Page 63 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 63

; % DUMINICA, 20 IUNIE 1982                                                                                                                                pag. 3


                                                                                                                     0 mai mare mobilizare


                l a i e                                                  ^ $                                            de forţe la lucrările

                                                      %%%^||/ jA»                                                        din legumicultura!
                                                                                       '/)UVAt«CDU*A(CMa                                    este   sprijinită   cu   lucrători
          cenaclurilor                     M1I1EB®REM                                                                 (Urmare din pag. 1)   din  unităţile  de  pe  raza  co­

                                                                                                                 foarte  aglomerată  cu  între­  munei,  cu  elevi  de  la  liceul
                                                                                                                                            agricol  şi  şcoala  generală.
                                                                                                                 ţinerea culturilor.        Pe  noi  nu  ne  ajută  ni­
                                                                                                              J    Cultura  de  vinete  a  fer­  meni,  deşi  am  insistat  foar­
       Azi .cenaclul literar „Lucian                                       Blaga" Hunedoara j                    mei  din  Aurel  Vlaicu  arată   te  des  pe  lingă  conducerea
                                                                                                                                            asociaţiei .şi primărie".
                                                                                                                 de  parcă  plantele  au  -fost
  Ci­
  lii-                                                                                                           aruncate   din   avion,   adică   Desigur,   cei   vizaţi   vor
   Ia                                                                                                            este  foarte  rară.  De  ce  ?   trebui   să   tragă   fireasca
   i)          jtmămmi                         S,emnătu%ă                                    Sculptată |         Două   sînt   motivele:   s-a
  Of.                                                                                                            plantat  pe  vreme  secetoa­  concluzie.   Dar   ferma   din
                                                                                                                                            Aurel  Vlaicu  trebuie  să  se
           peniţa peticite                          pe Apel                                    în lemn \         să,  fără  să  fie  irigat  pă­  ajute,  în  primul  rînd,  sin­
  'u-                                                                                                            mîntul  în  prealabil;  plante­  gură.  Adică,  să  organizeze
  ot-                                       Scriu                                                                le  ce  au  rămas  totuşi  în   munca  în  aşa  fel  îneît  să
  .c.    Ne purtăm istoria în trăsături                                                                          picioare   au   fost   atacate
  mi­    Ca p  e ' o   ereditate niaterno-  Cu fereastra                      Miinilc mele prelungesc        (                              se  folosească  toată  ziua  de
   la                           pianetară.  Larg deschisă                     ce nu poate cuvîntul               masiv  de  gîndacul  din  Co­  lucru,  să  se  atragă  la  lu­
  i u                                                                                                            lorado.  Astfel  că  la  ora  ac­
         Ne încumetăm să privinr            Poemul                            în carnea încă fierbinte       Ş   tuală  doar  20  la  sută  din   cru  şi  cooperatori  din  sat
                       îri ochii viitorului   Patria mi se revarsă în odaie   a lemnului tînăr.              ^   plante   promit   să   producă.   în număr cât mai mare.
         Drepţi şi-nrodiţi cu munca.        Vocile sale glorifică germinaie   Se-aude acolo în esenţe vii        Conducerea  fermei  abia  în
         Nu ne rătăcim niciodată                                     zodii    pasărea-inimă                  i   aceste  zile,  cînd  de  fapt   CE TREBUIE FĂCUT?
