Page 77 - Drumul_socialismului_1982_06

ZI ÎN AGRICULTURĂ
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢI-VÂj j
in fermele legumicole - atenţie speri organizării

muncii si combaterii buruienilor
m
■sssv*"*'*"—«
S O C IA L IS M U L buie să stea efectuarea la peratori din echipa perma­ munei se efectuează lucrări
preocupării
centrul
în
factorilor
nentă, erau la prăşit 40 de
de
răspundere
de întreţinere de calitate şi
din
tre­
agricole
lucrători
unităţile
la
cooperati­
de
la timp.
achiziţii
de
producţie,
va
Culturi în suferinţă
timp şi in bune condiţii a
şi desfacerea mărfurilor, o-
grădina
din
Legumele
combatere
a
lucrărilor
C.A.P. Lăpuşnic — ardeii
buruienilor de din culturile colul silvic, sectorul de ex­ si vinetele — se află în
ploatare a lemnului, atelie­
ÎM iM IiM . Q3DD 2WHi W iliM legumicole — condiţie e- rul de Uinplărie, poştă, mare suferinţă. Buruienile
senţială în realizarea si de­
S I A l C D M S I U U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N păşirea producţiilor plani­ precum şi elevii şcolii ge­ le sufocă pur şi simplu.
nerale care lucrează la pli­
lucruri
Starea
actuală
de
ficate. în acest scop se im­ vit. Aşa s-a reuşit ca varza se datoreşte faptului că
pune ca prăşitul mecanic timpurie şi de vară să fie aici nu s-a mal dat cu sa-
şl manual, plivitul, erbici- prăşită de două ori, iar ieri pa în pămînt de mai bine
Anul XXXIV, nt. 1 m VINERI, 25 IUNIE 1282 4 pagini - 50 bani darea, combaterea pc cale s-a terminat prima prăşii ă do o săptămînă. în toată
chimică a bolilor şi dău­ la castraveţi (13 ha) şi la grădina am găsit doar un
nătorilor să fie realizate la sfeclă roşie (5 ba). Din ce­ singur om. Era mecaniza­
timp şi de calitate pe toa­
in prezenţa tovarăşuiui licolae geauşeseu le 15 ha cu ardei gras. g> cu tractorul la vinete. La
torul Io-an Pop care prăşea
goşar şi capi-a s-au prăşit
te suprafeţele.
5 ha. La varza de toamnă, cultura dc ardei sînt une­
s-a deschis in Capitală Organizare temeinică, din .05 ha s-au prăşit me­ le suprafeţe Buruienile îmbu-
foarte
canic şi manual 22 ha. Gu­
participare bună
ruienate.
dij-
Aceste atribute sint o liile, conopida ca şi cele­ m ui esc recoltele, lucru bi­
lalte culturi sînt bine în­
permanenţă a muncii ce treţinute. Datorită hărniciei, ne cunoscut şi de către
educaţiei se depune de către colec­ seriozităţii şi răspunderii conducerea C.A.P. Lăpuş­
nic. Şi atunci se pune în­
tivul fermei legumicole a
cu care muncesc toţi cei
condus
Dobra,
C.A.P.
ria
răspund
coi
de
care
a
ing. Mihai Cazacincu, de din echipa permanentă, din trebarea cum îşi fac dato­
amintim
pe
rîndu!
cărora
grădină din partea coope­
tuturor
care-parti­
acelora
culturii socialista cipă la realizarea produc­ Letiţia Opreau, Sidonia rativei, a consiliului popu­
Presecan.
