Page 83 - Drumul_socialismului_1982_06

660 ® SÎMBATA, 26 IUNIE 1982 pag. 3

păşune, pază in ogradă" Scenariul, pornind de la mo­ Vaţa de Jos îşi primeşte
J Aristide N. Popescu (Krilov — fabule trad. T. tive ale prozei lui Al. Sabia
INE Arghezi). In acest capitol şi Gh. Brăescu, elaborat tot
clinele apare paznic la tem­ de Visarion, este bine struc­ oaspeţii eu fruntea sus
\ „Semper ple, condamnai şi de tribuna!, turat în concept. impunerii
vederea
Meditaţie
acestui
animal
Dulăii
hulit.
iubit
im de 5 stînelor nu sînt numai paz­ gravă şi tulburătoare asupra
o-ideo- Ftdeiis * nicii oilor ci „prietenii fră­ condiţiei artistului în socie­ Primul, sat întîlnit la in­ an — 2 GOO 000 lei — s-au vem oameni care să nu
ţeşti la bine şi la primejdie". tatea burgheză, „înghiţitorul trarea în judeţ pe şoseaua realizat deja lucrări în participe la acţiunile orga­
canţă Cu vreo trei ani în urmă Alte două capitole înfăţişea­ de săbii" se impune printr-o ce vine dinspre Oradea valoare de 1 750 000 lei.
, Baladă ] trăiam bucuria lecturii căr- ză speţa canină participantă îngemănare a notaţiei rea­ nizate pentru gospodărire
<< U- ţii „De la Pegas la El zo- în mai multe misiuni : la liste cu viziunea fantastică, este Ocişor, unul dintre Amintesc doar cîteva obi­ şi înfrumuseţare. .Ştiu c-d
iptămî- 1. rab“, un elogiu adus vitejiei vînătoare de-a lungul vremii, întregul discurs filmio dove­ cele 13 ale comunei Vaţa ective : digul de apărare a fac pentru ei. Un exemplu
l; calului, al celui mal vechi in misiuni speciale, în spec­ deşte că ‘parabola conflictu­
ticu 1 prieten al omului, şi iată tacole publice, în progresul lui’ dintre valoarea autentică de Jos. Apoi, şoseaua stră­ staţiunii contra inundaţii­ de dăruire în acest sens
I că Dr. Aristide N. Popescu ştiinţei, în literatură şi artă. şi ordinea socială ostilă a- juită de o parte şi de alta lor, care este deja în sta­ este cetăţeanul Iosif Miţ,
! ne face să trăim o nouă „Semper Fidelis ! Totdeauna flă o optimă pistă de des­ de şiruri de plopi, trece diu de finisare, o alee pie-
ţ bucurie printr-o carte la fel credincios. Pentru om, pen- făşurare în formula dc re­ prin alte sate, toate pur- tonală dc la staţia C.F.R. din Tătărăştii de Criş, ca­
gie propusă de Visarion. Ce" re la 86 de ani nu se dă
V le trei episoade cheie: dez­ tînd amprenta unei mîini spre staţiune, un pod peste înapoi de la orice muncă,
ol velirea monumentului, spec­ de bun gospodar: case Crişul Alb în salul Tătă-
tacolul lui Valentin şi baira­ fiind mereu prezent la po­
Lumini mul cu iz cazon susţin pe frumoase, garduri din pre- răştii de Criş, aflat încă dul în construcţie. Ca el
iodul 17 deplin această interpretare
posibilă. Visarion, în joncţio- mai sînt mulţi în satele
s îmbăia narea semnificaţiilor acestor comunei. Notăm cîteva nu­
col de do apreciată : „Semper Fi­ Iru omenie, ciinele va fi, secvenţe atinge maxim ex­ nostru-— casa noastră de me : Ioan Incău II, Petru
sticc, delis" — o remarcabilă şi totdeauna, un tăcut şi re­ presivitatea morfologiei sale
grafice. generoasă scriere dedicată confortant îndemn la umani­ tilmiee. Al treilea episod b u n i ( G o s p o d a r i Feier şi conducătorii uni­
speţei canine, animalului din tate", iată fraze pline de dobindeşte învestitura unui tăţilor economice din Vaţa
totdeauna devotat şi credin­ sensibilitate care încheie o simbol pentru întregul film :
cios omului. Autorul nu fa­ carte pentru toate vîrslele. înghiţitorul de săbii, îmbă­ de Jos, Petru Cristian şi
