Page 64 - Drumul_socialismului_1982_06

Faq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 655 & DUMINICA, 20 IUNIE 1982

radul

nordică şi, respectiv, sudică a fortificaţiei, sur­
Solar de brad la Cîrnk, prind prin grandoare, iar drumurile ce pă­
trund în incintă sint străjuite pe ambele laturi
\ unit in ţară de valuri de pămînt flancate de şanţuri de
apărare adînci. Pentru întărirea capacităţii ei
de apărare, valul de pămînt a fost prevăzut cu
j De peste trei decenii Monică Stăncic ocro- o palisadă din lemn de 1,80 m lăţime.
( teşte pădurea din preajma Retezatului, li cu- Cercetările arheologice întreprinse în ultimii
* noaşte bine potecUo, legendele, tainele. A în-
r (Urmare din pag. 1) noi succese, multă sănăta­ plăcere vizita sa în Româ­ t vaţat şi se străduieşte s-o ajute să crească mai ani pe dealul Petriş documentează prezenţa
aici a unei fortificaţii ce reprezintă centrul
te şi fericire. nia. | repede, mai falnică. In această perioadă pro- unei uniuni tribale tracice din prima epocă
cedează, pentru prima dată în activitatea sa
irite de poporul iordanian P r e ş e d i n t e l e Nieolae P r e ş e d i n t e l e Nieolae i de padurar, la fertilizarea solului cu îngrăşă- a fierului. In interiorul ei au fost descoperite
faţă de înaltul sol al po­ Ceauşescu urează regelui Ceauşescu şi regele Hussein , multe chimice, în scopul forţării creşterii locuinţe de suprafaţă, bogate în special in
arboretului din zona Cîrnic-Nucşoara, aparti-
porului român, a respectu­ Hussein sănătate şi ferici­ al Iordaniei îşi iau apoi un I năloare Ocolului silvic Pui.
lui şi preţuirii de care se re, noi succese şi îl asigu­ călduros rămas bun, se îm­ * Dar realizarea cea mai mare a muncii lui de ycnmie o datare aa ni ui exacta in sec.
bucură şeful statului nos­ ră că aşteaptă cu multă brăţişează cu prietenie. . padurar o constituie solarul de brad argintiu, xix-vni î.e.n. In caz de primejdie cetatea con-
| singurul de acest fel din ţară (pînă la această
l0
Ul dG reIugiu
t
tru, activitatea sa închina­ , dată). Cum a procedat ? ca o.îL. „« - Pentru populaţia traci-
miif fi , î? numeroase aşezări din împrejuri-
te tat ă
tă înţelegerii şi colaborării Sosirea în Capslcalâ j In toamna anului 1981 a adunat conuri de i 61 ( a eg
îî ţ ’ Sintămăria-Orlea, Subcetate,
internaţionale, înfăptuirii ( brad, le-a recoltat sămînţa şi în luna noiem- m?n«i c ’ ™ Ţ ' PU Balomir etc.) aflate în
n
ea pl0
r U
aspiraţiilor de pace şi pro­ (Urmare din pag. 1} şi aceste ţări, precum şi cu , brie a semănat-o pe o parcelă de 100 mp, pe mănoasa Ţară a Haţegului.