Letiţia
Goţii!,
lar comunal, consiliului li­
ţiei de legume. în urma
măsurilor luate pentru bu­ Marişa Stanca, Otilia Stă- nie şi trustului horticultu­
Iuţea
Petraşc,
Maria
Kiş,
na organizare a muncii în Josan, Niea Purcar şi Ma- rii ? înseamnă că de aproa­
pe 10 zile n-au mai dat pe
în prezenţa tovarăşului varăşa Elena Ceauşescu, tărîriiie celui de-al Xll-îea fermă de către organele ria Cocefhan, cit şi ajuto­ aici, că ei nu-şi onorează
NICOLAE CEAUŞESCU, ceilalţi tovarăşi din condu­ Congres al Partidului Co­ comunale de partid şi de rului permanent primit din
secretar general al Partidu­ cerea partidului şi statului munist Român referitoare stat. alături de echipa per­ partea consiliului popular, N. BADIU
lui Comunist Român, pre­ au fost întâmpinaţi cu vii la activitatea politico-ldeo- manentă sînt prezenţi zi a personalului din unităţile
şedintele Republicii Socia­ şi îndelungi -ovaţii de dele­ log'ieă şi cuîtural-educativă de zi la întreţinerea cultu­ economice şi instituţiile co­ (Continuare in pag. a 2-ts)
liste România, joi, 24 iu­ gaţii la congres — repre­ în vederea formării omului rilor şi lucrători din uni­
tăţile economice şi institu­
nie, la Palatul sporturilor zentanţi ai oamenilor mun­ Aou, cu înaltă conştiinţă ţiile din comună. Această Alte unităţi m început secerişul orzului
şi culturii, s-au deschis cii români, maghiari, ger­ socialistă, constructor activ grijă şi preocupare se ma­ Urmărind îndeaproape au fost constituite formaţii
lucrările Congresului al mani şi de alte naţionali­ şi devotat al societăţii so­ nifestă şi prin faptul că stadiul dc coacere a lanu­ de combineri şi de meca­
II-lea al educaţiei politice tăţi din întreaga ţară. cialiste multilateral dezvol­ primarul comunei, tovară­ rilor de orz. în patru uni­ nizatori -care lucrează în
şl culturii socialiste. S-a intonat Imnul de tate. şa .Eugenia Lazăr, îşi în­ tăţi agricole ale Consiliu­ flux la recoltat şi elibera­
Eveniment de o deosebi­ stat -al Republicii Socialis­ 2. Program do măsuri cepe de obicei -ziua de mun­
tă însemnătate.în'viaţa pa­ te România. privind acţiunile politice şi lui unic agroindustrial tul cu operativitate al te­
Ge.oagiu — C.A.P. Geoagiu,
în'să-
vederea
triei noastre, a întregului împreună cu tovarăşul cultural-educative ce vor fi că în ferma de legume. Cigmău si Homos. precum renului în culturilor duble,
Brigadierul Ioan Şindea ne
mînţării
popor, Congresul al Il-iea Nicolae Ceauşescu şi tova­ •întreprinse în vederea for­ spunea că a primit şi pri­ şi la Asociaţia economică asig-urindu-se odată cu
al educaţiei politice şi cul­ răşa Elena Ceauşescu, din mării omului. nou cu o meşte un ajutor substan­ • intercooperatistă Vaidei — strîngerea fără pierderi a
turii socialiste analizează, prezidiul congresului eu fă­ înaltă conştiinţă socialistă, ţial din partea oamenilor s-a început secerişul. Ingi­ producţiei de pe cele ()] 0
în lumina expunerii pre­ cut parte tovarăşul Con­ constructor devotat al so­ din comună. în ziua cînd nerul şef al consiliului, hectare planificate şi ono­
zentată de tovarăşul Nicolae stantin Dăscălescu, alţi to­ cialismului şi comunismu­ am fost prezenţi la fermă, Ioan Jurlan, ne-a informat rarea obligaţiilor contrac­
Ceauşescu la plenara lăr­ varăşi din conducerea de lui în România. alături de cei 40 de coo­ că la unităţile respective tuale.
