Page 81 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 81
LĂ 2 1 In AGRICULTURA - SECERIŞUL ORZULUI
PROLETARI DiN TOATE TĂRIL5. UNIŢI-VĂI
întreaga recoltă — strînsă
11M operativ, fără nici o pierdere
...Cele patru combine bine reparate şi verificate, urmate de sănii şi astfel
înaintau încet, iar spicele funcţionează „ceas" nu alt baloţii de paie sînt lăsaţi
pline de rod se plecau în ceva, aşa că seceră fieca în locuri dinainte stabilite,
faţa lor. Ioan Rob, ingine re cinci-şase hectare pe zi". de unde sînt încărcaţi în
rul şef al C.A.P. Geoagiu, Se lucra fără pauze. Com remorci şi scoşi la margi
păşea în urma combinelor, binele se opreau doar a- nea tarlalei. Se munceşte
se apleca din eînd in cînd tunci cînd trebuia să go cu hărnicie, fără vorbă
şi ridica o mină de spice lească buncărele. Recolta multă, cu grijă deosebită
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N pe care le cerceta atent, strînsă astfel era cântărită, să nu se piardă nici un
după oare pornea mai de
apoi lua drumul bazei de
bob, nici un pai.
parte. îi abordăm: „Ştim recepţie. Ioan Nec.şa, pri ...La un semn al lui Ioan
că aţi început recoltatul marul comunei, prezent şi Frăţilă, inginerul şef ai
orzului miercuri: cît aţi el la faţa locului, intervi C.A.P, Clgmău, combina la
Anul XXXIV, nr. 1 m S5M8ĂTA, 26 IUNIE 1982 4 pagini ~ 59 bani
secerat pînâ acum „A- ne pentru a spori ritmul bordul căreia se afla Nico
proape douăzeci do hecta balotărli paielor care înre lae Stanciu a început să
re. în orice caz, pînă disea- gistrase o oarecare rămâ înainteze în lanul cu spice
încheierea fycrâriior ră terminăm tarlaua asta în nere în urmă. Soseşte încă de culoarea aurului. „Orzul
suprafaţă de 28 ha". „Cum
o presă şi intră imediat în
— ne spunea I.F. — este
funcţionează
combinele
tocmai bun de recoltat. So-
„Bine. Am avut ceva neca lucru. Primarul se arată cot că indicaţia conducerii
nemulţumit
de
înălţimea
Congresului al II-lea al zuri la început — ba eu la care se taie holda şi partidului, Ceauşescu, de a
a
tovarăşului
un furtun, ba cu o curea
insistă să fie coborîtă ma
Nicolae
de transmisie — dar s-au sa combinelor, ceea ce cei strînge pâioasele in faza
educaţiei politice rezolvat operativ". „Com patru combinerl - Nicolae de pîrgă este foarte bună,
binele cum bat, rămîne ce
Ioan
Buda,
Mărgîneanu,
întrucît se evită pierderile
în
„Tocmai
spice?".
va
şi putem să semănăm ur
asta cercetam eu înainte si Crăciun Damian şi Cornel gent porumb siloz". Soseşte
Beca — realizează imediat,
si culturii socialiste m-am convins că nu se întreprinse: raţiunea de orz a doua combină şi intră
înţelegem
măsurii
pierd boabe".
paiele
Discutăm cu Cornel Beca, intră în calculul bazei fu imediat în brazdă, după ca
re presa de balotat îşi în-
La 25 iunie, în prezen au luat cuvântul numeroşi rii-mi să adresez rugămin mecanizatorul ce conducea rajere şi este bine să fie TRAIAN SONDOR
ţa tovarăşului NICOLAE tovarăşi. tea tovarăşului Nicolae „Gloria" care „păşea" în cît mai multe.
CEAUŞESCU, secretar ge Delegaţii au adoptat, a- Ceauşescu, secretarul gene frunte. Combinele au fost Presele de balotat sini (Continuare în pag. a 2-a]
neral al Partidului Comu poi, în unanimitate, docu ral ai Partidului Comunist
nist Român, preşedintele mentele prezentate congre Român, preşedintele Repu
Republicii Socialiste Româ sului: Raportul Consiliului blicii Socialiste România,
nia, s-au încheiat lucrările Culturii şi Educaţiei So preşedintele Frontului De
celui de-al II-lea Congres cialiste cu privire ia modul mocraţiei şi Unităţii Socia
al educaţiei politice şi cul în care se înfăptuiesc ho- liste, de a lua cuvîntul la
turii socialiste, care se în tărîrile celui de-al Xll-lea congresul nostru.
scrie ca un eveniment de Congres al Partidului Co în aclamaţiile entuzias
majoră însemnătate şi sem munist Român referitoare te ale miilor de partici
nificaţie în viaţa naţiunii, la activitatea politico-ideo- panţi, a luat cuvân
meniit să exercite o profun logică şi cultural-educativă tul tovarăşul NICOLAE
dă înrîurire asupra proce în vederea formării omu CEAUŞESCU.
