Page 66 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 66
mig 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
PAHTEDUL “ CiAUŞiSCU — PACE
In Zaraiid oamenii au Strălucit program de luptă 11.00 Telex
) 1,05 Profesii
votat cu inimile pacea lumii; şi mutică pentru afirmarea 11.35 Pentru
Iui
au declarat război războiului voinţei poporului român Asigurarea liniei de front active dina cp
11.45 Teatru
cui iele
„De cc oare copiii lumii şului Nicolae Ceauşescu la şi utilizarea a capacitate 12.35 Mălinei
trebuie să înveţe şi cru plenara lărgită a C.C. al de pace şt dezarmare 16.00 Telex
16.05
Un vas
dul abecedar al bombelor? P.C.R., în Apelul poporu activitai
De ce pentru ei literele al lui român adresat sesiunii Toii cetăţenii patriei noas Nicolae Ceauşescu, muncim a maşinilor şi utilajelor logică
fabetului să fie A — de la speciale a O.N.U., consa tre, Iară deosebire de naţio şi luptăm să ne făurim prin 16.30 Să fie
mint —
atomică —, B — de la bac crată dezarmării. nalitate, văd in expunerea to propria muncă o viaţă tot (Urmare din pag. 1} — intr-adevăr — subliniază licc şi
teriologică —, C — de la Mitingul a fost deschis varăşului Nicolae Ceauşescu mai frumoasă şi mai 'îmbel în încheiere inginerul Ko- 16.45 Clubul
chimică ?“ — se întreba ieri de către tovarăşul Aurel la plenara lărgită a C.C. al şugată". pe cele cinci luni şi jumă vacs F.meric, directorul 17.30 Civica
17,50 1001 de
la Brad, în cadrul mitin Benea, secretar al comite P.C.R. din 1-2 iunie a.c., un IOAN FURCA, preşedinte şi tate din acest an. minei — intrarea în func 18.00 închide
gului consacrat apărării tului orăşenesc de partid program de luptă şi de mun inginer-şel al cooperativei : Firesc, .confruntîndu-se ţiune a complexelor de la Iui.
păcii eleva Mihaela Meste- care, subliniind semnifica că pentru făurirea societăţii „întreaga activitate a oame cu problemele amintite, or sectorul I va ridica ia cinci 20.00 * Telcjur
Actui
căneanu, in faţa a peste ţia acţiunilor pentru pace socialiste multilateral dezvol nilor muncii din patria noas ganizaţia de partid, con numărul abatajelor frontale mică
4 000 de oameni, bărbaţi organizate din iniţiativa tră, din industrie şi agricul ducerea unităţii, cele ale echipate cu tăiere şi sus 20,25 Un vas
şi femei, tineri şi vârstnici. secretarului general ai tate şi înaintarea României tură, din toate domeniile sectoarelor au luat măsuri, ţinere mecanizată, fapt ce activitai
logică
„De ce oare copiii lumii nu partidului, t o v a r ă ş u l spre comunism, pentru afir este consacrată bunăstării şi acţionînd pentru elimina va permite recuperarea 20.15 Teatru
pot învăţa dintr-un alt a- Nicolae Ceauşescu, a dat marea mai puternică şi ho- lericirii omului, ridicării per rea neajunsurilor, în ve restanţele pînă la finele meu an
bccedar, unde A să însemne cuvîntul tovarăşului Ionel tărită a voinţei de pace şi manente a nivelului material derea redresării producţiei. anului. Dar, pentru reali ră pe t
ajutor între state pentru Vilad, prim-secretar al Co dezarmare a naţiunii noas şi spiritual al poporului - Un exemplu este modul în zarea acestui deziderat, 22.05 Telcjur!
22.15
Anotim
lichidarea decalajelor, B — mitetului orăşenesc de tre socialiste. ţelul suprem al politicii parti care s-a acţionat ia secto conducerea colectivă a mi muzică
bunăstarea popoarelor —, partid Brad, care a vorbit lată cîteva opinii consem dului şi statului nostru. Acum, rul 1. nei, împreună cu comite ncască.