gită a C.C. al P.C.R., din partid şi de stat, reprezen­ Tovarăşa academician
1—2 iunie a.e., a orientări­ tanţi ai unor organizaţii doctor inginer ELENA
lor şi indicaţiilor formulate centrale de masă şl ob­ CEAUŞESCU, membru al
de secretarul general ăl şteşti din Bucureşti şi clin Comitetului Politic Execu­ Cu planul
partidului în acest docu­ judeţele ţării, oameni de tiv al C.C. al P.C.R., prim semestrial
ment de o inestimabilă va­ artă şi cultură, activişti de viceprim-ministru al gu­
loare teoretică şi practică, partid şi de stat, repre­ vernului, a rostit cuvîntuî îndeplinit
modul în care se înfăptu­ zentanţi ai oamenilor mun­ de salut adresat Congre­
iesc hotărârile Congresului cii din unităţi economice, sului din partea Comitetu­ LA PRODUCŢIA
al XTI-lea al P. C. R. -industriale si agricole, res­ lui Central al Partidului
in domeniul activităţii ponsabili ai unor formaţii Comunist Român, a Consi­ DE EXPORT
politico-ideologice şi cul- artistice. liului de Stat şi a Guver­
tural-educative pentru for­ A luat cuvîntuî, tovară­ nului, precum şi din par­ Acordînd atenţie ma­
marea omului nou, făuri­ şul Constantin Dăscălescu, tea secretarului general al ximă realizării ritmice,
tor conştient şi devotat al membru al Comitetului Po­ partidului şi preşedintele la înalt nivel calitativ a
socialismului şi comunis­ litic Executiv al C. C. al Republicii Socialiste Româ­ sarcinilor la export, mo-
mului în România. P.C.R., prim-ministru a! nia, tovarăşul Nicolae bilizuidu-se exemplar in
cinci
colective
muncă,
în faţa Palatului sportu­ guvernului. Ceauşescu. din judeţul nostru ra­
rilor şi culturii, tovarăşul Au fost alese organele Delegaţii, ceilalţi partici­ portează îndeplinirea
Nicolae Ceauşescu şi -tova­ de lucru ale congresului şi panţi au urmărit cu vie a- planului ia export pc
răşa Elena Ceauşescu au s-a aprobat regulamentul lenţie şi au primit cu deo­ primul semestru. Pre-
fost întîmpinaţi de mii şi de desfăşurare a lucrărilor. sebit Interes salutul adre­ ocupindu-se consecvent
mii de bucureşteni, cu pu­ Congresul a adoptat urmă­ sat Congresului, exprimîn- pentru utilizarea opti­
ternice urale şi ovaţii. toarea ordine de zi : du-şi prin puternice aplau­ mă a capacităţilor tio
Marea sală a îmbrăcat 1. Raport al Consiliului ze satisfacţia unanimă pen­ producţie, lărgirea ga­
ur, aspect sărbătoresc. Culturii şi Educaţiei Socia­ tru mobilizatorul mesaj întreprinderea mecanica de material rulant Simeria — mei sortimentale a pro­
sectorul U vagoane. Muncitorii Aurel Căzu şi Civiu Radu
La sosirea în sală, tova­ liste, - cu privire la modul Pivva execuţii proba l'inală a frînclor la vagonul de marfă. duselor şi ridicarea ca­
răşul Nicolae Ceauşescu, to­ ' in care se înfăptuiesc îio- (Continuare în pag. a 4-a) lităţii acestora, oamenii
muncii de la Combina­
tul siderurgic Hunedoa­
Virtufile educative aîe noii Activitate fructuoasă in parchetele forestiere întreprinderea chi­
ra,
mică
Orăştio.
întreprin­
concepfii culturale — derea de lianţi Deva,
Inspectoratul silvic De­
din zona Haţegului va şi Institutul de pro­
„Cînfarea României” Inginerul Ioan Nicola. di­ ce în activitatea noastră, împreună 4(> 000 mc de ma­ iectări şi cercetări mi­
niere Petroşani şi-au în­
rectorul întreprinderii fo­ care ne obligă să începem să lemnoasă. deplinit prevederile la
restiere de exploatare greu fiecare an de muncă Bun cunoscător al locu­ export pe şase luni.
Convorbire cu prttf. RAFILA IÂCOB, şi transport Deva, ne (şi anul acesta nu a făcut rilor si al oamenilor, al
preşedintele Comitetului judeţean de cultura propune să mergem in­ excepţie) acum, la jumăta­ situaţiei din fiecare par­ LA PRODUCŢIA
şi educaţie socialistă tr-unui din sectoarele cu tea anului, realizările sînt chet, directorul I.F.E.T.