         Mergînd pe drumul sigur            Vuietul muncilor, tonic, adevereşte   zbătindu-se în Cîntec.         este  prea  tîrziu,  umblă  să
         Făurit de partidul călăuzitor *                        o metaforă :                    ADRiAN CRISTEA 1                              Ne  aflăm  in  plină  des­
  ci-    Progresăm în fiecare zi            t inereţea fără hătrineţe                                            facă  rost  de  substanţele  ne­
  irâ                                                                                                            cesare   combaterii   dăunăto­  făşurare  a  întreţinerii  cul­
         Cu indirjire şi nu ne atîrnăm      Si viata fără do moarte.                                                                        turilor  şi  cele  două  ferme,
         I.a roata ailei ţări.                                 EUGEN EVU         Z&at de cai                     rilor.                     în  special  cea  din  Aurel
         Ne creştem copiii într-o lumină                                                                                                    Vlaicu,  au  nevoie  de  un
         Nouă şi puternică                         ţineaţi                    Trec peste cer ca norii        )          BURUIENILE
         Reflectată de conştiinţa                                             şi urma copitelor lor          1       SUFOCĂ PLANTELE.       mare  număr  de  braţe  de
                    preşedintelui suprem.   Uneori se-ntorc în noi clipe      îmi  lasă  pe  umăr  o  rană  de  zbor.  \   UNDE SÎNT SĂPĂTORII ?  muncă  care  —  cu  ajutorul
         Cu mina pe piept                  desţelenite de amintiri,           Dorinţa zborului de cai        ^                              conducerii   asociaţiei   şi   a
         Putem să jurăm                    îmi pierd umbra pleoapelor         se  naşte-n  umărul  meu  de  copil  i   în   ambele   unităţi   iegu-   consiliului  popular  —  tre­
        '■f ă ne iubim şi cinstim adine     şi alerg după ea                  şi-n urma copitelor            '   micole,  in  multe  culturi  bu­  buie  găsite.  In  paralel  însă
                                            prin aburii fosforescenţi
         .România,                                                                                               ruiana  este  foarte  mare.  La   este  nevoie  ca  atît  consi­
         Ridicînd-o pe culmile             ai dimineţii, regăsind-o           izvnarele-şi deschid ochii     ţ   grădina   din   Geoagiu   tre­  liul   popular   comunal,   cit
                            comunismului.   în dunga albă de mesteacăn        de april.                      \
                                           încercănată de miresme.                                               buie  să  cauţi  mult  pină  gă­  şi  cei  ce  muncesc  concret
                        MiHAELA SLA1NA                    DAN ANTONESCU                      CONSTANTIN BLAGA ^  seşti  un  fir  de  ceapă  sau   in  legumicultura  să  se  Im­
                                                                                                                 de  usturoi,  de  pildă.  La  cea   plice  permanent  şi  eficient
                 taeniaal & anei                                 Sctisaate de ptieten )                          clin  Aurel  Vlaicu,  cultura   în  buna  organizare  şi  des­
  Io­
  nii                                                                                                            de  morcovi  e  sufocată  de   făşurare   a   activităţii.   Nu
          Să nu te-ntorci. să nu priveşti în urmă,              Hoinăresc pe drumul întors de vreme           S  pir  şi  rapiţă,  iar  cea  de   este  vreme  de  căutat  scuze,
          e-o eitadelă-n fiecare pas                            purtînd pădurile însîngerate                 |   varză  riscă  să  se  înece  şi   ci   trebuie   acţionat   pentru
          şi fiecare urmă e o urnă                              talisman al ultimului gînd ;                1    ea în buruieni.            redresarea  celor  două  uni­
          cu praful prafului ce-a mai rămas.                    plămădeam din lutul prins de călcîie               Viorel  Popescu  ne  spu­  tăţi   producătoare   de   ie-
          Să nu te-ntorci ! Un semn de exclamare               aripi pe care ţi le trimiteam                  Ţ  nea: „Ferma din Geoagiu    gume.
          te urmăreşte ca un joc banal                          aruneîndu-ie pe spate pentru un               i
          şi inutil. E irisul pe care                           eventual noroc. Am rămas acelaşi              i
          neaua uitării cade triumfai.                          chiar dacă din cînd în cînd                   5
                                                                mă apropii de ei pentru un schimb            ţ
  UI      Să mergi, să mergi, să mergi şi să nu-ţi pese        de cuvinte, după care mă întorc               1             ORCUL DE STAT BUCUREŞTI
  E-      că drumul se inchide-n urma ta
  ce                                                           cu un imperiu de «înduri.
  a~      cum se închid fecioarele-n mirese                    Aici timpul pare mai leneş                   Ţ     prezintă la DEVA, de la 7—11 iulie 1982,
  c-      căci a pleca înseamnă a uita.                        şi nu mă mir de ce nu ai venit                i
  >;                                                           să-mi povesteşti despre tine, prietene...          pe  terenul  de  lingă  cartodrom,  spectacolul
  c-
  :i~                                 VIRGILIU VERA                                             ION DINU          internaţional  „FANTASTIC  CIRC",  cu  artiştii
  );
  o-
  îe                                                                                                              circurilor   din   BUCUREŞTI,     BUDAPESTA,
                                                     ,N                                                           SOFIA, VARŞOVIA.
