Page 78 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 78
pag. 2 DRUMUL SOCIALISM1
P A R T I D U L — C E Â U S I S C U — P A C E ; ; Beccfe*; la de manca,
_______________________________________ ________________ e v sa; Iştoqrta răspândirea deplină pentru
Dorinţa noastră Aprobăm din inimă inifiafivele de pace 15,05
15,00
fîerUinte - aie preşedintelui României 15,30
înfăptuirea unei paretetele forestiera din
Apelul poporului român a munci mai bine pentru depăşiri zilnice de plan". 15,45
păci trainice Adunării Generale a O.N.U. nică".. vem o ţară frumoasă şi li ziua Haţegului 17,40
Iliav
maistru:
„A-
adresat sesiunii speciale a
a ne face ţara mai puter
Ion
17,50
consacrată dezarmării a Nicoleta Tudoran, mun beră. Avem în ea şi ce ne 18,00
In numele tovarăşilor mei fost semnat de . toţi oame trebuie pentru un trai în
de muncă doresc să exprim nii muncii din cadrul U- citor confecţioner: „Am destulat. Avem încă şi li (Urmare din pag; î) Constantin Dod.u, „Treaba 20,00
întreaga adeziune lată de semnat Apelul pentru a nişte pentru a construi. merge bihe>. ne spune a- 20,15
activitatea neobosită pe care nităţii de bunuri metalice avea linişte în ţară şl în Vrem să ne bucurăm în lor de carburanţi şi lubri- cesta. Avem lemn bun de 21,00
partidul şi statul nostru, per de la Brad. Cu ce gânduri-, lume. Noi realizăm aici o continuare de linişte şi să fianţi, lichidarea în timp tăiat, suficienţi oameni şi
sonal t o v a r ă ş u l Nicolae cu ce hotărîre au săvârşii producţie de pace şi Vrem le-o asigurăm şi copiilor scurt a parchetelor şi- valo mijloace tehnice corespun 21,20
Ceauşescu o desfăşoară ne ei acest act de înaltă răs ca produsele noastre, oare rificarea integrală a masei zătoare (patru funiculare,
încetat, pentru a contribui la pundere civică, de adeziu ne reprezintă şi peste hota noştri. Pentru acest motiv lemnoase exploatate. cinci tractoare, 15 fierăstra 22,20
am
-semnat
Apelul.
Dar
slăbirea Încordării internaţio ne fără rezerve la noua ini rele ţării. şi. sînt destinate spun şi eu ca şi tovarăşa - Noi lucrăm la pădure, ie mecanice) şi ne străduim
nale, la înfăptuirea unei păci ţiativă de pace a României în mare parte copiilor, să Ig-a : nu e de ajuns să te însă ne cunoaştem . bine să ne facem zi de zi. pla
trainice - aşa cum dorim şi a preşedintelui său ? Ne poată fi folosite sub un cer declari în vorbe luptător sarcinile, sîntem Ia curent nul, să -recuperăm cît mai
noi, oamenii muncii din ţa spun cîţiva dintre ei : senin şi liniştit". pentru pace. Trebuie să-ţi cu exigenţele puse de curînd toate restanţele din
ra noastră, ca şi toate po Nuţa Păişan, controlor Maria Iga, galvanizator : onorezi semnătura cu fap partid în faţa întregului perioada lunilor de iarnă". BU
poarele lumii. C.T.C.: „Apreciez Apelul „Semnînd. Apelul pentru te. Formaţia noastră de popor — releva Aurel Cris Notăm şi cîţiva dintre diopr
Cind vorbesc despre război ca pe o acţiune deosebită pace mi-am unit. voinţa cu tian, şeful unei echipe de muncitorii cei mai buni din Radi<
prese
