Page 70 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 70
paq 2 DRUMUL SOCIALISMU
PĂRTriit- In întîmpinarea Congresului educaţiei politice şi culturii socialiste j TE!
Manifestări politico-educaîivc şi cuitural-artistice \ 16.00 Telcs
Cu hotărîre, împotriva războiului, pentru 16.05 Şah
IC,20 Drun
Haţeg
© Simpozion. Casa de © Recitai de versuri. La în sat, Ia Vorţa şi în alte tar
pace în Sume! cultură din Petroşani a găz saia de apel a Staţiei aşezări ale comunei. 16,45 cînte
străb
duit un simpozion consa C.F.R. Simeria-călători a a- ® „Micii folclorişti". Mem popul
! Grupuri, grupuri, unite în sprijinul păcii şi dezar zări meritorii adeziunea şi crat aniversării a 60 de ani vut loc un recital de ver brii cenaclului literar „Mi 17.00 Univ(
Trage
17.40
apoi în coloane, locuitorii mării, al destinderii inter ataşamentul la întreaga po de Ia realizarea unificării suri patriotice cu tema „Al cii folclorişti" de la Şcoa 17,50 1001 i
Simeriei s-au îndreptat ieri naţionale, despre nume litică a partidului şi sta şi centralizării mişcării sin nostru e dreptul Ia viaţă şi la generală din Şoimuş au 18.00 Incliii
la prînz, la ora ieşirii din roasele iniţiative de pace tului nostru. dicale din România. Orga pace". La reuşita manifes cules şi pus în scenă, sub 20.00 Iui, Teleji
schimbul I, spre centrul o- ale României, ale- secreta într-o atmosferă de vi nizat de Consiliul munici tării au colaborat membrii îndrumarea profesorilor Vo’i- 20,25 Actua
raşului — Piaţa Unirii —, rului general al partidului” brant entuziasm şi apro pal al sindicatelor din Pe colectivului bibliotecii sindi chiţa Ştefan şi Rodica Mun- 20.40 Un i
unde s-a desfăşurat mitin nostru, tovarăşul Nicolae bare deplină, participanţii troşani, simpozionul a rele calelor şi grupul de reci teanu, obiceiul folcloric activi
logici
gul pentru pace al oame Ceauşescu, despre Apelul la mitingul de pace din Si- vat, prin cele opt comuni tatori al clubului simerian. „Cununa griului". Specta 21.00 Film
nilor muncii din acest pu poporului român adresat meria au adoptat textul u- cări ştiinţifice prezentate, o Grup vocal pe două colul — la reuşita căruia pentr
ternic centru feroviar. sesiunii speciale a Adunării nei telegrame adresate Co aspecte din istoria sindi voci. In satul Visca (Vorţa) au colaborat cu talent A- prodl
„Buci
ţara
Participanţii la miting — Generale a O.N.U. consa mitetului Central la parti catelor din acestora, noastră, actuala ediţie a Festiva nişoara Ciutina, Adriana 22.05 Teleji
contribuţia
sub
lucrători din cadrul unită crate dezarmării, care a dului, tovarăşului Nicolae conducerea partidului, ia lului naţional „Cintarea Stana, Margareta Gligor, 22,15 Din a
ţilor economice şi institu fost difuzat ca document Ceauşescu, în care se spu României" a relevat o for Gh. Rotaru, Dorin Popa, frunu
popul
ţiilor oraşului, ţărani coo oficial al O.N.U., şi care ne, între altele: „Manifes- înfăptuirea operei de fău maţie artistică de aleasă Luminiţa Roşea, Elena la-
peratori, pionieri şi elevi—, poartă 18 milioane de sem tîndu-ne adeziunea depli rire a noii societăţi. ţinută interpretativă - gru cob, Cristina Lugojan, Da !jţîP“ -ţgS
r
o Cadran politic. „Pa
pul vocal feminin pe două
niela Crăciun, Carmen Po
purtau însuflelitoare pan nături. nă la Apelul poporului ro cea şi dezarmarea, impera voci. Membrele grupului, a- pa, Dorina şi Elena Vasiu,
carte şi lozinci cu cuvinte ’ Cei care au luat apoi cu- mân adresat Sesiunii spe tiv ai contemporaneităţii" a SS&âassSSS
scumpe inimilor noastre: vîntul — Sabin Armeanca, ciale a O.N.U. consacrate fost tema cadranului politic gricultoarele Catiţa Vălean, Rodica şi Irina Pîrva şi
mulţi alţii a fost întregit cu
„Ceauşescu — P. C. R.“, lăcătuş la întreprinderea dezarmării, oamenii mun organizat de Consiliul oră Elena Benea, Jenica Lupan, BUCURE
„Ceauşescu şi poporul", mecanică de material ru cii simerieni îşi exprimă şenesc de educaţie politică Leodora Lupan, Silvia Câsă- piesele „Cenuşăreasa" şi dioprogran
Radiojurm
„Ceauşescu — pace", pre lant, Aurora Bodean, învă hotărîrea fermă de a munci lean, Mariana Bureană, Ele „Greierele şi furnica", pre presei; 8,1
cum şi cu chemări la ra ţătoare la şcoala generală neobosiţi pentru realizarea şi cultură socialistă Haţeg, na Miclea, Maria Rus, So zentate de elevii ciclului (iiilor; 9,00
in cadrul manifestărilor pri
primar, sub îndrumarea în
fia Sima, educatoarea Va-