  j]    Consemnări     Maistoraşui Aure!
  i-                                                              Poetul şi patria
  [-                                                                                                                 Reţineţi  din  timp  biletele  la  casele  circului
  >-     Mi-I  amintesc  mereu,  de  sumi  ardelean,  cu  gindire   Scriitorilor   le   revin  fără  restricţii  în  folosirea
     ţ  cite  ori  văd  un  avion,  de  prudentă  ce  aspiră  spre  e-                                            şi  cea  din  centrul  municipiului,  ce  se  va  in­
   e                                                         mari   responsabilităţi   le­  mijloacelor   proprii   de
   [-  cite  ori  aud  un  cîntec  din  xactitate,  cred  că  am  in­  gate  de  crearea  unei  lite­  expresie,   o   literatură   cu   stala în Piaţa Victoriei.-'.
       preajma  Orăştiei,  de  cite   tuit  bine.  Vlaicu  a  fost  un   raturi   autentice,   care   să  o   diversitate   de   forme,
       ori  mi  se  aşează  pe  mină  profesionist  de  mare  clasă,   continue  şi  să  îmbogăţeas­  bogată  în  conţinut,  inspi­
       o  mămăruţâ.  Căci  el  ii  zi­  care  a  ajuns  la  performan­  că  patrimoniul  naţional  şi  rată  din  faptele  de  zi  cu   O.J.T.  organizează,  la  cerere  excursii  din
       cea  maşinii  sale  de  zburat  ţele  sale  pe  o  cale  trudni­  universal  al  valorilor  spi­  zi  ale  oamenilor,  o  lite­  orice parte a judeţului.
       „gîndac",  Alături  de  căpi­  că,  învăţind  din  greu  şi  cu   rituale.   Preşedintele   nos­  ratură  cu  un  profil  speci­
       tanul  Nemo  sau  de  Poga­  tenacitate,  cunoscînd  valoa­  tru,   preşedintele   Româ­  fic  naţional,  singura  care
       nei,  Vlaicu  a  fost  unul  din­  rea  fiecărui  criţar  dobindit   niei,  s-g  adresat  adeseori  poate   să   dea   adevărata
       tre  marii  prieteni  ai  ado­  din   ipotecarea   pămintului   făurarilor   de   opere   de  noastră   dimensiune.   Aşa­           doara,  secţia  O.s.M.  II.  o  de­
       lescenţei  mele.  Mai  aproa­  părintesc  pentru  Întreţine­  artă   orientîndu-le   creaţia  dar,  cei  ce  ne  aplecăm  a-         clar nulă. (C. 6)
       pe  totuşi  de  tragismul  lui  rea  sa  la  înaltele  şcoli,   spre  viaţa  adevărată.  La  supra  paginii  albe  avem               ©  Pierdut  dovadă  de  po­
       Nemo  decît  de  năstruşni­  greu  accesibile  ţăranului  ro­  recenta  plenară  lărgită  a                                          rumb nr. 12124 pentru 128 kg,
       cia  lui  Poganei.  L-am  cu­  mân,  supus  cbezaro-crăiesc.   C.C.  al  P.C.R.,  în  expu-   obligaţia  morală  şi  con­            pe  numele  Stăntlă  luliana.  O
                                                                                                                                            declar nulă. (C. 8)
       noscut  întii  din  poveştile  Iar  el  a  lost  iiu  de  ţăran   nerea-program,   tovarăşul   ştiinţa  patriotică  de  a  o   VÎNZARI
                                                                                                                                             © Pierdut legitimaţie de serr
       bunicului,  care  i-a  lost  co­  şi  ţăran  a  rămas  pină  în   Nicolae   Ceauşescu   ne-a   umple  cu  opere  autentice   © Vinci apartament două ca­  viciu,  pe  numele  Păşteoi  Aro-
