că, învăţind din greu şi cu rituale. Preşedintele nos ratură cu un profil speci
tanul Nemo sau de Poga tenacitate, cunoscînd valoa tru, preşedintele Româ fic naţional, singura care
nei, Vlaicu a fost unul din rea fiecărui criţar dobindit niei, s-g adresat adeseori poate să dea adevărata
tre marii prieteni ai ado din ipotecarea pămintului făurarilor de opere de noastră dimensiune. Aşa doara, secţia O.s.M. II. o de
lescenţei mele. Mai aproa părintesc pentru Întreţine artă orientîndu-le creaţia dar, cei ce ne aplecăm a- clar nulă. (C. 6)
pe totuşi de tragismul lui rea sa la înaltele şcoli, spre viaţa adevărată. La supra paginii albe avem © Pierdut dovadă de po
Nemo decît de năstruşni greu accesibile ţăranului ro recenta plenară lărgită a rumb nr. 12124 pentru 128 kg,
cia lui Poganei. L-am cu mân, supus cbezaro-crăiesc. C.C. al P.C.R., în expu- obligaţia morală şi con pe numele Stăntlă luliana. O
declar nulă. (C. 8)
noscut întii din poveştile Iar el a lost iiu de ţăran nerea-program, tovarăşul ştiinţa patriotică de a o VÎNZARI
© Pierdut legitimaţie de serr
bunicului, care i-a lost co şi ţăran a rămas pină în Nicolae Ceauşescu ne-a umple cu opere autentice © Vinci apartament două ca viciu, pe numele Păşteoi Aro-
leg la gimnaziu. Îmi istori tăria cerului, ceea ce soco îndemnat din nou să bem în care să vibreze ade mere, confort I, gaze. Deva, nelia, eliberată de C.S. „Vic
sea întîmplări mărunte, bo tesc că nu e un motiv de apă „numai din izvorul vărul şi frumuseţea. Per Mârăşti, bloo D 5, scara 4, toria" Călan. O declar nulă,
roboaţe şcolare, in care e- ruşine, ci de mindrie. A cu apă vie ce izvorăşte sonal încerc să depun etaj 2, apartament 7, după o- (3430)
roul principal era elevul gindit răbdător, laborios şi din pămîntul udat de su toată truda şi talentul rele 17. (3432) © Pierdut legitimaţie de
Vlaicu Aurel, căruia-i plă genial, căutind să pătrun doarea şi sîngele înain pentru a da lucrări de © Vind Lada 1200 combi, serviciu, pe numele lenei E-
cea să iacă experienţe cu dă secretul angrenajului taşilor. Numai acest iz artă care sa reprezinte la bord zero km. Deva, tele manoil, eliberată de I.E.C.
Mintia-Deva. O declar nulă.
praf de puşcă, spre teroa subtil dintre cauză şi efect, vor este dătător de viaţă realitatea şi să mă repre fon 21219. (3479)
rea profesorilor şi incinta- lie că era vorba de oase .şi de inspiraţie". în ace zinte. Nu e uşor să scrii, SCHIMB DE LOCUINŢA © Pierdut legitimaţie de
rea colegilor. Amintirile bu le păsărilor, fie de randa © Schimb apartament două serviciu, pe numele Sten coa
ne M. Petru, eliberată de E.M.
nicului meu erau însă cam mentul motoarelor Gnome. eaşi măsură ni se cere o mai ales poezie patrioti camere decomandate, Galaţi, Ghelari. O declar nulă. (3430)
obosite de marea depărta La Polo, la Muncben sau literatură profund origi că, — piatra de încercare cu similar Hunedoara. Infor
maţii
telefon
Hunedoara,
re din care veneau şi pri la Bucureşti, a purtat ne nală, patriotică şi uma a literaturii. Cu atît mai 14049, după orele 20. (3444) © Pierdut legitimaţie de
ma mea imagine despre stins în inimă dorul de casa nistă, o literatura în care mare trebuie să fie efor serviciu, pe numele Gheorghe
Mircea, eliberată de C.S. Vic
Vlaicu e de aceea oare din Binţinţi, pătimind de a- personalitatea fiecărui tul depus pentru a crea PIERDERI toria Călan. O declar nulă.’