ce numai o pledoarie cîi- MIRON TIC tat cil sila (semnificind ar­ fabricate frumos aliniate, în construcţie, reparaţii şi Iiarie Flarea din Ciungani,
nelui, ci şi un istoric al ta) şi soldatul orb (insem- Icn Jurca şi Viorica Bold
său, o complexă pătrundere nînd conştiinţa) se intilnesc şanţuri curăţate, iarbă co­ întreţineri de drumuri şi
în timp, in urmă cu milenii. In sub semnul derutei. S-ar sită, pomi văruiţi. podeţe, consolidări de ma­ din Prăvăleni, Dorica Co-
,00 Ră­ Cartea este concepută în mai putea crede că acest simbol Satul de centru, care luri, plantări de pomi or­ man şi Gheorghe Petrică
nii; 7,00 multe capitole, toate expuse nu mai poate fi gradat. Dar
Revista intr-o ordine crescindă în de săbii Visarion reuşeşte. Efectul găzduieşte şi cunoscuta namentali şi arbuşti (500 din Ociu. Asemenea exem­
l melo- pas cu evoluţia societăţii o- obţinut este de o forţă de staţiune balneară, îţi lasă bucăţi) şi de pomi fructi­ ple se pot da şi din Ba-
Ie ştiri; meneşti. în capitolul „Cline­ Filmul de debut al iui A- percuţie rar întilnltă. Auto­ aceeaşi bună impresie. No­ feri.
3; J0,00 le în mitologia popoarelor", Iexa Visarion („înainte de rul imaginii, Vivi Drăgan sarabasa, Ocişor, Brotuna,
>,05 Re- se evocă tradiţiile noastre tăcere" — o parafrază cine­ Vasile şi interpreţii Mircea ul centru civic, cu blocuri — Vin totdeauna cu plă­ Tîrnava de Criş, Vaţa de
; 10,10 păstoreşti pe mioritice pla­ matografică modernă a nu­ Albulescu, George Constantin, şi magazine moderne, zo­ cere la Vaţa, deoarece con­ Sus, Căzăneşti, Prihodişte
&" a iuri. Mitul cîinelui ne este velei lui Carugiale „în vre­ Victor Rebengiuc, Ştefan nele verzi şi parcul sta­ diţiile în care sînt primiţi
etin de prezentat cînd adorat, cînd me de război-) a aprins vii Iordache, Mitică Popescu şi sau Birtin.
ul iste­ alungat şi blestemat. toţi ceilalţi înţeleg intenţiile ţiunii sînt locuri plăcute oaspeţii pentru tratament Peste tot, pe aceste mi­
ţe; * 2,00 In Evul mediu, clinele este controverse în cercuri de lui Visarion, materializează pentru o plimbare odihni­ şi odihnă satisfac orice e-
9 5 * adorat in temple, înjunghiat specialitate. Visarion este cel cu combustie interioară con­ toare şi reconfortantă. xigenţă. Aleile parcului se nunate meleaguri ale Apu­
sombwi'a pe altare pentru, îmbunarea care inventase şi pusese in diţia fundamentală a lipului — Am făcut multe in a- senilor, oamenii au pus şi
vanpre- cerului. Capitolul „Clinele practică conceptul de specta­ de spectacol urmărit de re­ mătură în fiecare zi, totul pun umăr lingă umăr pen­
13,00 De de pază" poartă un frumos col de stare. Atit „înainte gie : starea. Hotărit — ..în­ ccastă primăvară pentru e curat şi frumos — a în­
Ieridian motto : „Zi şi noapte, ştie de tăcere" cit şi „înghiţit o- ghiţitorul de săbii" e un film gospodărirea comunei noas­ tărit cele spuse pensiona­ tru a-şi face gospodăriile
:le ştiri; orişicine/ Nu măcar o clipă rui de săbii" transmută con­ foarte bun. şi localităţile .unde trăiesc
roinena- de răgaz/ Ziua cu turma, ceptul în sfera artei cinema­ tre — ne-a declarat Remus rul Mihai Popa, venit la
ipularăc noaptea la zăplaz / Pază-n tografice cu, deplin succes. AL. COVACI Mielean, vicepreşedintele tratament din judeţul Al­ şi muncesc, din zi în zi
ri; 17,05 J biroului executiv al consi­ ba. mai frumoase, mai pros­
,35 Pe liului popular comunal. Despre locuitorii comu­ pere.