       leg  la  gimnaziu.  Îmi  istori­  tăria  cerului,  ceea  ce  soco­  îndemnat  din  nou  să  bem   în  care  să  vibreze  ade­  mere,  confort  I,  gaze.  Deva,   nelia,  eliberată  de  C.S.  „Vic­
       sea  întîmplări  mărunte,  bo­  tesc  că  nu  e  un  motiv  de   apă   „numai   din   izvorul   vărul  şi  frumuseţea.  Per­  Mârăşti,  bloo  D  5,  scara  4,   toria"  Călan.  O  declar  nulă,
       roboaţe  şcolare,  in  care  e-   ruşine,  ci  de  mindrie.  A   cu  apă  vie  ce  izvorăşte   sonal   încerc   să   depun   etaj  2,  apartament  7,  după  o-   (3430)
       roul  principal  era  elevul  gindit  răbdător,  laborios  şi   din  pămîntul  udat  de  su­  toată   truda   şi   talentul   rele 17. (3432)  ©  Pierdut legitimaţie  de
       Vlaicu  Aurel,  căruia-i  plă­  genial,  căutind  să  pătrun­  doarea   şi   sîngele   înain­  pentru   a   da   lucrări  de   ©  Vind  Lada  1200  combi,   serviciu,  pe  numele  lenei  E-
       cea  să  iacă  experienţe  cu  dă   secretul   angrenajului   taşilor.  Numai  acest  iz­  artă   care   sa   reprezinte   la  bord  zero  km.  Deva,  tele­  manoil,  eliberată  de  I.E.C.
                                                                                                                                            Mintia-Deva. O declar nulă.
       praf  de  puşcă,  spre  teroa­  subtil  dintre  cauză  şi  efect,   vor  este  dătător  de  viaţă  realitatea  şi  să  mă  repre­  fon 21219. (3479)
       rea  profesorilor  şi  incinta-  lie  că  era  vorba  de  oase­  .şi  de  inspiraţie".  în  ace­  zinte.  Nu  e  uşor  să  scrii,   SCHIMB DE LOCUINŢA  ©  Pierdut legitimaţie  de
       rea  colegilor.  Amintirile  bu­  le  păsărilor,  fie  de  randa­                                          ©  Schimb  apartament  două   serviciu,  pe  numele  Sten  coa­
                                                                                                                                           ne M. Petru, eliberată de E.M.
       nicului  meu  erau  însă  cam  mentul  motoarelor  Gnome.   eaşi  măsură  ni  se  cere  o  mai  ales  poezie  patrioti­  camere  decomandate,  Galaţi,   Ghelari. O declar nulă. (3430)
       obosite  de  marea  depărta­  La  Polo,  la  Muncben  sau   literatură   profund   origi­  că,  —  piatra  de  încercare   cu  similar  Hunedoara.  Infor­
                                                                                                                 maţii
                                                                                                                                   telefon
                                                                                                                       Hunedoara,
       re  din  care  veneau  şi  pri­  la  Bucureşti,  a  purtat  ne­  nală,   patriotică   şi   uma­  a  literaturii.  Cu  atît  mai   14049, după orele 20. (3444)  ©  Pierdut legitimaţie  de
       ma  mea  imagine  despre  stins  în  inimă  dorul  de  casa   nistă,  o  literatura  în  care  mare  trebuie  să  fie  efor­        serviciu,  pe  numele  Gheorghe
                                                                                                                                           Mircea, eliberată de C.S. Vic­
       Vlaicu  e  de  aceea  oare­  din  Binţinţi,  pătimind  de  a-   personalitatea   fiecărui   tul  depus  pentru  a  crea   PIERDERI  toria  Călan.  O  declar  nulă.’
