Page 65 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 65
Din cronica întrecerii socialiste
PÎNĂ LA FINELE 9 200 TONE tlnd revizii şi reparaţii
SEMESTRULUI, DE CĂRBUNE PESTE de calitate la utilajele din
TOATE RESTANTELE PREVEDERILE dotare, sporind vitezele
RECUPERATE PRIMULUI SEMESTRU de avansare, minerii de
Ia sectorul V au extras
Oamenii muncii de Ia Minerii din Lupeni îşi deja peste prevederile
întreprinderea minieră intensifică eforturile în primului semestru 9 200
Barza continuă să în subteran pentru a extra tone de cărbune. Dintre
registreze rezultate bune ge cit mai mult cărbune.
în producţie. De Ia înce Printre colectivele care brigăzile care se eviden
putul anului, la princi înregistrează rezultate ţiază în bătălia pentru
palele sortimente fizice constant bune în întrece cărbune, în frunte se
au realizat peste preve re se situează cel al sec menţin formaţiile condu
derile planului 23 tone torului V, condus de ingi se de Vasile Rusu (1 800
zinc şi 11 tone cupru în nerul Gheorghe Cotor- tone extrase suplimentar),
concentrate, 533 tone sulf, inani. Organizîndu-şi bine Ion Rotarii, Nicolae Rusu
1033 tone bentonită ac munca în abataje, execu- şi Victor Butnaru.
tivată, 196 tone calcită, 96
Anul XXXIV, nr. 7 656 MARŢI, 22 IUNIE 1982 4 pagini - 50 bani
tone de utilaj minier. In
tre sectoare, cele mai
bune rezultate le-au ob
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara ţinut Valea Arsului, care
a extras suplimentar cir
lărgită a C. C. al P. €. R. din 1-2 iunie a.c. ca 7000 tone minereu, şi
Brusturi, cu peste 80 to
ne de minereu. Minerii
de Ia Barza preconizează
să
Document de inestimabilă valoare pentru dezvoltarea recupereze pînă la fi
nele acestui semestru
teoriei şi practicii construcţiei socialiste, program întreaga restanţă acu
mulată în trimestrul I şi
să încheie prima parte a
mobilizator pentru întregul partid-şi popor anului cu realizări în
semnate la producţia l.F.E.T. Deva, sectorul Da ia de Criş — fruntaş pe intre-
prindere. Aspect de Ia sorta rea lemnului.
marfă şi netă.
Foto: VIRGIL ONOIU
„Există toate temeiurile să se presupună că şi în societatea co
munistă, căpătînd noi caracteristici şi însuşiri, naţiunea va continua
să existe ca un factor important al colaborării şi păcii internaţionale". La întreprinderea minieră Paroşenf Hofăfltooro Sil
NICOLAE CEAUŞESCU
realizarea ritmică a planului — asigurarea liniei de front
Dezvoltarea nafiunii socialiste, rezolvarea
active şi utilizarea la capacitate a maşinilor şi utilajelor
problemei naţionale — factori importanţi
Colectivul întreprinderii abataje, infiltraţii de apă au ieşit din funcţiune trei
ai întăririi unităţii poporului miniere Paroşeni înregis care au favorizat produce abataje frontale dotate cu
trează în acest an rezulta
rea fenomenului de umfla
complexe de tăiere şi sus
te sub posibilităţile sale şi re a rocilor etc.). Astfel ţinere mecanizată, cum a
Prin cucerirea puterii de lungul secolelor a poporului P.C.R. din 1—2 iunie a.c. cu sub nivelul cerut de bo de situaţii au fost frecven fost cel din panoul 8, stra
către popor şi trecerea la o nostru. privire la dezvoltarea naţiunii gata dotare tehnică a mi te în sectorul I, în unele tul 13, blocul VI, unde în
formă nouă, superioară, de Nici patriotismul, nici sen socialiste pot fi ilustrate con nei. în perioada ce a tre abataje din stratele 13, 15 mod frecvent se obţineau
societate, conceptul de na timentul mindriei naţionale nu cret şi in realităţile judeţului cut de la începutul anului şi 18, şi în sectorul II, în productivităţi de peste 16
ţiune capătă dimensiuni şi pot fi cultivate fără o temei nostru. Dezvoltarea pnitară a minerii de aici au rămas stratul 13 blocul II. Ele tone pe post. A fost înlo