şi pacelucrătorii mai virstnici în favoarea păcii şi sînt cea a sutelor de milioane lucru e o formaţie-cheie şi mecanizatori, muncitor la exploatare: fasonatorul me diilor
care muncesc in atelierul întru totul de acord cu de oameni de pe pămînt se cere ca noi să fim în pădure de 17 ani. Din ex canic . Gheorghe Bilaşcu, 0,05
totdeauna în avans cu pro
nostru nu uită să amintească mandatul încredinţat de care vor pace.-intr-un război ducţia. Sîntem mereu în a- punerea t o v a r ă ş u l u i tractoriştii Vasile Morocilă rilor;
10,05
de anii celui de-al doilea Marea. Adunare Naţională atomic ţiu vor mai fi nici vans cu 2—3 zile. Ne preo Nicolae Ceauşescu, secreta şi Ilie Pantiloiu, funicula- 10,30
război mondial, de nopţile delegaţiei noastre la sesiu văduve, nici- orfani, pentru cupă să eliminăm orice rul general al partidului riştii Gheorghe Tomeniuc Pârtii
de groază petrecute in timpul nea specială a Adunării că fiu va mai rămâne nostru, la plenara C.C. al şi Dumitru Timiş, şefii de Bulet
bombardamentelor, de urui Generale a O.N.U. conso- viaţă pe pământ. Am sem consumuri neeconomicoase P.C.R. din 1—2 iunie a.c., brigadă_ Idan-Ivănic Ruja, să st
12,00'
şi, în consecinţă, am adus
tul avioanelor care semănau crată. dezarmării. Prin nat cu dorinţa, de a opri noi am înţeles că, pentru Constantin Pătrăuceanu, Cînta:
moartea şi ruina. Armele de munca pe care o fac caut unele modificări în prelu ca ţara să fie mai bogată, Ion Glodeanu. „Planul bri Avan;
atunci nu se pot însă com să fiu cit mai exigentă în acest dezastru până mai crarea la cald a metalului pentru ca viaţa să ne fie găzii mele este de 2 500 mo 13.00
Stude
este posibil'. Dar nu te poţi
umbrele
pentru
econo
şi
para cu cele existente in pre primul rînd cu mine şi a- declara un luptător pentru misim lunar combustibil. în mai îndestulată, trebuie să de masă lemnoasă exploa de şt:
zent, care, dacă vor fi folo poi cu alţii, ştiind că sem pace numai în vorbe. For valoare de circa 2 000 lei". muncim.- mai- mullt şi- mai tată pe lună, ne spune eului;
~OUOl1
site, ameninţă să prefacă nătura- pusă pe apel este maţia- noastră de lucru îşi bine,, să ne facem fiecare, Ioan-Ivănic Ruja. Ne or ştiri;
£tui în ruină, să distrugă totodată un angajament de acoperă semnătura prin IGN CIOCLEI zi de ziv datoria la locurile ganizăm bine lucrul pe „zi femei
total viaţa pe pămînt. lată noastre de muncă. Este lumină", folosim metoda de Ie sa;
de ce trebuie făcut totul normal să. fie aşa. şi aşa mare- productivitate şi efi ra de
pentru a opri, pină nu e prea vom munci, cu- toţii. cienţă de „concentrare în rele
nai; !
tîrziu, căderea bombelor ato Şeful de echipă este a- parchete" şi ne depăşim zic; î
mice. Planeta noastră - cum Oamenii au nevoie de pace, de o îume probat din priviri de trac lună de lună sarcinile; Pe 23.00
reiese din expunerea secre toriştii Liviu, Crăciunescu, cinci luni. şl; jumătate am 23,30-
cal-nc
tarului general al partidului fără arme şi; fără războaie Petru Viţioneseu, Ion Me- tăiat în. plus vreo 250 mo. TIM
la recenta plenară a C.C. al zei, Constantin Grosu, de Şi vara-i lungă... pînă-n maţii!
