Page 75 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 75
NK. 7 658 • JOI, 24 IUNIE 1982 pag. 3
Meniuri consistente, proptite igienic, dar şi unele neglijente
Manifestări politico-eilucative însoţiţi de Lelia Ciurdă- seamnă că aici simţul de Frederic, care se aflau la sînt la cantina din Petro-»
râscu, medic specialist în bun gospodar este în pas masă. Se declară foarte sâni ce deserveşte abona
;rasn de igienă la Centrul sanitaro- cu vremea. mulţumiţi de gustul mâncă ţii de la întreprinderea mi
ico-idco- si railtural-artistice antiepidemic, am efectuat îmbinarea felurilor de rii, de ordinea din sala de nieră Livczeni. Pentru pre
islire —■ un raid prin cîteva canti mîncăruri din meniul unei mese şi igiena veselei. Aici, gătirea celor 700 de porţii
ne ce pregătesc masa pen zile, prepararea lor astfel într-adevăr, spălatul, clăti de mîncare zilnic, spaţiul
„Lumini o SCHIMB DE EXPERIEN adus păcii" cu lucrări sem tru muncitorii mineri din incit să fie consistente şi tul, dezinfecţia farfuriilor este cam strimt ; aceasta
episodul ŢĂ. Consiliul orăşenesc de nate de pionieri. (I. Vlad, hrănitoare se face de -că sînt corect organizate, spa
Am
educaţie politică şi cultură corespondent). Valea Jiului. pentru urmărit tre bucătari, patiseri şi ţiul destinat acestei activi însă nu scuză nici iipsa de
preocuparea
întoc
ordine şi curăţenie in bu
acanţu socialistă Haţeg a organi mirea unor meniuri consis carmangeri pricepuţi, cu tăţi fiind compartimentat cătărie (pentru care perso
zat un semnificativ şi util ® PREMIUL SPECIAL AL tente, bogate în vitamine, experienţă în meserie, cum în funcţie de operaţiile ce nalul de serviciu este sanc
iralâ schimb de experienţă, pre JURIULUI. La cea de-a XIV- servirea în sălile de mese, sînt Elena Dascăl, Maria presupun o sterilizare co- ţionat contravenţional), nici
etului cedat de o sesiune de co a ediţie a festivalului „Că ordinea şi curăţenia. neigienizarea grupulu’ so
•ogramu- municări ştiinţifice cu tema luşul românesc“ de la Ca cial, nici alte nereguli.
„Ştiinţă, tehnică, ptogres“i racal (Olt), judeţul Hune O UNITATE CE ŢINE LA Raid prin cantine din Valea Jiului ic
umomica Dezbaterile au fost ilustrate doara a fost reprezentat de PRESTIGIUL CÎŞTIGAT Există, după cum am con
liltico- cunoscuta formaţie de că
de lucrările de creaţie ieh- statat. în toate unităţile
»ezia ca- nico-ştiinţiiică realizate in luşari din comuna Boşorod. Vizi tind cantina-complex Docea, Angliei Stoica, Ma rectă, iar transportul mîn- condiţii corespunzătoare
.t istoria unităţile economice ş' de Formaţia, care la festivalul din Vulcan care pregăteşte ria Belea, Elena Santi, loan cărurilor la microcantinele pentru păstrarea igienică a
iHurii în „Căluşerul transilvănean" a Szatmari. întreprinderii miniere şi
ocumen- invăţămint din oraş, in ca obţinut marele premiu, a e- zilnic pentru microcantine- alimentelor, iar calitatea
drul Festivalului naţional le întreprinderilor miniere Locul întîi în întrecerea şantierului T.C.H. din Băr- mâncărurilor este bună. Se
cunoaş- „Cîntarea României". voluat şi la Caracal in a- din Vulcan şi Paroşeni, cît socialistă cucerit în anul băteni se face în bune con- cerc însă mai multă aten
stiintific plauzele mulţimii, vătafii Ni- şi pentru servirea în sala 1981, ca şi titlul de fruntaş diţiuni. Organizarea mun ţie din partea factorilor
Tot la Haţeg a avut loc