ui; 18,00
adiojur- Din planul de munci vo- nei, tovarăşul Remus Mi-
nişti ai luntar-patriotice pe acest ciean ne-a spus: „Nu a- DOINA COJOCARU
letin de Clubul muncitoresc — ancorat real
>jurnal ;
1 dans ;
ştiri ;
3 muzi- în munca si viata minerilor
Clubul, muncitoresc din Lo- puternică forţă pentru unirea au condus la rămîneri în ur­
neq a cucerit în precedentei tuturor eforturilor minerilor mă în realizarea producţiei
ediţie a Festivalului naţional la realizarea sarcinilor de pro­ fizice. Şi, în timp ce condu-'
„Cîntq.rea României" trei ti­ ducţie, o forţă cu ecou în cerea minei acţionează pen­
tluri de Ipureai. Obţinerea lor ridicarea conştiinţei oameni­ tru organizarea mai bună a Atitudine intransigentă fafâ
rul gal-
•irea are a stimulat mult activitatea lor, - aşa după cum subli­ activităţii — mai ales la aba­
(Arta); clubului în toate comparti­ nia t o v a r ă ş u l Nicolae tajele, frontale — şi pentru
mul şar- mentele lui - de la acţiunile Ceauşescu în magistrala sa definitivarea lucrărilor de
nci pen- concentrare a producţiei de de orice abatere
irgistul); politico-educative la cele expunere le plenara lărgită
); Căpi- cultural-artistice. în actuala a CC. al P.C.R'. Şi noi, a- ia sectoarele productive pe
lonstruc- ediţie a festivalului, aşezâ- lături de celelalte forme ale fluxul de benzi de la orizon­ Au trecut aproape şase mări negative în realizarea darea disciplinei de pro­
fl: Poii- mîntul de cultură s-a înscris propagandei, încercăm să ne tul 400, clubul este prezent luni de la aplicarea în sarcinilor de producţie. ducţie şi tehnologice, acti­
Qnirea) ;
i (7 No- cu 14 formaţii, dar viaţa, implicăm cu răspundere in prm acţiuni care vizează spi­ practică a Decretului pri­ „Se înţelege de la sine că vitatea organizaţiilor de
De la 9 realitatea de zi cu zi, au problematica cu care se con­ ritul de disciplină şi exigen­ vind întărirea ordinii şi această meteahnă — ne partid, de masă şi obşteşti,
Madona făcut să se treacă peste a- fruntă întreprinderea minie­ ţă, împărtăşirea experienţei disciplinei, care reglemen­ spunea secretarul comitetu­ a consiliului juridic, a tu­
•); vu'L-
I bi- ceastă cifră. La club fiin­ ră, iar în această idee pro­ bune şi - de ce nu ? - prin tează în mod unitar, cu lui de partid, ing. Octa- turor cadrelor de conduce­
Luc.. afă- ţează acum peste 20 de for­ gramele brigăzilor artistice, programe artistice stimulative. deplină claritate, răspun­ vian Pătrăşescu — consti­ re nu se axează aici nu­
imbancil maţii artistice de diferite ge­ ale grupului de satiră şi u- în miezul problemelor, con- derea ce revine în procesul tuia şi cauza unor acciden­ mai pe cunoaşterea şi apli­
SA: Ma-
:i tor esc); nuri a căror pregătire le-a mor îşi afirmă tot mai mult ducînd întreaga activitate, de producţie tuturor oame­ te de muncă. In acest an carea în practică a actului
18 (Re- permis să „iasă în lume" - rostul în special în întărirea organizaţia de partid a mi­ nilor muncii din unităţile nu s-a mai înregistrat normativ amintit. Perma­
Convoiul cum spun artiştii amatori. disciplinei muncii, în creşte­ nei îndrumă îndeaproape şi economice, de la muncitor nici un caz de consum de nent, în cadrul şantierului,
