Page 74 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 74
O
DRUMUL SOCIALISN
C f c A t J Ş E S Q J P A C « f c Eveniment de excepţională
Pace, dezarmare, progres Viaţă şl pace pe pămînt însemnătate îii viaţa J1,00Tclc:
II,05 un
activ
(Urmare din pag. 1} rea cursei înarmărilor, (Urmare din pag. 1) „Noi, copiii, care .nu am politică a ţări logic
pentru înfăptuirea dezar cunoscut ororile războiului 11.25 /V p
mo ic
— pace!“, ..Ne mîndrim mării" — spunea Maria sarcinile cuprinse în expu decît din-povestirile părin 11.35 Film
cu tot ce face Ceauşescu III nţ, iar pioniera Simona nerea la plenara lărgită a ţilor noştri, din cărţi şi din (Urmcue din pag. 1) Dezvoltarea democraţiei so $i u
15
pentru pace". Sint prezenţi Dartciu îndemna: „Copii de C.C. al P.C.R. din 1—2 iu filme, noi cei născuţi o- cialiste a făcut să răsune 12.25 Publ
mineri de la E. M. De pretutindeni, veniţi cu ini nie a.c. dată cu a doua tinereţe a iile vor viza acest important distinct în cultura noastră 12.30 Maţi
va şi I. P. E. G., energe- ma plină de speranţă să Vorbind în numele co ţării — sublinia, în numele aspect al realizării unei noi glasul viguros al maselor 10,00 Tele
10,05 Viaţi
tieieni de la Mintia, ţesă ne prindem în hora mare lectivelor lor de muncă, miilor de copii hunedoreni calităţi în organizarea şi con populare, a contribuit la fău 10.30 Emu
toare, cimentisti de la a păcii, să ne strîngem mî- " Constantin Diaeonescu, E- pioniera Liliana Ghimpu — ducerea muncii politico-edu- rirea unei arte active, care 17.00 SI ud
Chiscădaga,, constructori, nuţele noastre albe, gal rou al Muncii Socia vedem în eforturile neobo să folosească omului, socie ÎS,00 In cli
lui.
elevi, gospodine şi pensio bene sau negre şi să a- liste, maistru principal site ale tovarăşului Nicolae cctive, de pregătire ideolo tăţii. Virtuţile educative ale 20.00 Tclc
nari.- părăm frumoasa planetă la I.C.S. Hunedoara, loan Ceauşescu, ale partidului gică a comuniştilor, a mase noii concepţii culturale „Cîn- 20.35 Actu
Iau cuvîntul în faţa mul albastră. Veniţi copii şi ti Pcstolache, maistru priflei- nostru comunist, afirmarea lor, de explicare şi înţelege 20,50 Acti
.educ
ţimii de oameni maistrul neri de pe Terra/ In mar pal la combinatul siderur strălucită a aspiraţiilor de re a tendinţelor şi sensului tarea României" au scos ia 21,10 Cînt
iveală
miner loan Crişan, de la şul păcii să ne-nc.olonăm/ gic, Iordache Scânteie, mi pace, progres şi libertate d ez voltă ri i eco n o m i co - sociale, valoroase opere de re n
aită din toate domeniile —
I. P. E. G., maistrul con Să ne unim eu glasul ra ner şef de brigadă la E.M. ale poporului nostru". a profundelor transformări 21,33 Dez>
structor Ladislau Simon, ţiunii/ Şi steagul alb în G hei ari, Genu Stoica, prim- Intr-o atmosferă de e- revoluţionare din ţară şi din proză, poezie, cinematografie, Horo
tar
de la şantierul I al zare să-l purtăm". . seeretar al Comitetului inu- fervesccnţă responsabilă, lume. teatru, muzică, artă plastică 21,55 La 1
T.C.M., eleva Simoria Dan- Intr-o impresionantă uni nicipal al U.T.C., Liliana animaţi de dorinţa de a Lucrările celui de-al ll-lea — îmbogăţind tezaurul cultu terii
ciu de la şc'o.ala generală re de voinţă, cei peste Ghlmpu, pionieră, El- contribui la pacea lumii, ,1a Congres al educaţiei politice rii naţionale şi universale. 22,15 Tele
nr. 4, medicul Romul us 80 000 de participanţi la vira Duda.ş, muncitoa stoparea cursei aberante a şi culturii socialiste vor con Înnoirea literaturii şi artei —
Rusu, lucrătoarea comer marşul si mitingul pentru re la întreprinderea de înarmărilor, participanţii feri muncii ideologice o mai aflată azi în dezbatere la
cială Olga Bota, coopera- pace de la Deva au adop tricotaje, Silvia Avasi- la. miting au adoptat tex mare claritate, un caracter cel mai înalt nivel - va în
toarea Elena Gros, ţesă- tat textul unei Moţiuni a- loaie, lucrătoare la între tul unei Moţiuni adresate concret pentru a înlătura ten semna apropierea operelor
toarea Maria Hinţ, maistrul dresate sesiunii speciale a prinderea comercială, toţi sesiunii speciale a Adună dinţele de a păstra munca de spiritul militant, patriotic BUCUR
dioprogra
electrician Fian Almăşan. Adunării Generale a O.N.U. cei care au urcat la tribu rii Generale a O.N.U. con al poporului, de frămîntările Radiojuri
„Astăzi sîntem mai mult consacrată dezarmării, pre nă, au rostit tot atîtea me sacrată dezarmării. în fi politică in sfera unor ade şi aspiraţiile lui, de tradiţiile presei; 8
ca orieînd interesaţi în cum şi textul unei telegra saje de pace, de responsa nal, într-o entuziastă şi de văruri generale, fără legătu lui înaintate, de prezentul so cliilor; 9,<
ră cu viaţa.