C — cooperare în relaţiile despre iniţiativele de pace nate la C.A.P. Peştişu Mare. cînd asupra omenirii s-au a- — Colectivul nostru — tul de partid, a iniţiat şi
internaţionale şi, implicit, ale României, ale secreta LADISLAU DEMETER, secre releva şeful sectorului, in alte măsuri concrete vizînd
rezolvarea prin mijloace rului general al partidului, tarul organizaţiei de partid : dunat norii grei şi negri ai ginerul Ilici Garaliu — completarea efectivelor, în
paşnice a tuturor diferen despre Apelul poporului „Aşa cum toată lumea cu războiului, cînd asupra noas s-a mobilizat puternic în deosebi la lucrările de pre
delor ?“. român adresat sesiunii spe noaşte, oamenii muncii din tră planează pericolul unui acţiunea de reciclare a gătire şi deschidere, creş PROGRAMU
Pe ce ? Pentru că deo ciale a Adunării Generale ţara noastră - români, ma război nuclear, susţinem şi a- complexului cu tăiere şi terea gradului de utilizare dioprogramu
7.00 lladioju
camdată în fiecare minut a O.N.U. consacrată dezar ghiari, germani şi de alte probăm din toată inima noi susţinere mecanizată de a combinelor de înaintare vista presei
care se scurge, creşte bu mării. naţionalităţi - trăiesc şi le iniţiative de pace ale ţâ mare productivitate, .care în toate locurile do muncă, melodiilor ;
getul cheltuielilor militare Apoi, în cadrul adunării muncesc înfrăţiţi şi îşi fău rii, ale preşedintelui nostru, a fost demontat, transpor creşterea liniei de front ştiri ; 9,0
aseullătoriloi
cu peste un milion de do populare au luat cuvîntul resc, sub conducerea parti Nicolae Ceauşescu. Am sem tat şi montat în timp re active în stratul 5, blocul tiu de ştiri
lari... Cit de rapidă este • mai mulţi oameni ai mun dului şi a secretarului său nat cu bucurie Apelul po cord din panou] 3, stratul VI şi introducerea unei muncitoreşti
cursa spre dezastru! cii, în numele colectivelor general, tovarăşul Nicolae porului român adresat sesiu 3 8, în panoul 2. Prin fi tehnologii de exploatare meat foleloi
rifa ; 11,00 E
Dar oamenii nu vor să pe care le reprezentau: Ceauşescu, o viaţă liberă şi nii speciale a Adunării Ge nalizarea operaţiei cu pa modernă, întărirea disci U,0* Micro,
accepte această iraţională minerul Petru Simon, de prosperă. Acum, cînd am nerale a O.N.U., sprijinind tru zile mai devreme de plinei ş.a. De remarcat că lok $.1,35 Pi
campanie spre distrugerea la L.M. Ţebea, Maria Cos- semnat Apelul poporului ro astfel mandatul dat de către brigada condusă de în urma măsurilor pe care BulCt£> de •
fo
comoara
vieţii. Ieri, la Brad, în ca tina de ia U.U.M.R. Criş- M.A.N. delegaţiei române ca Fazakas Francisc, a crescut le-am luat pe linia cali Avanpremiei
drul impresionantului mi cior, inginerul Nicolae mân, îmi exprim din nou în re participă ia această se cantitatea de cărbune ex tăţii producţiei, în această 13.00 De la
ting consacrat păcii şi dez Lungu de la I. M. Barza, mod hotărit dorinţa fierbinte siune. trasă zilnic, de la 750 la lună indicatorul respectiv Clubul de curio
letiu
ştii
armării, Ligia Fumurescu, profesorul universitar Nes- de pace şi cer ca sesiunea Anul acesta vom livra 900 tone. O altă brigadă, a fost îmbunătăţit cu pes rea Români