P.C.R. - trebuie să fie o pla fasonatorii mecanici Con toamnă". tatea
ii
netă a păcii între toate po Sala de festivităţi a în de-a lungul isteriei, sale stru la secţia mase- plas stantin. Curelar, Ion. Lupu- Prezent în exploatarea rea la
ţia
poarele. Noi, cei care n-am treprinderii chimice din Q- milenare şi-a apărat cu. ar tice — glasurile- acestea lescu, Trandafir Prejban. Boşorod, şeful S.F.E. Haţeg, 18,20
trecut încă de virsta primei răştie a fost, zilele trecu doare pământul strămoşesc simple de pe- întreaga pla Iar maistrul Ioan Drîmnes- ing. Cornel. Adămoni, ne-a de Gc
tinereţi, susţinem cu tot ela te, gazda unui impresio şi-, totodată, a căutat să netă trebuie- să fie luate în eu adaugă: „Mai avem spus : rum i
Ritmu
nul iniţiativele tovarăşului nant miting consacrat păcii trăiască în. pace- cu toţi ve.~ seamă în lupta dusă pen probleme cu; asigurarea — în. general, avem re dv. ;
Nicolae Ceauşescu, propune cinii, cu celelalte popoare". tru a bara drumul războiu forţei de muncă şi cu. de zultate bune de la începu eu ar;
rile României îndreptate spre şi dezarmării. Peste 300 La rîn.cful lui muncitorul lui". fecţiunile la unele utilaje, tul anului. Am depăşit partid
dezarmare şi pace şi ne an de oameni ai muncii s-au fruntaş Matias Ioan de la în acest spirit au vorbit în; rest. oamenii; sînt har planul, la producţia indus crez ] c
Din
gajăm să contribuim prin adunat aici pentru a-şi secţia mecanic-şef a spus : nici (din martie şi pină a- trială cu 1,7' milioane lei, „Bana
fapte de viaţă şi muncă la manifesta adeziunea depli „Omenirea se află într-un si fizicianul Sâmoilă Ţigu, eum ara lichidat un par la producţia marfă cu colicei
înflorirea scumpei noastre nă faţă de iniţiativele de muncitorul. Nicolae Bubea chet şi. în aceste zile. ne 400 000 lei şi la producţia
patrii, la instaurarea unei pace ale secretarului gene moment decisiv al istoriei si alţii-, care au exprimat mutăm. în altul.);, nu se pun netă cu 60 000 lei, înregis
păci trainice in Europa şi in sale. în faţa ei se pune, hotărîrea chimiş-tilor orăş- probleme de- indisciplină trăm plusuri de producţie
Întreaga lume. Anul trecut ral al partidului, tovarăşul după. cum a- arătat tova tieni. de a sprijini prin sau de altă- natură;. Bfe fapt, la buşteni gater (440 mc),
-
colectivul atelierului nostru Nicolae Ceauşescu, faţă de răşul Nicolae Ceauşescu în fapte de muncă politica se lucrează în acord glo lemn de foc. (2 300 tone), la DEt
1
şi-a depăşit considerabil pla propunerile constructive a- expunerea la plenara C.C. realistă internă şi; externă bal şi se câştigă; după; mun lobde industriale, PAL şl ben (
nul de reparaţii şi prestări, le României care şi-au gă al P.C.R. din 1—2 iunie promovată de partidul şi că. Or;, oamenii n-au inte PFL, dar -avem o restanţă multe
iar pe cinci luni din acest sit o nouă şi puternică a- şl cum se subliniază şi. în statul, nostru, convinşi fiind resul să piardă vremea, la celuloză. Sîntem însă HUNE
pelui
an l-am realizat in proporţie firmare în Apelul poporu Apel — problema de a a- că astfel vor' contribui l-a mai ales că unii sînt ve mobilizaţi cu. toate forţele, tru in
de 117,6 la sută. lege calea războiului, sau transpunerea în practică a niţi de departe, de prin în- spiritul expunerii tova
Lll
întregul nostru colectiv, dor lui român adresat sesiunii cea a păcii. Dar experien Moldova şi Maramureş". răşului Nicolae Ceauşescu, torul)
nic de pace, cere hotărit par speciale a Adunării Gene ţa din trecut şi chiar con hotărârilor celui de-al XII- „Iar în privinţa- condiţiilor secretarul general al parti ţistul
lea- Congres al P.C.R.