menţinerea unei păci trai me adresate tovarăşului bilitate, de îndemn şi an plină unanimitate, a fost cialist. 9.05 RăS)
rilor; 10,<
nice deoarece, încrezători Nicolae Ceauşescu, secreta gajare la o activitate sus adoptat textul unei tele Cheia de boltă a muncii Forumul educaţiei politice 10.05 Mus
în viitorul nostru, con rul general al Partidului ţinută. grame adresată C.C. al politico-ideologice, a activi şi culturii socialiste, aflat azi Muzică \
struim societatea socialistă Comunist Român, preşedin „Noi, siderurgi.ştii, ştim P.C.R.,. tovarăşului Nicolae tăţii de formare a omului tin dc î
care pune mai presus de tele Republicii Socialiste că pentru a construi viito Ceauşescu, în care, printre nou este şi rămîne patriotis în atenţia întregii noastre na copiii so
ţiuni, va ridica pe o treaptă
citate; 12,
orice bunăstarea şi ferici România, în care se spune: rul fericit al patriei — re altele, se spune: mul revoluţionar. Patriotismul calitativă activitatea politică, 12.05 Din
rea celor ce muncesc" — „întărim hotărîrea noastră leva în cuvîntul său loan „Dind glas voinţei una trebuie să se regăsească în lui; 12,15
spune în cuvîntul său de a apăra pacea şi pro Postolache — avem nevoie nime a tuturor oamenilor programele şi formele active ideologică, culturală şi artis ş'iinţific:
3
15,01)
maistrul miner loan Cri gresul omenirii prin reali de pace. Avem nevoie de muncii şi locuitorilor aces ale muncii ideologice, ca tică de formare a omului 16.00 Bul
şan. „Ca reprezentantă a zările pe care colectivele linişte pentru a beneficia tor străvechi meleaguri, vă fundament al unei acţiuni e- nou, care îmbină temeinicia Sfatul m<
mamelor, fiicelor şi munci de oameni ai muncii din de roadele politicii parti asigurăm, mult stimate to ficiente menite să determine cunoaşterii cu însufleţirea e- ni că şi i
toarelor do la ţesători a de municipiul Deva le-au ob dului şi statului nostru, de varăşe Nicolae Ceauşescu, convingeri durabile, să să lanului în fapte ce vor pro cultură ;
ştiri; 17
mătase susţin iniţiativele ţinut de la începutul aces tot ce se edifică în ţara de neţărmurita noastră ad dească în conştiinţe ideeci de pulsa demersul nostru spre 18.00 Ori
de pace ale ţării noastre, tui an — o producţie netă noastră în aceşti ani fe miraţie şi stimă pentru tot bază că nimic nu poate fi împlinirea năzuinţelor de diocenacl
oră;
ale secretarului general al suplimentară de peste 7 cunzi ai socialismului". ceea ce faceţi pentru bi mai presus decît patria, idea dreptate şi bine, înfrăţind po calc; 23, 1
23,
partidului, preşedintele ţă milioane lei, reducerea cu Eroul Muncii Socia nele poporului, pentru în lul ei socialist. poarele în creaţie şi pace. muzical
rii, t o v a r ă ş u l Nicolae 8,8 lei la mia de lei pro liste, Constantin Diaco- tărirea păcii şi colaborării
Ceauşescu. Semnăturile pe ducţie marfă a cheltuieli nescu, spunea : „împreu în lume şi ne angajăm ca,
care cele peste 800 de ţe lor materiale şi totale — nă cu toţi cei 4 790 de con strânşi uniţi în jurul parti
sătoare din întreprinderea cit şi prin angajamentul structori hunedoreni, cu dului, să depunem eforturi
noastră le-am pus pe Ape nostru ferm de a depune toţi oamenii din România, sporite pentru a duce la
DEVA
lul pentru pace al poporu toate eforturile, de a ne cerem eif toată hotărîrea o- îndeplinire sarcinile trasa ben (Pa
lui român reprezintă un mobiliza plenar pentru în prirea cursei înarmărilor, te de cel de-al XI 1-lea multe f
angajament viu de a milita deplinirea exemplară a apărarea dreptului suprem Congres al Partidului Co 1 HUNKD(