preşedinta Comitetului o- tor Lupei, în numele deca specială a Adunării Gene peste 200 tone cereale, 280 cc a condusă de Titu Tea- te 3,5 puncte, ceea cc ne-a pagini cor a
răşenesc al femeilor şi-a nilor de vîrstă ai oraşului, rale a O.N.U. să adopte mă tone cartofi, aproape 200 to cenco, montează în premie adus bonificaţii de peste serii ; 20,00
1 050 tone de cărbune. Pu
ră la Paroşeni, un complex
20,10
Memoi
alăturat glasul celor mulţi, Constantina Costina pentru suri care să conducă la dez ne legume şi alte produse S.M.A. 1, în panoul 1, stra ternic stimulat de expune românesc ;
doritori de pace : „Noi, fe medicii din Brad. armare şi pace, pentru ca in agricole. Împreună cu toţi tul 5, blocul V, pentru ex rea tovarăşului Nicolae de ştiri ; 21
meile, care dăm viaţă şi într-o atmosferă de pu Europa şi in lume so dom cooperatorii noştri, spunem ploatare în avans. Va urma, Ceauseseu la plenara lăr tUunneavoas
suflet vieţii, care vibrăm ternică însufleţire miile de nească frăţia, colaborarea şi un NU hotărit înarmărilor, in trimestrul III, montarea gită a C.C. al P.C.R. din zi intr-o oi
terii in uzi »*..
pentru sănătatea şi viaţa participanţi ia marşul şi prietenia, ca fiecare popor un NU hotărit războiului şi unui nou complex, de înăl 3—2 iunie a.c., colectivul Non stop rr
copiilor, soţilor, pentru li mitingul păcii au adoptat să fie liber şi independent şi ne angajăm că vom lupta din ţime mare, în panoul 1, nostru este ferm hotărit să
niştea şi bucuria familiilor textul unei telegrame a- să-şi făurească viitorul aşa toate puterile pentru a apă stratul 5. Punerea în func se mobilizeze exemplar in
şi a căminelor noastre nu dresate Comitetului Central cum şi-l doreşte". ra cauza păcii, libertăţii şi ţiune a acestor capacităţi continuare, pentru a re
putem accepta sentinţa al Partidului Comunist Ro independenţei popoarelor". va permite recuperarea in cupera restanţele şi a da
condamnării la nefiinţă a mân, tovarăşului Nicolae ELISABETA MOJOC, tehni tegrală a restanţelor pînă patriei cit mai mult căr
:
tuturor celor dragi...". Ceauşescu, în care se spu cian zootehnist: „Doresc din N. BADIU la sfîrşitul anului. bune. UI DEVA (Patria) $
Ieri, după primul schimb ne : toată Inima ca prin lupta co de Med iei s
de muncă al zilei, oame „Conştienţi de semnificaţia mună a tuturor femeilor şi DOARA : S
;
nii muncii din întreprinde istorică a Apelului pentru mamelor din ţara noastră şi (Flacăra) (Sideru i
mea
rile şi instituţiile oraşului pace, minerii, constructorii din Întreaga lume, împreună granţi in B
s-au îndreptat spre amfi de maşini, lucrătorii ogoa cu toate forţele iubitoare de Afacerea g
teatrul stadionului sportiv, relor, ceilalţi locuitori ai pace, cu toate popoarele lu struclorul) ;
sc
unde avea loc mitingul de oraşului Brad ne angajăm mii, să acţionăm in strinsă Fata 7 ou fanta;
Cei
pace. Demonstranţii pur- că vom munci mai mult şi unitate şi să stăvilim un nou bric) ; LUI-
tau pancarte şi lozinci ex- mai bine, că vom face to război, să asigurăm pacea, lui Ciun 11
primînd ataşamentul pro tul pentru realizarea sarci securitatea, libertatea, dem Nici măcar
(Muncitoresc
fund şi unanim al tuturor nilor economico-sociale din nitatea şi viaţa copiilor, a Si «num Lat