Deva ne dă amănunte des­ MARFA
<• Sînt recunoscute dimen­ mişcare cultural-educativâ şi , ffecaw* Io. losaf ..«te- munco, pre munca şi viaţa fores­ Mobilizaţi de organe­
siunile educative pa care artistică a oamenilor muncii, tierilor, despre metodele de le şi organizaţiile de
noua concepţie culturală - ei fiind şi creatorii, şi parti­ lucru folosite în exploata­ partid, comuniştii, toţi
„Cîntarea României' - le-fl cipanţii, şi beneficiarii direcţi rea şi transportul lemnului oamenii muncii din u-
1
produs şi in spaţiul spiritual ai activităţilor. Desigur, şi în din pădure în platformele nităţile economice ale
hunedorean. Pe lingă asigu­ aşezămintele noastre de cul­ mare pondere în producţia din ce în ce mai bune, cu primare şi de aici în depo­ judeţului nostru îşi in­
rarea unor posibilităţi sporite tură accentul a fost pus pe unităţii, cu o arie întinsă perspectivă de recuperare zitele finale de pretndus- tensifică eforturile pen­
de valorificare a disponibili­ activitatea politico-educativâ, de desfăşurare a activită­ integrală a restanţelor acu­ triaUzare, despre rezultate­
tăţilor de creativitate, festi­ aceasta realizîndu-se prin ţii şi cu unele rezultate mulate în primul trimes­ le obţinute de ei în acest tru realizarea şi depă­
valul a şi transformat in rea­ forme şi acţiuni specifice, promiţătoare de la începu­ tru". an. Aşa aflăm şi constatăm şirea sarcinilor in pro­
litate aceste posibilităţi. cum sint dezbaterile, mesele tul anului — în S.F.E. Ha­ De la Haţeg străbatem pe viu cum se aplică în ducţie. Ca urmare, co­
- intr-adevăr putem spune rotunde, serile de întrebări şi ţeg. Să vedem oamenii la locuri de neasemuită fru­ parchetele Pîrîul Mărului lectivele a 14 întreprin­
că ampla întrecere — cu ma­ răspunsuri, colocviile de isto­ lucru în parchete, să dis­ museţe, cu păduri frumoa­ şi Pod beai metoda concen­ deri din judeţ au reuşit
jore implicaţii în toate dome­ rie, cadranul juridic, tribuna cutăm cu ei, să scriem des­ se de fag şi ruşinoase, dar trării forţei de muncă şi să-şi îndeplinească pla­
niile muncii şi creaţiei - a ideilor ş.a. Activitatea de- e* pre hărnicia şi realizările şi cu zone în care locul a mijloacelor tehnice, pre­ nul pe semestrul întîi Ia
oferit condiţii optime de ma­ ducaţie materiălisi-ştiinţificâ tăietorilor de pădure. „A- lemnului falnic l-au luat cum şi tehnologia de ex­ indicatorul producţie
nifestare a potenţialului crea­ s-a concretizat în efortul de vem oameni de ispravă In ploatare a arborilor cu co­ marfă. Cu cele mai bu­
tor oi oamenilor muncii de diversificare şi sporire a ro­ exploatările noastre fores­ plantaţiile tinere, în pri­ roană — care asigură creş­ ne rezultate se înscriu
toate categoriile şi de toate lului mijloacelor organizate în tiere, cărora vremea de la mii ani de creştere. Ajun­ terea productivităţii mun­ colectivele de la între­
vîrstels. Aşa după cum subli­ acest scop. In cadrul univer­ munte şi duritatea meseri­ gem în exploatarea Valea cii, reducerea consumuri- prinderea clectrocentra-
nia secretarul general ol sităţilor culturai-ştiinţifice s-a ei le-au cizelat caracterul, Fierului, în parchetele ges­ ie Deva, întreprinderea
partidului în expunerea la le-au amplificat dîrzenla, tionate de' maiştrii Ion DUMITRU GHEONEA minieră Hunedoara, în­
plenara C.C. o! P.C.R. din LUCIA L1CIU le-au călit voinţa — apre­ Drîmnescu, Viorel Zepa şi GHEORGHE GOSTIAN treprinderea „Marmura"
î—2 Iunie, acest festiva! s-o ciază interlocutorul, în Iustin Munteanu, cai'e au Simeria ş.a.
transformat Intr-o puternică {Continuare în pag. a 3-a) pofida unor greutăţi cicii- de exploatat în acest an (Continuare în pag. a 2-a)