cum estompată, ca o foto celaşi sentiment al dezră scriitor să se manifeste opere adevărate. o Pierdut legitimaţie de (3439)
serviciu nr. 81184, pe numele
grafie mişcată. Imaginea sa dăcinării care i-a bîntuit pe Perioc Virgil, eliberată do Ex COMEMORARE
vie pînă azi şi adevărată, Goga, pe fosil, pe Rebrea- Poemu acesta nu-ţi ploatarea minieră Ghelari. O e Soţia Parasehiva şi
după cum o simt, i-o dato nu, pe toţi ardelenii. Şi ajunge pin’ Iu glezne declar nulă. (C. 82) fiul Gigei anunţă eu a-
rez lui Victor Ion Popa, din clnd, la Bucureşti, intre un să ie îmbrac în versuri © Pierdut legitimaţie de ceeaşi durere că astăzi se
masivul său roman MAIS- zbor visat şi un zbor împli tu ştii că nu mi-e lesne serviciu, pe numele Vasiliev împlinesc 6 luni de la de
TORAŞUL AUREL. UCENI nit, se simţea însingurat şi Un neam de cântăreţi Constantin, eliberată de E.M. cesul dragului lor soţ şi
CUL LUI DUMNEZEU. Car trist, îşi lua vioara care t-a îţi laudă fiinţa GhcJari. O declar nulă. (C. 14) tată, Lazăr Aron. (3455)
ie inegală, discutabilă, ata însoţit pretutindeni şi cinta şi altul do plugar © Pierdut legitimaţie de
cată de mulţi, printre care în odaia lui Încetişor, nu îţi apără sămînţa serviciu, pe numele Spanaclii
şi G. Călinescu, care nu-i mai pentru sine; „Numai Eu sînt doar picătura Constantin, e l i b e r a t ă de D E C E S
G.S.M.C. „Vulcan" Bucureşti.
iartă „dezvoltările fictive* unu-i străinei,/ Nu ştie ni- de ploaie vişinei norul O declar nulă. (C. 1106) © Nadejda soră şi Mi-
şi-l apără frumos pe Vlaicu me de el,/ Nu ştie nime de (ărîina dintr-o pîine © Pierdut carnet student pe hai frate anunţă cu. du
de excesele simplificatoare el...". Victor Ion Popa e cel ce duce holdei dorul numele Arba Corina, eliberat rere încetarea din viaţă
şi rusticizanle ale scriito care a acreditat această eu nu-s decît ulciorul de Institutul de subingineri a dragei lor
rului moldovean. Cred de ipostază. Iar eu cred în ea, şi sînt stingace mîna Hunedoara, tl declar nul. HANCIIEVJC1 SOFIA
(C. 1216)
aceea că - probabil in căci prin ea şi datorită ei tu eşti deopotrivă din Deva. înmormînta-
tuitiv - in memoria mea a- ii iubesc pe Aurel Vlaicu şi setea şi fîntîna © Piel’dut carnet student se rea are loc astăzi, 20
ria 2942, pe numele Muntean
lectivă s-a păstrat mai cu- ca pe un frate mai mare, Eu zbatere de aripi Nicolae, eliberat de institutul iunie, orele 16, de Ia ;
care a avut ciudata idee
rind imaginea pe care Vic de a se face una cu ne a unui palid flutur de subingineri Hunedoara. îl capela cimitirului din :
tor ion Popa a intenţio mărginirea străvezie o văz tu viitorul eşti, prezentul şi trecutul. declar nul. (C. 5) str. Eminescu, Deva. '
nat-o decît cea pe care a duhului românesc. © Pierdut legitimaţie de îi vom păstra o vie a-
serviciu, pe numele de Miltu-
realizat-o. Şi, fiind eu in- RADU CfOBANU NASTASIA MANIU lete Gheorgbe. eliberată de mintire. (.3481)
Combinatul siderurgic Hune