caracteristici specifice. Aces nică insuşire a adevărului că ,forţelor de producţie din in cuit cu două panouri (2 A
te noi trăsături derivă din tot ceea ce am făcut în noile dustrie şi agricultură, ca şi a şi 3) din acelaşi bloc, dar
lichidarea împărţirii societăţii condiţii aparţine întregului po ştiinţei, învăţămîntului şi cul tehnologia aplicată (perfo-
în clase antagoniste şi fun por, că adevăratul patriotism turii judeţului se desfăşoară rare-puşcare şi susţinere
damentarea societăţii pe cla înseamnă a te dărui fără re din plin. Deţinem în mijloace individuală), nu a permis
se prietene, cu interese co zerve dezvoltării avuţiei na fixe destinate dezvoltării ac decît productivităţi de 6
mune, din dezvoltarea unitară ţionale, apărării ei, aceasta în tivităţii economico-sociale o datori economiei naţionale au influenţat negativ acti- tpne pe post. în sectorul
a forţelor de producţie, a strinsă unitate de ţel şi voin poziţie fruntaşă între judeţele cu peste 35 000 tone de vitaţea din subteran, du- II, ieşirea din funcţiune a
ştiinţei, învăţămîntului şi cul ţă cu' alte naţiuni socialiste, ţării. în acelaşi timp, s-a dez cărbune. De asemenea, tot eînd la randamente scăzu unei capacităţi de produc
turii, dintr-o concepţie nouă a cu toate naţionalităţile conlo voltat o bază materială te acum, minusurile înregis te, la diminuarea conside ţie din panoul III, stratul
oamenilor despre lume şi cuitoare. Mindria naţională şi meinică pentru învăţămînt, trate la lucrările de deschi rabilă a cantităţii şi cali 13, blocul II, n-a putut fi
viaţă. patriotismul .socialist nu tre ştiinţă, cercetare, cultură şi deri silit de 90 ml, iar la tăţii producţiei (datorită compensată prin deschide
Noul conţinut al conceptu buie opuse altor naţiuni sau viaţa socială. Două institute cele de pregătiri de 600 ml. neîncadrării în indicatorii rea unui nou abataj cu ex
lui de naţiune — subliniază vreunei naţionalităţi. de învăţămînt superior cu Care sînt principalele cau de calitate întreprinderea ploatare în avans, decît în
tovarăşul Nicolae Ceauşescu Modul cum a fost rezolvată peste 3 500 de studenţi, insti ze ale nerealizărilor, cum a fost penalizată cu pes luna mai, din cauza pre
— se leagă nemijlocit de în ţara noastră problema na tute de cercetare ştiinţifică în acţionează colectivul pen te 27 000 tone cărbune), la siunilor excesive din a-
dezvoltarea sentimentului de ţională este un exemplu con metalurgie şi minerit, peste tru eliminarea lor şi re consumuri suplimentare de cest bloc minier. Dacă la
mîndrie naţională, a patrio vingător. Alături de poporul 6 000 de cadre didactice se cuperarea rămînerilor în forţă de muncă repartizată aceste cauze, de natură o-
tismului socialist. Experienţa român, pe teritoriul ţării tră ocupă de instruirea teoretică urmă, cp perspective sînt la recondiţionarea lucrări biectivă, mai adăugăm şi
a arătat că atunci cind au iesc şi muncesc maghiari, şi practică a generaţiilor de in continuare pentru re lor miniere. în cele cinci pe cele ţinînd de organi
fost nesocotite sentimentul germani, sirbi sau alte na elevi şi studenţi. Baza mate dresarea situaţiei ? luni din an am fost obli zarea muncii în subteran,
de mîndrie naţională, patrio ţionalităţi. Pentru toţi noţiu rială a culturii de masă per — încă de la începutul gaţi să dirijăm numeroase disciplina de producţie (în
tismul, însuşi mersul nostru nea de patriotism are acelaşi mite ca anual să-şi desfăşoa anului — ne spune ingine formaţii de la pregătiri la registrăm încă un număr
înainte pe calea socialismu conţinut, deoarece în Româ re activitatea 68 de univer rul Nicolae Bucur, şeful lucrările de remedieri, unde mare de absenţe nemoti-