sului general de dezvoltare lui nou, cu' o înaltă con Cuvîntarea conducătoru
a ţării, pe calea socialis ştiinţă socialistă, construc lui partidului şi statului a
mului şi comunismului, să tor activ şi devotat al so fost primită cu deosebit in
contribuie la stimularea ac cietăţii socialiste multilate teres, cu deplină aprobare
tivităţii politîco-edueative ral dezvoltate şi Progra şi profundă satisfacţie,
de formare a omului nou, mul de măsuri privind ac fiind subliniată, in repeta
cu o conştiinţă înaintată, ţiunile politice şi cultural- te rînduri, cu puternice a-
la afirmarea largă a stră educative ce vor fi între plauze, urale şi ovaţii.
lucitelor valori morale şi prinse în vederea formării La încheierea cuvîntării,
spirituale ale orînduirii omului nou, cu o înaltă tovarăşul Constantin Dăs-
•noastre. conştiinţă socialistă, con căleseu, în numele partici
în cadrul dezbaterilor în structor devotat al socia panţilor la cel de-al II-lea
plen ale marelui forum, lismului şi comunismului Congres al educaţiei poli
reluate vineri dimineaţa, în România. tice şi culturii socialiste, al
s-au analizat, în continua Congresul a dat mandat tuturor lucrătorilor din do
re, în spiritul orientărilor Consiliului Culturii şi E- meniul ideologiei, ştiinţei,
cuprinse în magistrala ex ducaţiei Socialiste ca, pe culturii şi educaţiei a adre I.a C.A.P. Geoagiu, secerişul orzului se desfăşoară in ritm itialt si cu maximă grijă
punere prezentată de tova baza propunerilor şi ob sat tovarăşului Nicolae fa|ă (Ic recoltă. Foto: VtttCU, ONOIU
răşul Nicolae Ceauşescu la servaţiilor făcute în tim Ceauşescu cele mai calde
recenta plenară lărgită a pul dezbaterilor, să defini şi mai vii mulţumiri pen
C.C. al P.C.R., al hotărî- tiveze Programul şi să-l tru magistrala expunere
rilor Congresului al XII- difuzeze organelor de cul prezentată la Congres, ÎN ZIARUL DE AZI:
lea al partidului, proble tură, organizaţiilor de ma Atmosfera vibrantă din RMUzartitmGRAL
mele fundamentale aie e- să şi obşteşti, tuturor fac sală este întregită de
ducaţiei politice şi culturii torilor educaţionali din ca impresionanta manifestare » Partidul - Caauşescu —
socialiste, care constituie o drul Frontului Democraţiei populară care a avut loc la Pace
componentă esenţială şi un şi Unităţii Socialiste. încheierea Congresului, în centrul preocupărilor -
factor de primă importan în continuare, tovară faţa Palatului .sporturilor şi * Munca • Ordine • Dis
ţă în opera de transforma şul Constantin Dăscălescu, culturii. ciplină
re revoluţionară a societă membru al Comitetului Po întreaga desfăşurare a îndeplinirea producţiei fizice
ţii, de edificare a civiliza litic Executiv al C.C. al lucrărilor congresului, ca • Cartea * Sceno o E-
ţiei noi, socialiste. P.C.R., prim-ministru al şi această grandioasă mani cranul George Marosin, şeful a secţiei, a ţinut să preci
T o v a r ă ş u l Nicolae guvernului, a spus : festare populară au pus • judeţul nostru - casa Secţiei chimic-distilărie- zeze :
Ceauşescu, tovarăşa Elena încredinţat că dau glas pregnant în lumină unita gudroane, din cadrul uzi — Avînd în vedere că
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi gândurilor şi sentimentelor tea strînsă, indestructibilă noastră de buni gos nei nr. 1 a Combinatului deservim instalaţii cu foo
din conducerea partidului dumneavoastră, ale tuturor a poporului în jurul parti podari siderurgie Hunedoara, ne continuu şi cu grad sporit
şi statului au fost salutaţi participanţilor la acest dului şi al secretarului său spune: „Ne-am organizat de periculozitate, am cău
cu căldură, stimă şi deo înalt forum democratic, cu general, unitate ce dă for o Discuţiile individuale cu tat să conştientizăm munci
activitatea în aşa fel încât
sebit respect. cea mai înaltă stimă şi ţă şi trăinicie orînduirii membrii de partid lună de lună colectivul torii asupra necesităţii în
în şedinţa do dimineaţă deosebit respect, permite noastre socialiste.
nostru a raportat însemna tăririi răspunderii fiecăruia
te plusuri de producţie la pentru asigurarea funcţio
nării continue şi ia para
fizice.
sortimentele
„Mediul rural" — nu trebuie să fie uşa toate exemplu, la smoală metri a dotării tehnice.