trecerea in revistă a brigă colae Mălina şi loan Toantâ de mese 12 000 de porţii, pe perioada scursă din a- cii la linia de autoservire răspunzători de buna ad
zilor artistice, organizată la cucerind aprecieri superla ai revelaţia că te afli îii- cest an constituie mândria suferă însă. O singură per ministrare a cantinelor : la
unui colectiv ce-şi cunoaş
porţiona
mâncarea,
sediul S.M.A. din localitate tive. Formaţia s-a reintors tr-o adevărată „fabrică de te bine meseria şi -o face soană plinea nu era tăiată Lupeni •— mai multă preo
iar
in cadrul ,,dialogului haţe- acasă cu marele premiu al mîncare“. Unitatea este cu răspundere şi conştiin felii. Nici lista-meniu nu cupare pentru diversifi
faianţată,
iar
care, în sensul introducerii
igienizată,
6,00 Ila- ganManifestarea, la ca juriului. ciozitate. era întocmită, felurile de
ieţii; 7,00 re au participat formaţii de pardoseala, atît pe culoa în prepararea mînc-ăru'rilor
Revista a „DE LA COMUNIŞTI re cît şi în fiecare compar mîncare stabilindu-se pe şi salatelor de legume
.îl melo- gen din şase unităţi econo ÎNVĂŢĂM CUTEZANŢA RE timent — camere de cură MAI ESTE CÎTE CEVA cîte o zi. Cum se poate proaspete, iar la cantina ce
clc ştiri; mice aie oraşului s-a con ţat zarzavat, bloc alimen DE PUS LA PUNCT urinări în felul acesta, deserveşte Livezeniul —■
scultăto- stituit intr-un apreciat spec VOLUŢIONARA" a fost ge
dc ştiri; nericul sub care s-au des tar, magazii, sală de mese chiar de către cei care sta mai multă grijă pentru or
tril; 10,15 tacol dedicat fruntaşilor in —, proaspăt spălată. Despre calitatea mâncării bilesc meniul, diversitatea ? dine şi curăţenie, pentru
00 Bule- producţie. făşurat intilnirile purtători - întocmim lista-meniu la cantina din Lupeni stăm Multe de pus la punct în grăbirea lucrărilor de gos
Sînteni lor cravatelor roşii cu trico de vorbă cu muncitorii Ni
55 Publi- lor, din toate unităţile pio pentru un timp mai înde privinţa ordinii, curăţeniei, podărire a incintei.
dc ştiri; o MEDALION LIRIC. Sub lungat, avînd în vedere ca, colae Suciu şi Nicolae Bon aspectului general al uni
folcloru- egida organizaţiei U.T.C, de niereşti ale oraşului Petri- încă de cînd au apărut le- doc, cu maistrul Schultz tăţii şi gospodăririi incintei ESTERA SiNA
tehnico- la secţia blănuri ,,Vidra" la, cu minerii. In cadrul a-
la 1 la gumele-verdeţuri, să le in
rers ; din Hunedoara a avut loc cestora, dialogurile pârinţi- troducem ca salate .şi la
iri; 16,20 un reuşit medalion liric cu copii au fost emoţionant în prepararea ciorbelor — ne
>,-10 Teh- tema ,,Cintecul muncii". La tregite de recitaluri de mu spune Gheorghe : Enache,
în agri-
letin de realizarea lui au colaborai zică linâră şi poezie - responsabilul cantinei.
a radio; poeţi din cadrul cenaclului „Pionierii, vlăstarele patriei" Se foloseau la prepara
!0,00 Ra rea meniurilor — după
zi intr-o literar ,,Lucian Blaga“ şi — şi de acţiuni demonstra
ii muşi membri ai cenaclului literar tive ale cercurilor tehnico- cum am constatat —, var
-
ni stop pionieresc ..Mugurii", Meda aplicative. za nouă, ceapa, alte vez -
lionul a fost intregit de deţuri, iar pentru salate
expoziţia de desen „Cint I. L. castraveţii verzi ; se însilo-
zau pentru iarnă mărarul
şi usturoiul — ceea ce în-
ml ^ai-
>irea are
(Arta); Lo Pobra. Prestările de servicii —- în
mul şar
aci pen-
rgistul);
) : Căpi-
’onstruc- pas cu cerinţele cetăţenilor!