9.05 Ilăspi
ţiune: „Nu vrem război", nr. 1; Maria Toma, elevă planului de dezvoltare e- lejuite de festivalul „Prag văţătoarelor Maria Mateş şi rilor; 10,00
leria Nistor, instruite de
„Vrem pace pe pămînt", la liceul industrial de me conomico-socială în profil de plămădire a istoriei ro învăţătoarea Silvia Leucean Letitia Piesa. 10.05 Drag
„Să înceteze cursa înar canică; dr. Iuliu Mureşan, teritorial, conştienţi fiind mâneşti". L. L. neamul —
mărilor", „Jos războiul". medic la policlinica spita că în acest fel ne aducem susţin cu succes spectacole larii; 10,30
cialiste; II
Deasupra mulţimii fluturau lului C.F\R.; Traian Creţ, contribuţia noastră modes citoreşti;
steaguri roşii şi tricolore, secretarul comitetului oră tă la ridicarea pe noi culmi ştiri; 11,1
copiilor-
iar copiii legănau în soare şenesc al U.T.C. — au ex de progres şi civilizaţie a 12,Of
zeci de porumbei ai păcii. primat, în cuvinte simple, scumpei noastre patrii". Dit
12,.
Mitingul a fost deschis dar hotărâte şi responsabi A fost adoptat apoi tex Av
de tovarăşul Pavel Irimie, le, în numele tuturor celor tul unei moţiuni adresate 13.00 „
secretar al Comitetului o- prezenţi dorinţa fierbinte sesiunii speciale a Adună Clubul inv
lăşenesc al P.C.R., prima de pace, hotărîrea colecti rii Generale a O.N.U. con Ietin tle ţ
rul oraşului, care a vorbit velor de oameni ai muncii sacrate' dezarmării. medicului; ;
succese
despre necesitatea desfăşu prezente de a-şi dovedi economice
rării unor ample acţiuni prin fapte demne şi reali DOINA COJOCARU ştiri; 17,05
a munci î
în deplină
Susjinem cu fermitate acfiunile de pace ţie; 17,30 (
18,00
ne;
Radiojurm
ale fării noastre nişti ai şla
letin de ş'
gestia c
22.00 O zi
Adunarea colectivului de ţie socialistă, condusă de cînd înarmările înseamnă Bijuterii î
muncitori, ingineri, maiştri, partid. Tot ce întreprinde acumularea celor mai per 5.00 Non s
turn.
tehnicieni şi funcţionari de ţara noastră în vederea fecţionate mijloace de dis
la Oţelăria electrică nr. 1 realizării dezarmării, a cre trugere în masă, declanşa
a Combinatului siderurgic ării unei lumi mai bune şi rea unui război termonu
Hunedoara a avut loc după mai drepte poartă ampren clear ar însemna o catas l d ! N
ce toţi oamenii de aici şi-au ta personalităţii secretarului trofă ireparabilă. Munca
pus semnăturile pe Apelul general al partidului, to noastră constructivă are Triajul minei Barza — lo cui prin care vagonctele îucăr cate de minereu se îndreaptă DEVA:
poporului român adresat varăşul Nicolae Ceauşescu, nevoie de pace, de linişte. spre preparaţic. Foto : VIRGIL ONOIU ben (Patr
de Medici
sesiunii speciale a Adună La rîndul său, subingine- — îmi exprim şi cu a- DOARA :
rii Generale a Organiza rul Ioan Boţian a făcut o cest prilej — a spus în (Flacăra)
ţiei Naţiunilor Unite con pledoarie convingătoare a- cuvîntul său maistrul Mi- Spitaii şi hotelul iii Deva-două obiective mea (Sitlc
granţi în
sacrată dezarmării. Sînt supra raţiunilor pentru ca hai Maftei — deplinul meu Afacerea
semnăturile speranţei că re România militează în ataşament faţă de acţiuni struciorui;
Fata cu
glasul unit al oamenilor favoarea dezarmării. înar le pe care ţara noastră le ale căror termene de predare se apropie Cei 7 fan
din întreaga lume va fi marea absoarbe fonduri u- întreprinde în mod con brie) ; Li
auzit şi luat în considera riaşe, cu consecinţe profund stant în direcţia apărării An de an localităţile ju ţii. Este vorba despre ho de zis lucrează, dar nu pot Iui Ci un
re de organismele şi per inumane. Ea răpeşte unui dreptului fundamental al deţului nostru, ale întregii telul şi spitalul care se suplini în totalitate lipsa NmV 'ăc
(r*'
jr<
sonalităţile care pot influ număr colosal de oameni oamenilor, dreptul la pace, ţări îşi schimbă înfăţişa construiesc aproape de cen unor efective. Alte neajun s
enţa cursul vieţii interna putinţa de a se hrăni pen la viaţă. Dacă toţi condu rea, devin tot mai frumoa trul urbei. Prezentăm, suc suri se datorează'^calităţii ru LC
ţionale, climatul de pace tru supravieţuire, de a în cătorii şi toate statele vor se, mai atrăgătoare. Noile cint, cîteva informaţii des slabe a mortarului şi varu aii . a Ii :
PETRILA
promova o politică asemă
şi securitate, de colaborare văţa, de a scăpa de boli. nătoare sîntem siguri că obiective economieo-socia- pre stadiile lor de execu lui, aprovizionării insufi dineuri (!