Spre
am realizat, de la începu Fără teama de a greşi, p«
tul anului şi pînă în pre spune că la noi se acţio
prin care se aruncă hirtia! zent, o depăşire de 544 to ceas în spiritul expunerii
nează zi de zi şi ceas de
ne, la ulei de creuzot —
în mediul rural se iro într-o altă'comună, Orăş- fiecare punctul său de co gazinele săteşti nu sînt 64 tone, la ulei naftalinic t o v a r ă ş u l u i Nicolae
Ceauşescu la plenara lăr
— 41 tone, iar la ulei des
sesc mari cantităţi de hâr tloara de Sus, planul de re lectare a materialelor re- spaţii de depozitare, în con hidratat — 45 de tone". gită a C.C. al P.G'.R. din
tie, fără a mai intra în cuperare a fost de 100 kg, folosibile, iar cooperative diţiile în care colectarea 1—2 iunie a.c. Cu toţii ne
sublinia
că
Interlocutorul
circuitul productiv, fără a dar s-au colectat în plus o le comunale să intensifice se efectuează mai anevoios au existat şi neajunsuri în facem datoria, pentru ca
mai putea fi valorificate. mie de kilograme. La Gu- recuperarea deşeurilor de din cauza mijloacelor de activitatea colectivului sec produsele rezultate să co
Deşi hîrtia pătrunde în per rasada, cantitatea de hîr hîrtie rezultate din activi transport. De asemenea, ţiei, care au fost trecute respundă calitativ. Benefi
manenţă în sate pe diver multe greutăţi se întâmpină însă cu bine, printr-o mo ciarii sînt mulţumiţi de ca
se căL— în principal prin şi la preluarea deşeurilor bilizare exemplară, prin ii taten produselor livrate.
reţeaua comercială — se de către întreprinderea ju întărirea ordinii şi disci Pentru aceasta un cuvânt
pare că ea se află pe un deţeană de profil, hîrtia plinei la toate locurile de de laudă se cuvine adus
drum cu un singur sens, tie colectată anul trecut a tatea proprie. Aici Uniunea primindu-se numai sortată muncă. Maistru! principal
dacă nu se acţionează mai fost dublul planului, iar judeţeană a cooperativelor şi balotată. Gheorghe Bodreanu, secre LIVIU 8RAICA
energie pentru recuperarea la Crişcior s-a adunat o de producţie, achiziţii şi Dincolo de aşa-z.isele mo tarul organizaţiei de partid (Continuare în pag. a 2-a}
ei din aceste zone. Există cantitate suplimentară de desfacerea mărfurilor a în tive obiective, să vedem
unii care susţin că pe îa 700 kg maculatură. registrat şi anul trecut si care este situaţia.
ţară nu s-ar găsi resurse Nu aceleaşi lucruri se in perioada care a trecut Lipsa hîrtiei din reţeaua CĂRBUNE ENERGETIC PESTE PREVEDERI
de hîrtie pentru colectare. pot spune despre coopera din acest an o serie de comercială ? în acest an, la
Rezultatele unor cooperati tivele de la Tomeşti, Cer restanţe. Din planul de dispoziţia unităţilor comer La întreprinderea mi torul III, care în peri
ve do producţie, achiziţii şi te], Hărău, Vcţel, Haţeg, ciale, ale cooperaţiei meşte nieră I'etrila continuă oada trecută din acest
desfacere a mărfurilor din Baru, Boşorod, M.ărtlneşti, 120 tone abia 'dacă s-a la cote înalte întrecerea an a extras suplimentar
judeţul nostru infirmă în care, la rubrica realizări, reuşit să se colecteze anul şugăreşti şi ale cooperaţiei între sectoare pentru ex sarcinilor de plan peste
să acest lucru. Spre exem au lăsat... locuri albe. trecut vreo 40 tone. Anul de. producţie, achiziţii şi tragerea unor cantităţi 1 260 tone de cărbune,
plu, planul de preluare a Activitatea de recuperare acesta s-au adăugat alte desfacerea mărfurilor ur sporite de cărbune ener li urmează minerii din
deşeurilor de hîrtie din lo a hîrtiei în mediul rural semne de întrebare la ru mează să fie puse peste getic. Pînă în prezent sectorul I, cu un plus
calitatea Buceş a fast ir trebuie să capete consisten brica realizărilor. 212 000 tone hîrtie. se detaşează prin rezul do 620 tone şi cei de Ia
1981 de 1,9 tone. Cei de sectorul IV, cu 500 de
ţă, să nu fie o acţiune S-a invocat lipsa de hîr DORIN CORPADE tatele obţinute colecti tone extrase peste pre
acolo au realizat 4,5 tone. printre... altele, Centrele de tie diri reţeaua comercială. vul do mineri de ia sec- vederi.
La Iii a, aceeaşi situaţie. comună trebuie să-şi albă Apoi s-a motivat că în ma (Continuare în pag. a 2-a)