Fl: Poli-
Unirea) ;
i (7 No- La.Dobra, cooperativa de ţări de timplărie pentru cooperativelor de produc
-1
De ia 0 producţie, achiziţii şi des cetăţeni . ţie, achiziţii şi desfacerea
JLCAN :* Rodica Raţiti, profesoară : mărfurilor, Paulina Simoc,
bire — facerea mărfurilor dispune
afArul) ; şi de o reţea dezvoltată de „Sintem in general m u l ţ u merceolog cu probleme de ..La dispensar 11 — scenetit surprinsă pe pelicula fotografică are ea interpreţi cei
oii (Ml- unităţi prestatoare de ser miţi dc activitatea secţiilor prestări în cadrul coopera mai tineri artişti amatori din Deva: copii în virstâ de 3 ani, de la creşa nr. 1 Gojdu.
O fre- vicii. în total 10 secţii, din de prestări servicii, mai a- tivei şi unii-responsabili de
Vlunc.ito-
OJimpia- rindul cărora o activitate les ă celor de croitorie secţii — s-au ridicat si al
BRAD : mai largă desfăşoară ate pentru femei, croitorie pen te probleme, cum ar fi : populaţie. B Tragerea la
industrial,
liceul
(Steaua lierul de timplărie (în ca tru bărbaţi, depanare ra- repararea şi văruirea de lor de şi la lucrătorilor din sorţi a premiilor concursului
precum
' A: Tar- urgenţă a brutăriei, apro unităţile comerciale, coope organizat pentru apărarea
*'e ( i- drul căruia muncesc peste dio-tv., brutărie ş.a. Nu păcii. Duminică va aveţi loc
T
de
K ramei- 100 do oameni), croitoriile sin tem mulţumite, mai ri vizionarea cu materiale a raţiei meşteşugăreşti şi Călan, la Casa de cultură a secto
gospodărire
oraşul
din
Patria) ; pentru femei şi bărbaţi, tos noi femeile, de ucti- secţiilor de cizmărie, croi rului II Bucureşti adunarea
Jacăra) ; care au contribuit la strîn- publică pentru trag v e la
linte de torie pentru bărbaţi si a H Apartamente pentru si- gerea producţiei de pe mai sorţi a premiilor c '.."ursului
de eul- altora, îmbunătăţirea cali derurgi.şti. Muncitorii şantie mult de 15 a Hectare din 25 pe bază de buletine „Fondul
planificate,
Pentru
instrui
utraban- tăţii produselor executate, rului IV construcţii al între rea minerilor în acordarea păcii 11 -- 1982. Tema — ..Con
(Dacia) ; f prinderii de construcţii side prinţului ajutor. Spitalul din tribuţia României la i'aurirca
ultuoşi : necesitatea calificării unui rurgice Hunedoara, organi- Petroşani împreună cu Cen unei lumi a păcii, mai bune
(Casa număr mai mare de tineri, zînclu-şi temeinic activitatea şi mai drepte, fără arme şi
pentru îndeosebi pentru atelierul şi folosind din plin timpul trul de cercetări pentru se l’ără războaie". Ki Consfătui
curitatea
minieră
pregătesc
: SIME- de muncă, maşinile .şi utila două seturi dc diapozitive re interjudeţeană. Sâmbătă
ureşul) ; de timplărie, dotarea sec jele din dotare, au reuşit să încep la Liceul agroindus
ce
temă
dar mă '^sewiasarisissrcmmsisx^h ţiei plapumerie cu un da- termine şi să dea în folosin tor au şi ca transportul primul aju trial din Haţeg lucrările con
accidenta
1KLARI: rac pentru scărmănatul ţă, cu 20 de zile mai devre
irobleme melanei etc. Toate neajun me, blocul 13, cu 30 de a- ţilor în subteran. Ele urmea sfătuirii interjudeţene „Mate
să
la
in
ză
). brutăria, cizmăria, secţia vitatea secţiei coafură, un- partamente din microraionul struirile fie prezentate organizează matica, şcoala şi producţia".