: A ŞTIE : „Cred. că de la începutul a- rea răspunderii unor cadre munca politico-educativă a
Kramer la director. 1 alcool în timpul serviciu­ prin învăţămîntul politico-
m unţilor cestui an am susţinut aproa­ faţă de procesul de produc­ clubului muncitoresc, iar ing. Ce urmări şi rezultate lui. E un fapt îmbucurător ideologic şi informările po­
îTU-BAl: pe 50 de spectacole, de la ţie". Gheorghe Feier, directorul pentru colectivul şantieru­ litice, prin propaganda vi­
Iru (Ca- cele din sălile de apel ale După cum aprecia şi Du­ minei, bazîpdu-se pe forţele ău .avut. si au noile regle­ lui, care demonstrează că
HTATEG : mentări privind întărirea zuală şi cea juridică, prin
BRAZI: minei la cele de pe scenele mitru Răscoleanu, preşedin­ materiale şi umane de care ordinii şi disciplinei la atunci cînd toţi factorii de convorbirile periodice ce
Nordu- clubului nostru sau ale altora tele comitetului sindicatului dispune întreprinderea, pe răspundere se preocupă in­ au loc în grupele sindicale
ircere la din Valea Jiului. Am între- - de la întreprinderea minieră puterea de angajare a oa­ Şantierul ■ VI instalaţii al tens si permanent de apli­
Casa do prins şi un turneu în judeţ. menilor, acţionează pentru Trustului de construcţii De­ şi formaţiile de muncă,
: Ana şi Lonea, formaţiile artistice ale va ? Ele sint cit se poate carea intransigentă a unui prin alte mijloace şi forme
TT.TA : De fiecare dată ne prezen­ clubului sînt mereu prezente depăşirea greutăţilor. „La act normativ, pot fi pre­ ale muncii politice de ma­
tăm cu alt gen de formaţii în mijlocul muncitorilor cu instaurarea unui climat de de evidente. în primul, rând, venite şi extirpate o serie să se analizează modud în
- precizează Aure! Hluşcu, diverse prilejuri, fapt ce-i muncă fertil, la întăiirea ca urmare a activităţii po­ de abateri de la ordine şi care sînt însuşite şi se a-
directorul clubului, ceea ce stimulează. Clubul găzduieşte disciplinei, la îmbunătăţirea litico-educative pe care au disciplină. în acest con­ plică documentele de partid
ne ajută atît la mai buna lunar ziua brigadierului, a calităţii producţiei, clubul desfăşurat-o organizaţiile text, mai sînt însă necesa­ şi legile ţării. Formele de
pregătire a acestora, cît şi maistrului, a electro-lăcătuşu- nostru are un cuvînt hotărî- de partid, de sindicat si , re acţiuni politice pentru retribuire a muncii) răs­
la stimularea interpreţilor. De­ lui, ziua sectorului - cînd tor. Conlucrăm, ne ajutăm U.T.C., cadrele de condu­ combaterea absenţelor ne­ punderea disciplinară şi
irii din sigur, în activitatea noastră analizele, dezbaterile pe te­ reciproc". Aprecierea direc­ cere, ordinea şi disciplina, motivate, a părăsirii locu­ materială, apărarea avutu­
accentul îl punem pe acele mele muncii sînt urmate de torului minei are suportul la fiecare loc de muncă rilor de producţie, fumatu­ lui obştesc, rolul şi răspun­
6, 45, 86, genuri artistice cu profund programe artistice, de seri faptelor. Iar redresarea pro­ s-au îmbunătăţit considera­ lui la locurile interzise, derea maistrului în produc­