ticipanţilor la sesiunea spe rale a O.N.U. consacrată de cazare şi de aprovizio dului, la prenara lărgită a Cei şt
cială a O.N.U. să facă totul dezarmării. flictele care au. loc în pre în încheierea mitingului nare cu alimente, nu du C.C. ai P.C.R. din 1—2 iu iembri
la 5
pentru realizarea unor pro După deschiderea mitin zent arată :, calea, războiu participanţii au adresat o cem lipsă de nimic", ţine nie a.c., pentru amplifica păgînă
grese reale pe calea dezar gului de către tovarăşul lui înseamnă moarte şi dis telegramă to v a r ă ş.u 1 u i să precizeze muncitoarea rea realizărilor de pină a- CAN:
mării, pentru renunţarea la Ioan Beşteleie, secretar ad trugere. Iar, în cazul unui Nicolae Ceauşescu,, în care Eva Zepa, solia maistrului cum. Ne-am angajat ca pî- re —
ambiţiile de dominaţie, să junct al. comitetului de război atomic va fi în joc se exprimă- cea mai- fier de exploatare, Viorel Zepa. nă la sfîrşitul lunii să re rul); ]
(Minei
se acţioneze pentru dezvolta însăşi existenţa planetei. binte recunoştinţă pentru De pe Valea Fierului ne cuperăm integral restanţele fregati
rea paşnică a întregii ome partid, tovarăşul Gheorghe Iată de ce, pe drept cu- multiplele iniţiative de pa întoarcem şi urcăm pe din primul trimestru, să citoret
niri. Vaier, directorul întreprin vînt se spune în Apel că ce si; strădaniile neobosite Valea Boşorodului. în ex încheiem anul cu toate sar ria-Mi
URICf
derii, a spus : „Apelul că ploatarea cu acelaşi nume cinile îndeplinite. Avem un tezatu.
IOAN CÎRSTOIU nu poate exista justificare în vederea apărării păcii, lucrează. 180 de oameni, în climat bun de lucru, tot (Steau
maistru la atelierul reparaţii tre sesiunea specială a A- pentru politica de înarma afirmării dreptului funda mai multe parchete: Vă- ceea ce ne trebuie, doar Kramt
auto al Staţiei de utilaj dunării Generale a O.N.U. re şi război". mental al oamenilor,, al caria, Ulmu, Valea Poienii, să ne facem datoria cu ab (Patrii
(Flacă
pentru transporturi din cadrul consacrată dezarmării re „Glasurile noastre unite popoarelor la viaţă. Roşia, Dîlma Săracului, negaţie şi conştiinciozitate, Un şe
Trustului de construcţii flectă aspiraţiile şi intere cu ale popoarelor lumii — Cioclovina, gestionate de fiecare la locurile noastre sa de
• Hunedoara-Deva sele poporului nostru, care arăta Valeria Ionică, mai- VASILE PÂŢAN maistrul de exploatare de muncă. Vuleai
Aventi
lui; C
drago.'
culturi
LA ZI IN AGRICULTURA Miei o îngăduinţă faţă de eei e@ vii (1
Ana ;
TLTA:
OH EL
(Urmare din pag. 1) peraţia meşteşugărească şi buie făcută o asemenea dijmuiese producţia agricolă! probic
unele unităţi comerciale. O mobilizare de forţe îneît rul).
atribuţiile şi răspunderile parte din culturi s-au re în timpul cel mai scurt
împreună
cu
cu
înfăptuirea
majoritate
ce
auto-
ce le revin. partizat membrilor coope toate culturile să fie între aprovizionurii principiilor impu Dacă marca onorează cu a cin Dumitru Mica, fiul om său al şi muncii
tăţenilor
îşi
teritoriale
ratori, dar aceştia n-au ie ţinute în stare curată de ne un aport sporit din par ste şi înaltă răspundere pa la sectorul Baru al întreprin
Un pas bun s-a făcut, şit încă la prăşit. S-au pră tea fiecărui cetăţean ai jude triotică obligaţiile ce Ie revin derii forestiere de exploatare
mers
întâlnesc
sens,
urmează al doilea, şit (12 ha varză timpurie buruieni pentru a nu se ţului Ia creşterea producţiei a- în acest cazuri de se încălcare fla şi şi transport, furat căpşuni cu ca Peni
au
compromite recolta.
pe
la
unele
mionul
de
dar să fie fără pauze şi de vară, 4 ha cartofi gricole, Ia apărarea acesteia grantă a prevederilor legale, terenul Asociaţiei economice Vreme
împotriva oricăror dîjmuitori.