biroului producţie — ne
lui a fost prejudiciat. Tot nia toţi oamenii, indiferent de sităţi cultural-ştiinţifice, 182 am confruntat cu o serie s-au prestat aproximativ vate, concedii medicale
de brigăzi ştiinţifice, iar în
odată, educaţia patriotică so naţionalitate, se bucură de festivalul naţional ,,Cintarea de greutăţi în activitate, 8 000 de posturi ceea ce, etc.), care au amplificat
greutăţile, avem toate ele
evident,
a
ne
influenţat
cialistă nu se poate realiza drepturi egale, au acces la României” să fie cuprinse datorită apariţiei unor si gativ activitatea de extrac mentele reale ale neînde-
în bune condiţii fără a pre toate binefacerile socialismu peste 100 000 de persoane. tuaţii de natură geologică ţie, conducînd ia înregis plinirii sarcinilor de plan
ţui şi a cinsti cum se cuvine lui, fără nici o îngrădire. în minele Văii Jiului, la — minieră în fronturile de trarea unui minus de 12 000
trecutul glorios de muncă şi Ideile expuse de secreta Brad sau in Poiana Ruscăi, in lucru din subteran (falii tone cărbune, la sectorul I MIRCEA LEPÂDATU
de luptă, tot ce a fost bun şi rul general al partidului la locale, presiuni excesive pe şi circa 14 000 tone, la sec
generos in dezvoltarea de-a plenara lărgită a C.C. al (Continuare in pag o 2-a) 1 căile de acces, surpări în torul II. Toţ în aceste luni (Continuare în pag. a 2-a)
• — ° — • — o — • — • — • — ® — ® — e — o — • —
LA ZI ÎN AGRICULTURA
In cîmp, la muncă, toate forţele satelor!
® ATENŢIE SPORITA ÎNTREŢINERII CULTURILOR © MOBILIZARE ACTIVA LA
RECOLTAREA FURAJELOR © PREGĂTIREA TEMEINICA A SECERIŞULUI.
Toate forţele satelor sint CÎND TOATĂ LUMEA Giurgiu, Ileana Popa, Moga 60 ha din 178, iar Ioan
angajate şi muncesc cu PUNE MÎNA PE SAPĂ Albuţ, Silvia Popa, cu cele Pintea făcea a treia re-
stăruinţă pentru creşterea ŞI PE COASĂ — MUNCA două fete ale sale, Nelica bilonare la cele 85 ha car
producţiei şi productivită ESTE SPORNICĂ Popa, Serafin Loghin, Do tofi. în acelaşi timp, Aurel
ţii muncii în agricultură SI OGORUL RODEŞTE rica Luca, şefă de echipă, Tamşa şi Ionel Pantea a-
— obiectiv prioritar subli DIN PLIN Victoria Chiţiba, Nicolae plicau al doilea tratament
niat din nou cu putere de Oprean, Avei Crişan, Ilea la cartofi în brigăzile Be-
către secretarul general al Inginerul şef al C.A.P. na Loghin, Maria Suciu, jan şi. Căinel. Sfecla de
Şoimuş, Nicolae Gheor- Maxim Dubar, Loghin Lu- zahăr — 40 ba — a fost
partidului, t o v a r ă ş u l
gliiu, ne spunea că toate gojan şi alţii, toţi cu cîte prăşită de două ori şi este
Nicolae Ceauşescu, la ple eforturile care se fac pen doi-trei membri din fa o cultură care promite o
nara lărgită a C.C. al tru buna îngrijire şi în milie. în timp ce unii lu recoltă bogată.
P.C.R. din 1—2 iunie a.c. treţinere a culturilor au crau cu prăşitoarea trasă O preocupare deosebită
drept scop obţinerea unor de cai între rînduri, cei se manifestă în această u-
Acest efort unanim al coo
producţii superioare celor lalţi săpau pe rînd. Aşa se nitate şi pentru asigura a
1
peratorilor, mecanizatorilor, planificate cu 200—300 kg/ şi face că în cîteva zile bazei furajere. S-au recol
cadrelor dc specialişti, al ha şi chiar mai mult. în s-au prăşit mai mult de 8 tat cele 50 ba cu trifoi şi
tuturor forţelor satelor sc cîmp, la prăşitul fasolei ha din cele 10 cultivate eu s-au depozitat în fînar 50
pentru boabe, erau mai fasolo. Mecanizatorii Iosif
concretizează în fapte de
mult de 100 de oameni, Răbulea şi Ioan Raţ pră N. BADIU
muncă, în realizări de zi între care familiile lui Ioan şeau ieri porumbul a doua
cu zi. Moga, Aron Popa, Ioan oară, lucrare realizată pe (Continuare în pag. a 2-a)