caracter educativ, ale căror plăcute cu muzică şi dans. ducţiei întreprinderii, îndepli­ bil. De pildă, în anii pre­ intirzierij.or de la progra­ ţie, calitatea muncii, nor­
programe să poată veni în Şi prin aceste forme se nirea integrală a pianului şi' cedenţi consumul de alcool mul de lucru, fapte care mele socialiste de convie­
19, 71, sprijinul muncii minerilor, ai încearcă stimularea muncii a angajamentelor asumate va de către unii lucrători, îna­ mai persistă la unele loturi
ţuire aii fost şi continuă
23. colectivului de aici. pentru că, în acest an, mina fi cel maî trainic suport. inte sau după intrarea in sau formaţii de lucru". să fie subiecte de studiu şi
1 272 824 Avem datoria să facem din s-a confruntat cu o seamă producţie, era un fenomen Desigur, cînd este vorba analize — în lumina sarci­
munca politico-educativă o de probleme obiective, care LUCIA UCIU îngrijorător, uneori eu ur­ de respectarea şi consoli- nilor reieşite din expune­
rea tovarăşului Nicolae
53SB833B Ceausescu la plenara lăr­
Măraicia meşteşugarilor gită a C.C. al P.C.R. din
EggBSEB 1—2 iunie a.c. — pentru
tpate cadrele de conduce­
6 iunie : Membrii Cooperativei semestrului întîi 3 071 mp re din cadrul şantierului .şi,
iroasă şi de artă populară şi meş­ ţesături lină şi confecţii în acelaşi timp, pentru, ac­
ul mai tiv i ta tea poli tieo-ed.uca ti vă
va sufla teşuguri artistice „Haţe- textile în valoare de
’empera- gana" din- Haţeg au rea­ 812 000 lei, planul de pro­ în rîndul muncitorilor de
cuprinsă pe şantier.
de, iar lizat sarcinile do plan pe ducţie fiind depăşit la
29 şi 32 semestru! iutii cu 15 zile prestări servicii cu 417 000 Organizată şi desfăşurată
în, mod, sistematic, pentru
înainte de termen, obţi- lei, la producţia globală tcate compartimentele şan­
•le trei nînd si depăşiri la: pres­ cu 182 000 lei şi la pro­
menţine tări de servicii pentru ducţia marfă cu 8 000 lei. tierului,. în raport şi de
variabil. funcţiile şi răspunderile pe
Ies la populaţie cu 29,7 la sută, Printre secţiile cu cele care le au oamenii, de pre­
ii vor la producţia marfă cu 1,0 mai bune realizări se nu­ ocupările lor, activitatea
oaie în™
rcărl e- la sută, la producţia glo­ mără: confecţii artizanale politico-educativă pentru
suflu bală cu 1,3 la sut'^, la li­ (responsabilă Iconia Do- însuşirea şi aplicarea legi­
st. Tem- vrări de mărfuri către brean), broderie mecani­ lor- ţării a avut şi are e-
a fi eti-
17 gra- fondul pielei cu 1,2 la că (responsabilă Mărioa- fectui scontat: şantierul VI
iă între sută, la ţesături lină cu ra Popoviciu) şi brode­ instalaţii se află, în pri­
41,1 la sută şi la confec­ rie manuală (responsabilă mele 5 luni din acest an
fru moa- ţii textile eu 10,5 la su­ Aurora Coţolan). (Nicu pe locul I în întrecerea
?rul va- tă. Astfel, au reuşit să Sbuchea, corespondent, socialistă ce se desfăşoară
de ser- La Forumul judeţean al pionierilor, oare sc desfăşoară Ia Cosicşli, sub deviza ..Creş­ între şantierele trustului.
dea peste planul aferent Haţeg).
tem cutezători sub flamuri tricolore", copiii hunedoreni se bucuri de manifestări politico-
educative de largă participare. Foto: VIRGIL ONOIU VASIIE PÂŢAN