împrejmuit-o cu folie de polietilenă,
g oare a
gres ale omenirii. celelalte state arabe, în J pentru a proteja răsadul de gerul iernii. Să- HR1STACHE TATU
La aeroport, înaltele o- se ale vizitelor oficia­ folosul şi spre binele po­ * mînţa a germinat în voie şi acum brăduţul
ncruri civile şi militare le ale tovarăşului Nieolae poarelor noastre, al cauzei | mic, mic de tot, formează un covor verde, vioi,
marchează ceremonia ple­ Ceauşescu în Irak şi Ior­ păcii, înţelegerii şi coope­ ( ^ de toată frumuseţea. La toamnă îl va scoate Rustică
' şi ii va repica în pepinieră, tot aici, pe un lot
cării. dania, vizite care se în­ rării internaţionale. | special amenajat în preajma solarului, iar du-
însoţind pînă la scara a- scriu ca momente de cea T o v a r ă ş u l Nieolae 3 pă un an va fi plantat în parchetele eliberate, ORIZONTAL : 1) Autorul piesei corale „Am
v asigurind continuitatea falnicelor păduri de
vionului pe şeful statului mai mare însemnătate în Ceauşescu a răspuns cu i brad din Retezat. arat şi semănat" — Ii aparţine cantata „La
ogor de primăvară" ; 2) Ceas dc ceas, zi de zi
dezvoltarea şi întărirea bu­ căldură aclamaţiilor şi ma­
Monică Stăncic, om pasionat de meserie şi
nostru, regele Hussein a- nelor relaţii de prietenie nifestărilor pline de sim­ ' interesat permanent de soarta pădurii este tare — Semnatarul partiturilor corale „Belşugul hol-
delor unite" şi „Mai bogat să creştem lanul";
d r e s e a z ă preşedintelui şi colaborare multilaterală patie ale bucureşten not­ I mindru de izbînda lui. ,,Ii merge foarte bine 3) A scris volumul de versuri „Oamenii ogoa­
Nieolae Ceau.şescu urări de statornicite între România aţi aţi pe aeroport. , puiului de brad în solarul meu, spune cu sa- relor" — Deosebit de copt ; 4) Măsură şi de
tisfacţie, mai mult pentru sine. Au venit spe-
grtne — om de acţiune — Oaspete in fapt de
I cialişti în silvicultură din ţară şi le-a plăcut seară ; 5) Autorul romanului „Nişte ţărani- —
, ce-am făcut eu aici, lingă Retezat. Au spus că Pus în straturi ; 6) Ii aparţine ’ piesa corală
vor face şi ei solarii de brad argintiu. In „Heu leliţă, din cel sat" — Ieşit la lumină ; 7)
j orice caz, al meu a fost primul...". Măsura pe ogoare — Ne-a lăsat lucrarea mu­
zicală ^intitulată „Plugarii"; 8) Ochi la pîndâ—
. DUMITRU GHEONEA întreprindere de materiale de construcţii (abr.) —
Impozit ; 9) Tematicul cîmp al muncii... — ...şi
cîmp cultivat ; 10) Mat marele satului — Ogra­
dă rustică ; 11) A reda agriculturii noi teii •
Proiect sovietic prezentat genţia menţionată, au pro­ Fanfara minerilor de la Barza nuri — Se unduiesc în lanuri. '
vocat numeroase victime în |
VERTICAL : 1) Compozitor contcmporur?,
in sesiunea specială a Adunării rîndul populaţiei civile. In septembrie, acest an, se împlineşte o ju­ semnatarul partiturii „La noi in gospodărie" —
A destina o sumă de bani ; 2) Paznic la vie
Noul atac al trupelor îs- I
roeliene care au invadat J mătate de secol de la înfiinţarea fanfarei mi­ — Autorul volumului de poezii „Scrisoare în
Generale a O.N.U. consacrată teritoriul libanez, a fost > nerilor de la Barza. In cei 50 de ani de cînd sat" ; 3) Fac oamenii fini —- A scris poezia
„Colectiviştii" ; 4) Ued în Maroc — Extrase din
confirmat de un purtător I s-a constituit, formaţia harnicilor mineri a fost hamei ! — Păşune în Australia ; 5) Sint la
prezentă permanent în viaţa cultural-artistică a
dezarmării de cuvînt militar de la ! oraşului Brad şi a Tării Zarandului, fiind ne­ ogor în cîmpul muncii — Margine de ţarirtă !
6) Autorul sculpturii „Colectiviştii" — Riu in
Tel Aviv. | lipsită de la manifestările prilejuite de sărbă­ U.R.S.S. ; 7) Cap de ţărancă ! — Instrument
torile naţionale sau muncitoreşti, de la Întrece­
NAŢIUNILE UNITE 19 re, să nu cerceteze, să nu * rile culturale organizate pe plan local şi jude­ muzical rustic ; 8) Simbol pentru oţel carbon
(Agerpres). — Uniunea So­ producă, să nu dobîndeas- NAŢIUNILE UNITE 19 1 ţean în cadrul festivalurilor ..Zarand". „Sar- de calitate — Organizaţia tinerelului nostru
(abr.) — Onomatopee ; D) Pămîntul pe timp de
vietică a prezentat, în ca­ că în nici un alt mod, să nu (Agerpres). fconsiliul de J mis" sau în celelalte manifestări înscrise in secetă — Pornesc din inimă ; 10) Culesul roa­
Festivalul naţional „Cîntarea României". In toţi
drul celei de-a doua se­ stocheze, să nu păstreze şi Securitate a adoptat vineri J aceşti ani, fanfara minerilor de la Barza a pre­ delor — stat in apă ; 11) Petreceri cimpeneşti
siuni speciale a Adunării să nu transfere armele seara o rezoluţie care pre- • zentat mii de concerte în parcurile şi pe sce­ de origine pastorală — Pregătite pentru semă­
nat.