se
care
zugravi ş.a. 'de lipsesc soluţiile, apara surile, propunerile făcute 5. Acum este in curs da fi la locurile de muncă cu Participă reprezentanţi ai
Societăţii
Zilele trecute ne- am de tura necesară şi mai ales pentru eliminarea lor, tre nisare blocul 0, cu 40 de a- muncitorii mineri ai între tice din de ştiinţe matema u-
ţara
noastră,
ai
PREŞ plasat în aceste unităţi. coafezele calificate". buie să stea în atenţia con partamente, din acelaşi car prinderilor din Valea Jiului. nor instituţii de invăţămint
fi
va
Constatări ? în general bu Florin Burza, secretar ducerii cooperativei, a U- tier, care oamenilor pus la dis gg Fermă de nutrii. în co superior şi de cercetare, din
poziţia
din
muncii
ne, dar... şi neajunsuri. Să adjunct cu probleme de niunii judeţene a coopera muna Sarmizegetusa, la Zei- unităţi industriale, profesori
ii ilin 23 municipiul Hunedoara la cani, s-a terminat localul ce de matematică şi directori
enunţăm doar cîteva. o Or propagandă al comitetului tivelor de producţie,. achi- .sfirşitul acestei luni. & Se va adăposti noua fermă de din liceele judeţului.
8. 4, 37. dine şi curăţenie ® Spaţiu comunal de partid : „Avem „ziţii şi desfacerea mărfuri recoltează mazărea. Pe ogoa nutrii. Acum se fac ultimele
i. 23. 35. corespunzător pentru toate în general o reţea de uni lor, precum şi a primăriei, rele C.A.P. Strei se lucrează finisări la cele patru mari
recoltat
la
aces
pină
(mai puţin la secţia de croi tăţi prestatoare de servicii astfel încât să-şi găsească Intens la industrializării. mazăre bale, luni urmînd sfirşitul înceapă
tei
să
U-
destinată
torie pentru femei) ® Nici bine pusă la punct. Există operativ soluţionarea. nitatea primeşte un ajutor popularea lor cu peste 1000
o reclamaţie pentru intîr- însă loc pentru mai bine. substanţial din partea elevi nutrii, achiziţionate de la
zierea comenzilor sau pen S-ar putea înfiinţa-şi alte VASILE FATAN
tru calitatea lucrărilor exe activităţi. Bunăoară o sec a — «c — ® ~ * *
i iunie : cutate » Igienizarea brută ţie de artizanat, o alta de - n — * — o — ® ® — & — a — a — a — a ~
-ist abilă, riei lasă de dorit © Cu tot cusături şl ţesături cu mo matorii au putut vedea mese, scau de 24 ani, şi Gheorghe Trifoi, tot de
!•, mal I Ca-n codru 24 ani — la cîte 2 ani şi 6 luni în
>r cădea numărul mare de secţii, se tive naţionale sâu chiar 0 ne, scrumiere şi alte obiecte... zbu &
aversă, simte nevoia diversificării costume naţionale pentru 1 rătoare, valoarea bunurilor astfel chisoare. Acum regretă ce au făcut,
iri elee- prestărilor de servicii. De formaţiile artistice". Aşa a procedat Viorica TiIi, mun distruse ajungînd ~îa 1 597 lei. Au dar e prea tîrziu. Altădată să bea
fla slab • citoare din Orâştie, în virstâ de 35 mai cu măsură ! Sau... apă.