       cum  estompată,  ca  o  foto­  celaşi  sentiment  al  dezră­  scriitor   să   se   manifeste  opere adevărate.  o   Pierdut legitimaţie  de  (3439)
                                                                                                                 serviciu  nr.  81184,  pe  numele
       grafie  mişcată.  Imaginea  sa  dăcinării  care  i-a  bîntuit  pe                                        Perioc Virgil, eliberată do Ex­  COMEMORARE
       vie  pînă  azi  şi  adevărată,  Goga,  pe  fosil,  pe  Rebrea-   Poemu acesta nu-ţi                      ploatarea  minieră  Ghelari.  O   e  Soţia Parasehiva   şi
       după  cum  o  simt,  i-o  dato­  nu,  pe  toţi  ardelenii.  Şi            ajunge pin’ Iu glezne           declar nulă. (C. 82)      fiul   Gigei   anunţă eu   a-
       rez  lui  Victor  Ion  Popa,  din  clnd,  la  Bucureşti,  intre  un   să ie îmbrac în versuri              ©  Pierdut legitimaţie  de  ceeaşi  durere  că  astăzi  se
       masivul  său  roman  MAIS-  zbor  visat  şi  un  zbor  împli­             tu ştii că nu mi-e lesne       serviciu, pe   numele Vasiliev  împlinesc  6  luni  de  la  de­
       TORAŞUL  AUREL.  UCENI­  nit,  se  simţea  însingurat  şi     Un neam de cântăreţi                        Constantin,  eliberată  de  E.M.   cesul  dragului  lor  soţ  şi
       CUL  LUI  DUMNEZEU.  Car­  trist,  îşi  lua  vioara  care  t-a            îţi laudă fiinţa               GhcJari. O declar nulă. (C. 14)  tată, Lazăr Aron. (3455)
       ie  inegală,  discutabilă,  ata­  însoţit  pretutindeni  şi  cinta   şi altul do plugar                    ©   Pierdut legitimaţie  de
       cată  de  mulţi,  printre  care  în  odaia  lui  Încetişor,  nu­          îţi apără sămînţa              serviciu, pe numele Spanaclii
       şi  G.  Călinescu,  care  nu-i  mai  pentru  sine;  „Numai    Eu sînt doar picătura                      Constantin, e l i b  e r a t ă  de   D  E  C  E  S
                                                                                                                G.S.M.C. „Vulcan" Bucureşti.
       iartă   „dezvoltările   fictive*  unu-i  străinei,/  Nu  ştie  ni-       de ploaie vişinei norul         O declar nulă. (C. 1106)       © Nadejda soră şi Mi-
       şi-l  apără  frumos  pe  Vlaicu  me  de  el,/  Nu  ştie  nime  de   (ărîina dintr-o pîine                  © Pierdut carnet student pe   hai frate anunţă cu. du­
       de  excesele  simplificatoare  el...".  Victor  Ion  Popa  e  cel         ce duce holdei dorul           numele Arba Corina, eliberat   rere încetarea din viaţă
       şi  rusticizanle  ale  scriito­  care  a  acreditat  această   eu nu-s decît ulciorul                    de Institutul de subingineri   a dragei lor
       rului  moldovean.  Cred  de  ipostază.  Iar  eu  cred  în  ea,            şi sînt stingace mîna          Hunedoara, tl declar nul.     HANCIIEVJC1 SOFIA
                                                                                                                (C. 1216)
       aceea  că  -  probabil  in­  căci  prin  ea  şi  datorită  ei   tu eşti deopotrivă                                                    din Deva. înmormînta-
       tuitiv  -  in  memoria  mea  a-   ii  iubesc  pe  Aurel  Vlaicu           şi setea şi fîntîna              © Piel’dut carnet student se­  rea are loc astăzi, 20
                                                                                                                ria  2942,  pe  numele  Muntean
       lectivă  s-a  păstrat  mai  cu-   ca  pe  un  frate  mai  mare,   Eu zbatere de aripi                    Nicolae,  eliberat  de  institutul   iunie, orele 16, de Ia ;
                               care  a  avut  ciudata  idee
       rind  imaginea  pe  care  Vic­  de  a  se  face  una  cu  ne­             a unui palid flutur            de  subingineri  Hunedoara.  îl   capela cimitirului din :
       tor  ion  Popa  a  intenţio­  mărginirea  străvezie  o  văz­  tu viitorul eşti,  prezentul şi trecutul.  declar nul. (C. 5)           str. Eminescu, Deva. '
       nat-o  decît  cea  pe  care  a  duhului românesc.                                                          ©  Pierdut  legitimaţie  de   îi vom păstra o vie a-
                                                                                                                serviciu,  pe  numele  de  Miltu-
       realizat-o.  Şi,  fiind  eu  in-  RADU CfOBANU                                   NASTASIA MANIU          lete  Gheorgbe.  eliberată  de   mintire. (.3481)
                                                                                                                Combinatul  siderurgic  Hune­
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68