şi înţelegere pe planeta Conştienţi de pericolul ma pacea se va instaura în le care se construiesc răs ţie. ciente cu cărămidă. NINOASA
(Muncitori
noastră. re al înarmărilor — a spus pund cerinţelor creseînde Hotelul va avea 250 de Spitalul va dispune de Ol im piada
el — ne-am pus semnătu lume. ale oamenilor muncii, ofe- BRAD :
— Mandatul încredinţat în moţiunea adoptată de
r<
(Steaua
dc Marea Adunare Naţio rile pe Apelul păcii, con adunare se subliniază ho rindu-le acestora multiple ZA: iarbt
nală delegaţiei ţării noas vinşi că raţiunea va învin tărîrea colectivului de oţe- servicii, a'sigurînd creşte INVESTITUL E cer (Mine
tre la sesiunea ce-şi des ge în cele din urmă, că lari de a munci cu abne rea gradului de civilizaţie, în spateL
făşoară lucrările în pre oamenii vor găsi căile de gaţie şi devotament pentru ridicarea necontenită a ni (Patria) ; :
(Flacăra)
zent — a spus în cuvîntul supravieţuire, de dezvolta înfăptuirea neabătută a po velului de trai. înainte d
(Casa de <
său maistrul Nicolae Oar- re normală a tuturor. liticii interne şi interna în municipiul Deva, pî- locuri şi are termen de pre 430 locuri şi trebuie fina Călăuza I
gă — exprimă clar şi răs Tehnicianul Kriszbay La- ţionale a partidului şi sta nă la finele anului 1983, dare 30 septembrie a.c. lizat în octombrie 1983. distii din
picat voinţa poporului nos dislau a subliniat că şi-a tului nostru. alte două obiective impor După cum aprecia Avram Maistrul Gheorghe Moga, BRAZI :
tru de a-şi desfăşura în pus semnătura pe apel pen tante vor. îmbogăţi zestrea Tomu.ş, şeful lotului 12, şeful punctului de lucru CĂLAN :
linişte opera de construc- tru că în condiţiile actuale, CORNEL ARMEANU edilitar-socială a localită din cadrul Şantierului nr. (lotul 12, şantierul nr. 1), de cultur
1 Deva, aproximativ 70 la sublinia că obiectivul este Cîinele (J
—
•
_ ® _ © _ o _ o — o — ® — « — w — ® — 9—0 — © — O — © — © — © — . C P O — © — ® — © — © sută din întregul volum de destul de avansat şi că nu Sînt timir
w
—
®
—
(Lumina*.
lucrări este finalizat. sînt probleme deosebite ca
L A Z I Î N A G R I C U L T U R Ă acest termen — spunea şe tea. Mai este de turnat ca
îngreuneze
activita
— Trebuie să respectăm
re
să
ful lotului. La sfîrşitul lu sa liftului, la corpul C, de teîwSCiH
nii iunie vom comasa aici executat centrala termică
Organizare temeinică, mobilizare generală fa efectuarea tuturor lucrărilor! (unde se acţionează în pre Pentru z
echipe
de
zugravi
două
(Nicolae Covaci şi Victor zent cu forţe sporite), de Vremea co
călzească.