n silică ri la frizerie lipseşte apa etc... Neagu Aurelia, muncitoa ani, mamă a doi copii, într-o seară, mai fost... lovituri, fracturi şi alte a-
rul ves- Dar, să dăm euvînlul u- re : „Socotesc eă este ne cînd l-a atacat pe stradă ps Mihai semenea vătămări corporale. Toate
minime nora dintre participanţii la cesar să ia fiinţă şi o si- Mină lungă
re 12 şi masa i-otundă — organiza fonerie. Cooperativa dispu O., jefuindu-l. După ce l-a lovit cu 4!
maxime un lemn şi l-a trîntit la pămînt, i-a
. Izolat, tă după scurtul raid — ca ne de aparatură, mai puţin Mircea Danciu, de 28 ani, din U-
ă. re au ţinut să-şi spună pă de 3—4 tuburi pentru bio sustras din buzunar suma de 5 300
le trei rerea, să facă propuneri în xid. Uniunea judeţeană a lei, un ceas, un briceag... martori la fapte (fin instanţă ricani, muncitor la sectorul Petroşani
băt oare, toată scena fiind şi copiii săi, în al întreprinderii de reţele electrice,
noros. vederea îmbunătăţirii con cooperativelor de produc a fost condamnat pină acum la 7
cale cu tinue a muncii în acest ţie, achiziţii şi desfacere a virstâ de 10 şi 14 ani. Bun exemplu
însoţite domeniu de activitate. mărfurilor ar putea da un de comportament în societate le-a pedepse între 6 luni şi 2 ani închi i
lectrice. dat mama lor ! Pentru fapta de tîl- acestea j|ia cauza a cinci indivizi soare pentru furt, Nu s-a învăţat (5
la mo- îosif Anucuţa: „în ca mai mare sprijin în acest cate întrecuseră măsura la pahar. minte. A încercat din nou. A pă
îperatu- drul atelierului de tîmplă- sens". hârie, Viorica Tili a fost condamnată Penln; fapta lor - ultraj contra bu truns in locuinţa lui Dumitru T„ cînd îl
cttprin- rie funcţiona cândva şi o Cu prilejul mesei rotun-. la 3 ani închisoare. Bine ar fi ca din
ade. iar nelor moravuri, tulburarea gravă a ştia că nu e acasă, de unde a sus «■
III şi 23 echipă pentru prestări că de — la care au mai par această condamnare să tragă învă liniştii publice, distrugeri în paguba tras bani şi obiecte în valoare de r
tre populaţie. Ea a existat ticipat Nicolae Tumescu, ţămintele cuvenite, atît ea cit, mai avutului obştesc şi vătămări corpora 33 910 lei. Prins fiind, a fost con
• insta- dar a fost „înghiţită- de a- vicepreşedinte al biroului ales, copiii ei ! &■
1
mult executiv al consiliului le - cei cinci şi-au primit pedepsele damnat din nou la 3 ani închisoare. v
ploi cu telier, care execută numai cuvenite : Kiss Aibert, în virstâ de 32 Mina lui prea lungă nu i-a adus nici
însoţite lucrări pentru unităţile so popular comunal, Adrian Au întrecut măsura ani, recidivist, a fost condamnat la de astă dată nimic bun.
’cetrice. cialiste şi pentru export. Costa, preşedintele coope i;
intensi- Propun să fie înfiinţată o rativei de producţie, achi 4 ani şi 6 luni închisoare ; loan Ru- te
n/h din Nu demult, intr-o seară, lo res su, de 30 ani şi Petru Mihalache, de Rubrică realizată cu sprijinul
eoroios asemenea echipă cu 4—5 ziţii si desfacerea mărfuri taurantul „Perla" din Vulcan .consu 28 ani ia cîte 3 ani, Petru Babeanu, Tribunalului judeţean !!
Tuşuri- meseriaşi, în cadrul căreia lor, Roman Igreţ, reprezen
să so execute numai pres- tantul Uniunii judeţene a