Generale a O.N.U. consa­ chimice şi să distrugă sau vede prelungirea cu încă | nele din Brad, Gurabarza, pe cele ale cămine­ DICŢIONAR : GRU, RUN, EMTA, OLC, KAP.
crată dezarmării, proiectul să recicleze în scopuri ad­ 60 de zile a mandatului , lor culturale din comunele zărăndene. In în­
trecerile cu alte fanfare s-a situat deseori pe
..Prevederilor de bază ale mise stocurile de asemenea Forţei interimare a O.N.U. g locuri fruntaşe pe judeţ şi chiar pe ţară. PETRU PARDĂU
convenţiei privind interzi­ arme, să lichideze sau să din Liban (UNIFIL). Ter- J Astăzi fanfara numără 30 de membri. Intre cercul rebusist
aceştia, veteranii Emanoil Prcsecan (care acti­
cerea cercetării, producerii demonteze instalaţiile şi menul actualului mandat « vează de la înfiinţarea formaţiei), Constantin „Dacia" Hunedoara
ş: stocării armelor chimice capacităţile pentru produ­ expira la 19 iunie. Negru, Ioan Cenuşe, Savu Siladi, Ioan Clug,
si distrugerea acestora" — cerea armelor chimice. Pe de altă parte, rezolu- » Iulian Nedelea, Iile Vlas şi Vichente Popa —
relatează agenţia TASS. în textul proiectului de ţia prevede acordarea de t fiecare din ei avind un .stagiu de peste 30 de
ani, dar şi tineri ca Ioan Ştirbu, care i-a ur­
Proiectul de document pre­ document sint cuprinse, ajutor umanitar în favoa- > mat în fanfară bunicului şi tatălui său.
conizează ca fiecare stat de asemenea, prevederi De remarcat că in toţi aceşti ani fanfara n-a
parte ia convenţie să-şi relative la controlul înde­ rea populaţiei civile din * avut prea mulţi dirijori (doar şase), primul ei
asume obligaţia ca nici- plinirii obligaţiilor asuma­ sudul Libanului. g conducător fiind Iosif Hiitner, iar acum în
o;l ilă. în nici o împrejura­ te prin convenţie. în cadrul dezbaterilor J fruntea acesteia se află, de 26 de ani, fostul
miner Iulian Nedelea, astăzi pensionar. De cind
care au avut loc în Consi- j fiinţează, fanfara minerilor de la Barza şi-a
hv^utia situaţiei din Liban 11 ul de Securitate, nume- . însuşit un vast repertoriu — peste 250 de piese
? * muzicale de diferite genuri. In prezent, pre­
roşi vorbitori au condam- I ocupările membrilor fanfarei sint consacrate
HIOIRi'T 19 (Agerpres). portului internaţional din reîmprospătării repertoriului, ridicării măies­
— După cum anunţă agen­ Beirut şi în perimetrul ta­ nat continuarea prezenţei » triei interpretative şi atragerii de tineri talen­
taţi, care să ducă n\ai departe tradiţia şi fai­
ţia pa'.estmiană de presă berelor plastiniene Bouri forţelor israeliene in Liban i ma ciştigată.
\Y.\FA, citată de France El Barajneh şi Hay Ei şi au denunţat suferinţele J
P; esse, artileria israeliană Soullom. situate în sudul pe care acestea le-au pro- | MiRCEA LEPĂDATU
ION COJOI,
a efectuat., sîmbătă, bom­ capitalei libaneze. Ticurile vocat populaţiei civile li- .
bardamente în zona aero­ de artilerie, precizează a- baneze. ţ
chipelor care au evoluat în DEZLEGAREA CAREULUI APAUUT ÎN ZIA­
meciurile de vineri : Cesar RUL NR. 7 619
Luis Menotti (Argentina) : 1) Casată — Sta ; 2) Amarată — Or ; 3) Za
,.Mâ aşteptam la victorie, — Arătură ; 4) Inimă — Slip ; 5) M — Rind —
chiar şi la această diferenţă Ud ; 6) Im — T — Răcit ; 7) Ras — Tociţi; 8)
de scor. Dacă atacul s-a do­ Roşiii — At; 9) Biban — Dată ; 1) înecat —
vedit în vervă, este pentru Ren.
că Ardiles, dar şi Passa-
rella, au ştiut să-i alimente­ ii
ze pe înaintaşi cu miQgi
foarte bune“ ; Kalman Me- MAT în două mutări
szoly (Ungaria) : ,,înainte de
orice, vreau să felicit for­
maţia Argentinei pentru jo­ g|gjjg|gg§| Controlul poziţiei :
cul excelent prestat. Mă aş­ ii Alb : Rdl, Da3, Cd2, Cd3.