alături de toţi cetăţenii pa sarcinilor economice pe a- al oamenilor de a trăi, in munist Român, să acţio peJui (F
triei, de toate forţele înain cest an şi pe întregul cin staurarea unei păci traini năm cu toate forţele pen (Urmare din pag. 1) rămas sub plan cu peste tru iniei
In vin gât
tate T n lume, pentru opri cinal". ce pe pămînt". tru binele şi gloria m-iriei". 3 500 tone. Bineînţeles, şi lanul ră
aici au mai fost cazuri de torul); „
efectivele cu personal mun ţistul gl
citor, îndeosebi calificat, de abateri de la disciplina Cei şapt
care este mare nevoie. muncii, de neutiiizare opti i cm brie)
mă a timpului de lucru, la 5 (fi
— Să trecem, acum, la • Numele
sectorul’ trei care în pri absenţe numeroase, care au seriile J
LONEA:
mele două Iutii din an avea contribuit si ele la nerea- nerul) ;
depăşiri de plan de apro lizările amintite. Am in gata în
ximativ 1 100 tone. Cum a tervenit energic şi se pare resc); i
ajuns la minus ? că sectorul se află pe dru da 40 ( 1.
Copie
— în mod normal secto mul cel bun. în luna mai roşie);
rul trei trebuia.să înregis colectivul şi-a realizat in :creşt
treze şi la această oră plu tegral . planul. ocrul) ;
contra
suri faţă de plan. Dar în Î11 legătură cu perspecti Fiul mi
lunile martie si aprilie au vele sectorului Uf, am ţi CEO ACU
ajuns cu lucrările într-o nut să consemnăm şi opi miezul i ) f
ă
r
t u
zonă dificilă’din punct de nia inginerului Emilinn diştii di
Neagoe, şeful sectorului. BRAZI :
vedere tectonic, mai exact CAL AN
in abatajele: 1, stratul 5, — Este adevărat, ne-am dc cult
blocul 111, nr. 6, stratul 3, confruntat şi cu condiţii cei vii
blocul III şi nr, 3, stratul geologice grele dar am a- R1A : <
<-
1LIA:
3. blocul IV, care* le-au vut în perioada amintită tratez (1
creat'mari dificultăţi în ex necazuri mari cu lemnul Interviu
de mină, care venea supra persum
ploatare. în aceste două
Vibrantă manifestare pen tru pace la Hunedoara. dimensionat şi verde. De
luni (martie şi aprilie), au wr**
* «1 asemenea, numeroase dere
1 * 4 > 1 awr t nno* » 4 axeoe* 4 /no"» r
glări şi stagnări în pro-
ducţie s-au datorat func Rezult
la zi în agricultură Tofi oamenii satelor ■— ţionării necoresp unzătoare iunie lî
a fluxului de transport, Extr.
Extr.
unde mai avem probleme 28. 36
participanţi activi la efectuarea lucrărilor pe ogoare! şi acum. În rest, toată vina
ne aparţine nouă, colecti
vului. De aceea, împreună
Cooperativa agricolă de de cooperatori din brigada şi Uleş ale fermei zooteh nând mina efectiv atunci tate cu sănii. Am organi cu biroul organizaţiei de
producţie din Gurasada se pe care o conduc. Printre nice s-au efectuat lucrări cînd este cazul, cum a pro zat o formaţie complexă de
află în aceste zile în faţa cei mai harnici se numără ce vizează curăţarea şi mo cedat duminică la Gotha lucru pe fluxul secerat — bază, cu sprijinul condu Pe ntri
unor sarcini deosebit de Elena Circi, Maria Susan, dernizarea adăposturilor, tea, la curăţarea incintei balotat — arat — semănat, cerii minei am luat o se Vreme ceru
cu
importante, cum ar fi în Galeni Bulgăr, Elisabeta revizuirea şi repararea in zootehnice. ceea ce ne va permite să rie de măsuri organizatori mai mu
treţinerea culturilor, strin- Tripa, Viorica Toma ’ şi stalaţiilor de adăpat, de e- însămînţăm porumb siloz ce şi tehnice menite să ploi cu
gerea şi depozitarea fura mulţi alţii. vacuare a gunoiului etc. ÎN FAŢA UNEI încă în ziua când secerăm". contribuie la îmbunătăţirea însoţite V
triee.