locuitorilor oraşului — în acest an şi din întregul fiinţei umane. Trebuie şi pu rul) ; LON
consens cu întregul nostru cincinal, contribuind astfel albă a Ru:
popor — la generoasele la înălţarea pe noi culmi tem să făurim o viaţă mai PE.TPcILA :
(I
icitorcsi
idei de dezarmare, pace, de progres şi civilizaţie a bună şi mai demnă pentru SA . Han ga
securitate şi cooperare in scumpei noastre patrii". toţi fiii acestui păminl. In resc) ; URI
lume, clar şi ferm formu ţara noastră, sub conducerea zaţia : fantoi
BRAD
Vi
late în expunerea tovară DORIN CORPADE partidului, a tovarăşului (Steaua roş
în spatele
(Patria) ; (
LA ZI ÎN AGRICULTURĂ (Flacăra) aur, ;
Piine,
cultură); H
— seriile 1
I.M.M.R. Simetria, sector ul ii — vagoane, Lăcătuşii Em il Herbai şi Mihaî David repa- BRAZI : T
n cîmp, la muncă, toate forţele satelor! ră instalaţia de frină la vagoa nele de marfă. Foto: V1RGII. ONOfU Vulcanul (Cinei
meu
(C
SI MERI A :
(Mureşul)
(Urmare din pag. 1) oamenii sînt harnici şi ini transportat fin. Octavian Dezvoltarea naţiunii socialiste, Colectivul cooperati rnid dar ; r
moşi, fac totul pentru buna Sav dădea zor să termine vei de artă populară şi mina).
întreţinere a culturilor. Po a doua praşilă mecanică la rezolvarea problemei naţionale *
tone, iar acum se luprea- rumbul a fost prăşit şi er- porumb. „Avem o partici meşteşuguri artistice
ză la cositul fîneţelor na bicidat. Sfecla de zahăr şi pare bună la muncă în „Haţegana” din oraşul I iHlOÎ
turale, la strînsul şi trans furajeră, cartofii sînt pră fiecare zi — arăta Aurel factori importanţi ai întăririi Haţeg a înregistrat, în &wSHEBS
portatul finului. Au fost şiţi de cîte două ori. Me Lupaş, preşedintele unităţii perioada scursă de la
Rezultatei
cosite 90 ha fineţe, iar la canizatorul Pascu Berin- —, iar culturile de cartofi unităţii poporului începutul anului, în «opţionale d
transport lucrează Andax dei stropea cartofii, Iosif şi sfeclă de zahăr s-au pră T semnate succese. Astfel, Extr. I: 12
Martin cu două remorci, Vinţi, Sorin Bota şi Iacob şit de două ori, sînt fru (Urmare din pag. 1) căror efecte pozitive se bu la prestări servicii pen Extr. a II
în cultură protejată se moase şi ne vor răsplăti cură deopotrivă. tru populaţie s-a depă 4, 13.
Extr. a II
află 70 ha cu trifoi, din Bob arau terenul de pe din plin strădaniile depu şit planul cu 51,9 la 40, 1.
care se produce fin şi si care se recoltase masa se. Au fost depozitate 16 combinatele siderurgice de la Frumuseţile naturale aie sută, la livrări de măr- Extr. a I\
loz, iar cultură dublă se verde şi îl pregăteau pen tone de fin şi s-au cosit 30 Hunedoara şi Călan, în ter plaiurilor hunedorene, istoria 13, 1.
tru
porumb
Extr, a V
va semăna pe 110 ha. Să- siloz, semănat cu Anasta ha din cele 37 cu fineţe mocentralele de la Mintia şi ior încărcată de atitea valori 39, 19.
iar
Loghin
mînţa este asigurată. naturale. Şi aici oamenii Paroşeni, in unele unităţi a- etice ale neamului, înseşi în DEPĂŞIRI Extr. a I
sie fertiliza la păşune. In ceputurile poporului român LA PRINCIPALII
Toate pregătirile pentru cîmp, la muncă zeci şi zeci sînt gata pentru începerea gricole muncesc cot la cot INDICATORI DE PLAN 30. 38.