Negru : Re3, Td5, pd4.
teptam la un meci dificil, Fanfara minerilor din Gurabarza în anul 1939. SOLUŢIA PROBLEMEI DIN ZIARUL NR. 7 649
dar nu la o asemenea în- 1. Dbl — h7 cf7 : dG.
fringere. Din echipa noastră 2. Nel — a 5 mat.
doar trei jucători au dat 1. Rd8 — C7 (e7)
satisfacţie : Meszaros, Nyi- Ţara Haţegului — 2. d7 — d8 mat.
Iasi şi Poloskei" ; Jock Stein ii
(Scoţia) : „Am făcut un File de istorie străveche
meci bun. nu avem ce ne
reproşa. Brazilia a meritat
victoria, fiind fără îndoială Cetatea de pe dealul Petriş
cea mai bună echipă a aces­
cundă". tei ,,Cupe Mondiale'-. O vic­ (Sirbcetate)
© madrid 19 (Agerpres). Cu acelaşi scor (4—1), Ar­ torie finală a sa ar fi lucrul \ \
— Vineri a fost o zi a sud- gentina a obţinut o victorie cel mai logic şi cel mai bun
americanilor, remarcă agen­ preţioasă în faţa Ungariei, pentru fotbal. Aşa cum am \\ Cununa de dealuri şi de munţi ce înconjoară
ţiile internaţionale de presă scrie France Presse, după prevăzut încă din ianuarie, din toate părţile depresiunea Haţegului, dîn-
referindu-se la meciurile un meci in care antrenorul de la tragerea la sorţi, noi du-i un caracter de unitate geografică distinctă,
disputate in Spania, la Cam­ Ccsar Luis Mcnotti a mizat vom trebui să învingem a fost întărită şi fortificată în diferite etape de
pionatul mondial de fotbal, totul pe ofensivă, cu dese U.R.S.S. în ultima partidă S\ dezvoltare istorică. Acestora li se adaugă apoi
Brazilia şi-a asigurat practic apariţii la finalizare ale lui din grupa preliminară. Un w numeroase aşezări omeneşti, mărturii ale unei
calificarea în turul secund, Pasarella, libcroul formaţiei. obiectiv perfect realizabil permanente şi îndelungate locuiri. Aceste obiec­
Argentina, deţinătoarea (titlu­ Schimbările dese de locuri dacă vom juca precum vi­ tive arheologice constituie certitudini ale isto­
lui, a şters impresia proastă în atac, superioritatea tehni­ riei noastre multimilenare.
făcută in prima . zi, cînd a că a campionilor mondiali neri seara" : Telc Sanlana w Cetatea de pe dealul Pietriş (Subcetate) este
fost învinsă de Belgia, iar şi-au spus cuvîntul în faţa (Brazilia) : ,,Sintem pe dru­ situată la nord-vest de localitate pe un platou
Peru i-a 'ţinut în şah pe ita­ unei apărări ungare cam mul cel bun. Am dovedit, ridicat deasupra unor văi cu pante abrupte
lieni, în această grupă I a vîrstnice, subliniază in în­ cred, o excelentă capacitate ce-i asigură o bună apărare naturală pe trei
v
turneului final înregistrin- cheierea comentariului AFP. ofensivă. Ultimul nostru joc. \\ laturi. Ea cuprinde o suprafaţă de aproape 20
cel cu Noua Zcclandă, va fi
du-se astfel al treilea rezul­ mai uşor în mod sigur, deşi w ha, înconjurată fiind de un val de pămînt şi
tat de egalitate din tot a- ~kr un şanţ de apărare. La 'est, unde terenul este
tîtea partide. \ MADRID 19 (Agerpres). — nu-i subestimăm pe fotba­ mai uşor accesibil, apărarea a fost asigurată
In comentarii este sublinia- Declaraţii ale antrenorilor e- liştii neozeelandezi". de un al doilea şanţ plasat la 80 m in faţa
primului. Cele două porţi, plasate pe laturile
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istroie (redactor şef). Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nieolae Tircob
Preţul abonamentelor! lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I 2 700 Deva, str. Dr. Petro Groza, nr. 35. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. m
Telefoane! 11275, 11585, 12157. Telex! 72288. Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari o
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 din întreprinderi şi instituţii «r