jelor, modernizarea fermei Octavian Nicula, briga Considerîndu-se, pe bună IMPORTANTE CAMPANII „Buna desfăşurare a cam climatului de muncă, la la niodc
zootehnice şi pregătirea dier, Gothatea:. „Sîntem dreptate, că ceea ce s-a — SECERIŞUL paniei de seceriş presupu mobilizarea oamenilor, la tempora
tuturor condiţiilor pentru gata cu praşila a 11-a la realizat pînă acum este pu ne şi alte măsuri : pregă intensificarea întregii acti tic. Tei
vor fi •
recoltarea păioaselor. Cum cartofi şi porumb şi efec ţin, biroul comitetului co în marginea unuf lan cu tirea oamenilor, instruirea vităţi. Am schimbat şefii 17 grad:
se acţionează pentru a se tuăm tratamentul împotri munal de partid şi biroul orz foarte aproape de pîr- celor ce participă la strân între 21
înfăptui -aceste sarcini ? va gîndacului din Colora executiv al consiliului ■gă, discutăm cu Ionel So~ gerea recoltei, asigurarea de brigăzi care nu s-au do condiţii
Pentri
do. în fiecare zi vin la lu popular au întreprins re rinca, şeful formaţiei de spaţiilor de depozitare. Ce vedit demni de această zile r v
PARTICIPARE cru un mare număr dc oa cent o analiză amănunţită mecanizare ce deserveşte ne puteţi spune despre a- funcţie, am purtat discu
NUMEROASĂ LA PRĂŞIT cu ceri
meni — azi, l-a cartofi şi asupra acestei probleme. C.A.P. Gurasada. „După ceste aspecte?". „Mecani ţii deschise cu fiecare co Vor ca
Primul aspect ce merită porumb sînt peste 40 dc Analiza s-a soldat cu o cum arată holda ne aflăm zatorii, toţi cei ce vor par munist, cu toţi oamenii din caracter df
de
consemnat „este acela că cooperatori — in frunte si- listă concretă a lucrărilor în pragul secerişului — ticipa la seceriş au fost sector. Ca urmare în luna Viului '
participarea membrilor coo tuindu-se în mod constant ce trebuie efectuate în fie ne-a spus el. Dacă ţine instruiţi recent, am întoc mai ne-am redresat simţi derat d
mii
peratori la întreţinerea cul David Moisesc, loan Nicu care brigadă. încă de a vremea, în cursul acestei mit un plan de bătaie pe tor. Iar în luna iunie ne-am rilo între
se
turilor este numeroasă. Ca la şi mulţi alţii. doua zi s-a trecut la apli săptămîni începem lucra toată durata lucrării. Spa propus să recuperăm din cele nu
urmare 'a acestui fapt, la carea celor stabilite. La rea". „Pregătirile necesare ţiile de depozitare sînt pre restanţe (extrăgînd în plus grade.
La m
ora actuală praşila a Il-a SE MODERNIZEAZĂ Gurasada şi Cîmpuri-Sur- bunei desfăşurări a acestei gătite, remorcile ce vor 500 tone de cărbune) şi, în bilă. ei
la cartofi se apropie de FERMA ZOOTEHNICĂ duc se văruiesc grajdurile, campanii în ce stadiu se transporta boabele au fost cinstea zilei de 23 August, nor os.
sfîrşit şi a început la po la ' Gothatea şi Uleş se află?". „Cele trei combine etanşeizate. Am stabilit ca car act ei
rumb. în perioada care a tre construiesc fînare, se ame au fost reparate, verificate în trei zile să terminăm vrem să recuperăm tot mi dc df
Alexandrina Costea, bri cut de la ieşirea animale najează platforme de gu minuţios, făcîndu-li-se o secerişul orzului şi în 8—9 nusul sectorului. Avem po Vîn tul
fi că ii p
gadieră la C.A.P. Gurasada lor ia păşune, în cele patru noi etc. Cornel Molsin, pri severă recepţie. Presele de zile cel al grâului. sibilitatea şi sîntem ferm sectorul
-
ne spunea : ,,în fiecare zî incinte dc la Gurasada, marul comunei, este zilnic balotat sînt, de asemenea, hotărâţi să ne îndeplinim dc ser\
via ia sapă în jur de 50 G oth a tea, Ci.m pnri-S u t’d uc prezent în zootehnie, pu puse Ia punct, au fost do TRAIAN SONDOR angajamentul. ga).