Extr. a V
11
strîngcrea păioaselor sînt de oameni. In frunte se secerişului . oameni ai muncii români, aflindu-şi leagănul aici ca şi 4, 38.
încheiate — sublinia in află familiile lui Damas- La C.A.P. Bîrsău întreţi maghiari, germani sau realităţile noi ale prezentului Extr. a V
ginerul şef — şi sîntem chin Păsculeţ, Florin Albu, nerea culturilor este de alte naţionalităţi, dedieîndu-şi socialist, toate îndeamnă la furi către fondul pieţei 9, 2.
Fond de c
gata de intrat la seceriş. asemenea bună — cum a- întreaga putere de muncă şi a ne iubi locurile natale şi a cu 2,1 la sută, iar la lei.
Sofia Dîmpu, Valeria Zoi-
Combinele şi presele sînt ca, Eugenia Şerban şi mulţi precia şi ing. Ioan Popa, creaţie producţiei de bunuri trudi fărâ preget pentru în producţia globală şi
complet echipate şi s-au dar datorită unor greşeli o materiale şi spirituale, de aie florirea lor. marfă cu 4 şi, respectiv,.
făcut si sănii pentru scoa alţii, iar între codaşi — că mare suprafaţă de porumb 0,4 la sută. S-au produs,
terea operativă a baloţilor mai sînt şi codaşi — Coz- s-a întors şi reînsămînţat. de asemenea, în plus
la capătul tarlalelor, asi- ma Petru, Bogdan Ioan şl Iar cinci hectare, fiind dis UN NOU SORTIMENT DE CĂRĂMIZI 2831 mp ţesături lină
gurindu-se front de lucru F.lena Maria. Au fost în- truse de mistreţi, se însă- REFRACTARE şi confecţii textile în Pentru zii
la efectuarea arăturii, pre silozate 540 tone şi se lu mînţează a treia oară. Mari valoare de 1 178 000 lei. Vremea va
gătirea terenului şi însă- crează cu o echipă de opt pagube au produs mistre După cum ne spunea inginerul Francisc Laşul, Secţiile cu cele mal frumoasă, i
nor os după
mînţarea culturilor duble. oameni la cosit şi patru la ţii şi la cartofi, pe 12 ha. şeful atelierului producţie de la Fabrica de produse remarcabile realizări Ies în zom
Aceeaşi grijă şi preocu adunat fin de pe fîneţele Trebuie luate măsuri — cu refractare Baru, aici se realizează un sortiment nou sînt: confecţii artizana munte, und
verse de p!
pare pentru obţinerea de naturale. sprijinul organelor în drept de cărămizi pentru podurile de turnare a oţelurilor le, broderie mecanică descărcări ■
recolte bogate am întîlnit Aceeaşi mobilizare ma — pentru evitarea pagu speciale. Aceste cărămizi sînt livrate combinatelor şi manuală, coordonate va sufla în
si la C.A.P. Hărău. Aşa sivă de forţe la muncă în belor pe care le aduc mis siderurgice din Galaţi, Hunedoara, Tîrgovişte. Ele de priceputele artizane Temperatur
cum am aflat din cele dis cîmp am întîlnit şi la treţii culturilor agricole în sînt de bună calitate şi reduc parţial eforturile va Iconia Dobrean, Mări- fi grade, cuprinse t
iar
cutate cu Traian Ursan, C.A.P. Banpotoc. Aproape toate unităţile^ Aici s-a co lutare ale ţării pentru asigurarea unor asemenea pro oara Popovici şi Aurora tre 26 şl ES
preşedinte, şi Nicolae Hoc- 3 20 de oameni erau la în sit şi depozitat loliumul în duse. Pînă în prezent s-au fabricat peste 650 tone de Coţolan (Nicu Sbuchea (Meteorolog
man, mecanic de întreţine treţinerea culturilor şi pes căpiţe, iar din cele 119 ha cărămizi. — corespondent). O an a vaier
re la secţia de mecanizare, te 80 la cosit, strîns şi fineţe s-au cosit 20 ha.