timpurii, 20 ha ardei ş.a.). distrugerea sau sustragerea din intcrcooperatiste Toteşti; Fiind frumo;
un
de
subofiţer
. Aşa cum s-a mai subli în ziua cind am vizitat producţia agricolă fiind sanc surprinşi ci de l-au lovit, provo- mult i
riabil
ţionate;
miliţie,
potrivit
prevederilor
niat şi cu prilejul altor grădina echipa permanen Decretului 30G/1981 cu închi cindu-i leziuni grave. Apoi au izolat
anchete făcute anterior, tă prăşea la ardei, iar 15 soare de la 6 luni la 3 ani. fugit, abandnnînd autocamio ploaie,
mari greutăţi ia întreţine elevi de la şcoala genera Iată cîteva din situaţiile con nul pentru; a li se pierde ur derat
de
organele
însă
de
rea culturilor de legume lă, însoţiţi de prof. Maria statate ultima perioadă, care drept ma. Vinovaţii au fost primeas Tempc
fi oup
urmînd
să-şi
cad
in
prinşi,
se întâmpină la ferma nr. Rovinaru, veniseră la pli sub incidenţa prevederilor res că pedeapsa meritată. De ase grade,
4' din Hărău a Asociaţiei vit pe la ora 10. Unităţile pective. menea, este condamnabil că tre 25
Pont!
Petru-
inginerului
zui
horticole Deva. Această amintite mai sus — deşi Tica Gheorghe şi Andrei ţa, care a fost Marcel trans zile :
depistat
fermă a aparţinut anterior au primit să prăşească a- Bisa din municipiul Hunedoa portând gozuri şi uruială în ră şi
ra au fost surprinşi — cum se
C.A.P. Hărău, dar după a- numite suprafeţe - din 10 poate vedea şi în fotografia complicitate cu revizorul Io începu
sociere conducerea coope iunie n-au mai trimis nici alăturată — sustrăgînd cantita nel Panduru, de la Trustul mea si
Pe alo
I.A.Ş.
al
rativei şi-a declinat orice un om. Ajutorul lor a fost tea de 30 Iig grîu .verde şi 70 judeţean - calităţile de om Dove.din- se de
„strîn-
du-şi
terenurile
de
răspundere şi nu a mai bine venit şi trebuie dat în Kg fîn agricole pe socialiste. De unită a- gător", Emil Bar, maistru la descări
ţilor
participat cu forţă, de mun continuare pînă la scoate semenea, cetăţeanul Mirozolin secţia Brad a I.P.E.G., a bur perntui
cu
230
kg
că la întreţinerea ‘ culturi rea tuturor legumelor din Popescu, din Bretea Română, duşit şi cămara kg do mălai, făină cuprini
de, iar
150
pro
albă
lor. în urma măsurilor lua buruieni. Mai mult ajutor a sustras 48 kg lucerna verde duse care au fost descoperite 20 şi :
te s-a înjghebat o formaţie poate da şi şcoala genera dintr-o tarla a fermei' de stat la domiciliul său. Faţă de La n
Ioan
permanentă, cu 30 de oa lă din Hărău. Este necesar din Bretea Streiului, iar Jupa, dijmuitorii producţiei agricole neral
tem por
localitatea
Covaci,
din
se
atitudine
fermă,
impune
o
meni, au venit în ajutor şi ea si- personalul consiliului judeţul Caraş-Severin, a fost fiecare cetăţean avînd obliga za, rin
cîteva unităţi din munici popular comunal şi al ce prins furînd ceapă din grădi ţia să apere prin toate mijloa de plo
piul Deva, cum sînt între lorlalte unităţi din comună na C.A.P. Băcia. cele avuţia obştească, să do nai a d
(Meteo
de
Deosebit
sînt
şi
grave
o
răspundere
prinderea forestieră de ex să participe direct la mun faptele comise de Anton Blos vedească faţă înaltă soarta pro O an a '
patriotică
de
ploatare şi transport, coo că în această fermă. Tre din Păclişa — Toteşti, care, ducţiei agricole.