(Urmare din pag. 1) ficit de furaje să organi bune reproducţii şi înlă selor de la gospodăriile Rusu) cu 30 de muncitori, realizat celelalte lucrări in riabil. Voi
zeze de pe acum realizarea turarea pierderilor. populaţiei. în rest ne-ar mai trebui terioare şi'exterioare. La cale, care
racter dc
asigurînd o mai activă unor cantităţi sporite de ® Sacrificarea animale cîţiva zidari şi totul ar fi iarnă aici se va desfăşura va sufla s
participare şi din partea frunzare. Deoarece există lor se va face numai la INVESTIŢIILE în regulă. Avem tot ce ne o adevărată bătălie, de derat din
organelor contractante. condiţii bune de păşunat, greutăţile stabilite. Obţine SI MODERNIZĂRILE trebuie pentru realizarea a- oarece grosul forţelor şan Temperaţii
® De asemenea, este ne se va evita orice consum rea cantităţilor de carne IN FERMELE cestui obiectiv. tierului va fi mobilizat la cuprinsă ir
do, iar cc
cesar să se asigure o mo din producţia de furaje re prevăzute în programele ZOOTEHNICE — Maistrul Petru Pătăşan, lucrările din interioare. De 23 şl 28 gr:
bilizare generală a forţelor coltate. de autoaprovizionare teri TERMINATE GRABNIC! şeful punctului de lucru, notat buna colaborare cu neaţa ceaţi
Ia strîngerea fructelor de © în scopul creşterii pro torială necesită realizarea mai pesimist faţă de spu beneficiarul, ' soldată prin Pentru u
sezon, în special a căpşu ducţiei, de masă verde, pe in totalitate a sarcinilor @ întrucît s-au acumulat sele şefului de lot, arăta sprijinirea constructorului zile: Vren
caldă, cu c
nilor pentru consum şi in toate tarlalele unde au de creştere suplimentară a restanţe la lucrările de că este încă mult de lucru. cu zidari, eîte cinci munci Vor cădea
dustrializare. păşunat animalele să se păsărilor şi iepurilor de investiţii din agricultură şi „Trebuie făcute faţadele, tori săptămînal. Se ridică caracter di
întreprindă acţiuni de cu casă. la modernizările în ferme terminate şapele, tencuieli- o singură problemă. Staţia de dcscă
EFORTURI SUSŢINUTE răţare şi fertilizare. le zootehnice, trebuie între le interioare, izolaţia, mon de utilaj şi transport Deva Vîntul va t
© Re&lizarea fondului de
PENTRU ÎNDEPLINIREA a Conducerile unităţilor stat la producţia de lapte prinse măsuri deosebite în tate elementele prefabrica să nu mai întîrzie livrarea derat. Tem
mă va fi <
SARCINILOR IN agricole şi întreprinderea impune măsuri hotărîte scopul finalizării acestora te la faţade, parapeţii, fa panourilor pentru faţada şi 18 grad
SECTORUL ZOOTEHNIC de profil să acorde deo în următoarele două luni. ianţa etc., iar dacă nu se policlinicii. ximă între
sebită atenţie însămînţării privind buna îngrijire şi © Prioritar se va acţio suplimentează efectivele de Aspectele semnalate tre Izolat, grin
© în centrul preocupării tuturor suprafeţelor de hrănire a vacilor şi oilor, na pentru idealizarea insta zidari, dulgheri, mozaicari, buie să fie soluţionate în La munţi
tuturor lucrătorilor din a- pajişti slab productive, a- cît şi preluarea îij, bune laţiilor de alimentare cu s-ar putea să nu ne înca cel mai scurt timp de con neral calc
gricultură trebuie să se a- sigurînd din timp cantita condiţii a producţiei de apă, pentru construcţia a- drăm în termenul prevă ducerea Şantierului nr. 1. schimbător,
fle asigurarea bazei fura tea de sămînţă necesară. către întreprinderea con dăposturilor şi mecanizarea zut". Deva, pentru ca activita cu caractei
soţite de d
jere, mobilizînd toate for a Pentru realizarea efec tractantă. lucrărilor în sectorul zoo într-adevăr, volumul de tea la cele două obiective ce. Vîntul
ţele la recoltatul fîneţelor, tivelor la fiecare specie de a Organele locale să ur tehnic, valorificînd resur lucrări este mare, iar forţa să decurgă normal, ele să nele intern
la transportul şi depozita animale se impune o preo mărească îndeaproape si sele locale şi asigurînd teh de muncă puţină — 26 de fie puse în funcţiune la re din sect
dc
teorolog
rea întregii cantităţi de cupare deosebită în ceea tuaţia contractărilor de a- nologii mai puţin costisi muncitori şi 20 de elevi timp. Ţuţuriga).
nutreţuri. Unităţile cu de ce priveşte asigurarea unei nimale şi preluarea produ toare. în practică —, care nimic LiVIU BRAICA